2ra-966/19 — încasarea cheltuielilor pentru studii cu finantare bugetară

2ra-966/19 — încasarea cheltuielilor pentru studii cu finantare bugetară (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-966/19

Prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (N. Arabadji)

Instanța de apel – Curtea de Apel Chișinău ( L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

în următoarea componență :

Președinte – Maria Ghervas,

judecători – Nina Vascan, Galina Stratulat, Victor Burduh, Dumitru Mardari,

examinând recursul declarat de Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice,

reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Academia de

Muzică, Teatru și Arte Plastice împotriva Anei-Maria Lupu cu privire la încasarea

cheltuielilor pentru studii cu finanțare bugetară și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a admis apelul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, s-a casat hotărârea din

18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre

nouă de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 13 septembrie 2016, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice s-a adresat

în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva Anei-Maria Lupu,

solicitând încasarea sumei de 69397,80 lei cu titlu de restituire a cheltuielilor suportate

pentru studii cu finanțare bugetară și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a reiterat că la 4 august 2012 a

încheiat cu Lupu Ana-Maria contractul-tip nr.10 privind realizarea studiilor în

instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate (la zi) în grupele cu

finanțare bugetară și plasarea tinerilor specialiști în câmpul muncii.

Lupu Ana-Maria nu și-a onorat obligațiunile contractuale în vederea îndeplinirii

planului de studii, din care motiv la 24 decembrie 2013 prin ordinul nr.34-B a fost

exmatriculată, iar la 26 februarie 2016 în adresa acesteia a fost remisă o somație, prin

care s-a solicitat achitarea în termen de 7 zile a sumei datorate, ce au fost investiți

pentru instruirea acesteia pe parcursul frecventării studiilor în cadrul AMTAP, somație

ce a fost recepționată la 1 martie 2016, însă un răspuns nu a fost oferit.

La 3 mai 2017, Lupu Ana-Maria s-a adresat în instanță cu o cererea de chemare

în judecată împotriva Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, prin care a

solicitat anularea ordinului de exmatriculare nr.34-B din 24 decembrie 2013.

Prin încheierea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respins demersul reprezentantului reclamantei cu privire la conexarea pretențiilor

1

formulate în cererea de chemare în judecată depusă de Lupu Ana-Maria cu acțiunea

depusă de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Prin încheierea din 07 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admis demersul reprezentantului pârâtului, cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Lupu Ana-Maria împotriva Academiei de Muzică, Teatru și Arte

Plastice fiind transmisă pentru examinarea posibilității conexării pretențiilor formulate

în cererea de chemare în judecată depusă la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani de

către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice împotriva lui Ana-Maria Lupu.

Prin încheierea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a dispus conexarea cauzelor civile depuse de Lupu Ana-Maria împotriva Academiei

de Muzică, Teatru și Arte Plastice și acțiunea Academiei de Muzică, Teatru și Arte

Plastice împotriva lui Lupu Ana-Maria.

Prin încheierea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admis renunțul reclamantei Lupu Ana-Maria la cererea privind anularea ordinului

de exmatriculare a nr.34-B din 24 decembrie 2013, cu încetarea procedurii pe cauza

dată.

Prin hotărîrea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Academia de Muzică, Teatru și Arte

Plastice, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 19 ianuarie 2018 Academia

de Muzică, Teatru și Arte Plastice a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de avocatul Chetrușcă Viorel, în interesele Academiei de Muzică, Teatru și

Arte Plastice.

S-a casat hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care :

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Academia de

Muzică, Teatru și Arte Plastice.

S-a încasat de la Lupu Ana-Maria în beneficiul Academiei de Muzică Teatru și

Arte Plastice suma de 22500 (douăzeci și două mii cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli

pentru studii cu finanțare bugetară și 1312,32 lei (una mie trei sute doisprezece lei, 32

bani) cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei ce țin de plata taxei de stat în prima

instanță și în ordine de apel, proporțional pretențiilor admise.

La 15 martie 2019, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, reprezentată de

avocatul Viorel Chetrușcă a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului și transmiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

Drept temei de recurs, recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și

b) din Codul de procedură civilă care reglementează că se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată.

2

În motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel în partea

respingerii acțiunii, este neîntemeiată și contravine prevederilor art. 239 din Codul de

procedură civilă.

Instanța de apel nu a menționat nici într-un fel că Academia de Muzică Teatru și

Arte Plastice a modificat pretențiile din acțiune micșorându-le la 47298,40 lei, totodată

solicitând să fie dispusă restituirea diferenței taxei de stat, plătită în surplus, cerință

asupra căreia instanța la fel nu s-a expus.

Decizia instanței de apel este vagă, nepertinentă și pripită, care nu explică clar

de ce calculul Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice rectificat, nu este unul

legal, dar și de ce corect ar fi de încasat la caz echivalentul valorii unor studii

contractate în privat.

În cadrul examinării cauzei în fond partea pârâtă deși a negat calculele și

temeinicia acestora, nu a prezentat un alt calcul alternativ, care ar demonstra eroarea

de esență a calculului concretizat.

Prin referința depusă la 19 mai 2019, Lupu Ana-Maria a invocat că decizia

instanței de apel este corectă.

Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice nu a prezentat probe suficiente în

vederea justificării pretențiilor înaintate.

A solicitat respingerea recursului.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța menționează că

dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 22 noiembrie 2018.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Colegiul constată că potrivit datelor din materialele dosarului recurentul a

recepționat decizia motivată a instanței de apel la, 15 ianuarie 2019 (f.d.211).

Cererea de recurs a fost declarată la 15 martie 2019, respectiv în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea

copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii

a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței

în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de

Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă

a fost considerat admisibil.

În corespundere cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul

în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse

de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În condițiile art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererea de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

3

Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis din următoarele

considerente.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Materialele dosarului atestă că la 4 august 2012, Academia de Muzică Teatru și

Arte Plastice a încheiat cu Lupu Ana-Maria contractul-Tip privind realizarea studiilor

în instituțiile de învățământ superior și mediul de specialitate la zi în grupele cu

finanțare bugetară și plasarea tinerilor specialiști în câmpul muncii.

În baza ordinului nr.72-B din 4 august 2012 a Academiei de Muzică Teatru și

Arte Plastice, Lupu Ana-Maria a fost înmatriculată în anul I de studii, învățământ la zi,

buget.

În baza ordinului nr.34-B din 24 decembrie 2013 a Academiei de Muzică Teatru

și Arte Plastice, Lupu Ana-Maria a fost exmatriculată din motivul pierderii legăturii cu

facultatea.

Ulterior, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, a efectuat un calcul

pentru returnarea cheltuielilor la bugetul de stat, pentru instruirea Anei-Maria Lupu pe

care l-a adus la cunoștință ultimei, solicitându-i să restitui instituției de învățământ

suma de 69 397,80 lei.

Prin răspunsul din 25 martie 2016, Lupu Ana-Maria a indicat că nu este de acord

cu pretențiile Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice față de ea, menționând că

nu este clar din somația primită din ce considerente sunt formate sumele.

La 13 septembrie 2016, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice s-a adresat

în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva Anei-Maria Lupu,

solicitând încasarea sumei de 69397,80 lei cu titlu de restituire a cheltuielilor suportate

pentru studii cu finanțare bugetară și compensarea cheltuielilor de judecată.

Examinând cauza, instanța de fond a respins acțiune constatând netemeinicia

acesteia.

Judecând apelul instanța a constatat că, potrivit calculului privind returnarea

cheltuielilor la bugetul de stat, Lupu Ana-Maria urmează să restituie Academiei de

Muzică Teatru și Arte Plastice suma de 22500 lei, pentru studiile cu finanțare bugetară.

Analizând conținutul deciziei instanței de apel Colegiul conchide că, contrar

prevederilor art. 239 și art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, concluziile

instanței de apel sunt expuse în decizia contestată într-o formă evazivă, superficială,

incertă, neavând putere de convingere.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

În condițiile art. 373 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor

de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

Colegiul civil, Comercial și de Contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că din conținutul deciziei nu rezultă cu certitudine din care

4

constatări instanța de apel a dedus faptul că prin soluția emisă urmează a fi încasată

suma de 22500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru studii cu finanțare bugetară.

Instanța nu a făcut referire la nici un calcul, din care ar rezulta concluzia

încasării sumei de 22500 de lei.

De asemenea, instanța de recurs reține că, în cadrul examinării apelului,

Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice a depus un apel concretizat prin care și-a

micșorat pretențiile față de Lupu Ana-Maria solicitând încasarea sumei de 47298,40

lei.

Însă, la examinarea apelului, instanța nu s-a expus sub nici o formă asupra

concretizării cerințelor din cererea apel.

Dispoziția art.390 alin. (1) lit. e), f) din Codul de procedură civilă reglementează

că, decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă, concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

Deci, examinând apelul, instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel într-o manieră suficientă și explicită argumentelor invocate

de părți.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele

judecătorești naționale sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze

toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și

necesită un răspuns special în hotărîre. În cazul în care instanța de judecată se abține

de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat

sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro

Balani vs. Spania, 1994).

La caz, în decizia sa, Curtea de Apel nu a motivat de ce încasează doar suma de

22 500 de lei și de ce în rest respinge acțiunea.

În acest sens, instanța de recurs consideră că o asemenea abordare nu poate fi

acceptabilă, întrucât stabilirea circumstanțelor de fapt a cauzei este absolut necesară,

pe când din conținutul actului de dispoziție supus controlului legalității se atestă că

instanța de apel nu a elucidat într-un mod clar concluziile expuse în decizie.

Or, în motivarea deciziei instanța de apel trebuia să facă trimitere la un calcul

exact, care să ofere o claritate motivelor pe care și-a întemeiat soluția și a concluziilor

expuse în dispozitiv.

Conform calcului inițial anexat la cererea de chemare în judecată, reclamantul a

solicitat încasarea sumei de 69397,80 lei cu titlu de restituire a cheltuielilor suportate

pentru studii cu finanțare bugetară.

Ulterior, în cadrul examinării cauzei în apel, Academia de Muzică Teatru și

Arte Plastice a prezentat un alt calcul, concretizând astfel pretențiile din acțiune și în

final a solicitat încasarea sumei de 47298,40 lei.

Instanța de recurs constată că, instanța de apel urma să examineze cauza reieșind

din cerințele concretizate ale reclamantului, însă din conținutul deciziei contestate se

evidențiază că instanța de apel s-a pronunțat superficial asupra motivelor de fapt, fără a

intra în esența pretențiilor înaintate de reclamant.

Ca urmare, soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să

rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de

5

recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea

soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre

motivele prevăzute de lege.

În concluzie, Colegiul menționează că decizia instanței de apel este contrară art.

art. 6 § 1 al Convenției care include obligația instanței de a motiva hotărârile

judecătorești.

Motivarea hotărârilor judecătorești se impune din perspectiva dreptului la un

proces echitabil, întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care, în

circumstanțele concrete ale cauzei, a fost soluționat procesul. Exigența motivării este

esențială în administrarea adecvată a justiției, în condițiile în care considerentele

reprezintă partea cea mai întinsă a hotărârii, locul în care se indică motivele de fapt și

de drept care au format convingerea instanței.

O decizie motivată permite părților să demonstreze că a fost audiată în mod real

cauza lor.

Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echidistant al

procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și

de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat

cererile părților.

Astfel, trebuie examinate: - argumentele principale ale reclamantului (Buzescu

împotriva României, pct. 67, Donadze împotriva Georgiei, pct. 35); - motivele care

vizează respectarea drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau Protocoalele

sale: instanțele naționale trebuie să examineze cu rigoare și grijă deosebite (Wagner și

J.M.W.L. împotriva Luxemburgului, pct. 96).

În acest sens, Colegiul menționează că decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău nu este clară și precisă, nu răspunde în fapt la toate pretențiile formulate

de către reclamant, care ar putea conduce în mod logic și convingător la soluția din

dispozitiv.

Or, constatările din conținutul deciziei, prin care instanța reține că acțiunea

reclamatului este întemeiată nu reprezintă explicarea soluției din dispozitiv prin care

instanța admite parțial acțiunea.

La caz, Colegiul reține că, apelul a fost soluționat fără a analiza toate

argumentele invocate atât în apelul inițial cât și cel concretizat, astfel că se impune

rejudecarea apelului, dat fiind faptul că concluzia instanței de apel este motivată

inadecvat și neclară.

Prin urmare, decizia instanței de apel are un caracter superficial și evaziv, este

contrară prevederilor art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care stabilește că,

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel,

fapt care servește drept temei de casare cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

În baza art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

6

Instanța de recurs menționează că, nu poate exercita controlul judiciar asupra

hotărârii pronunțate, iar analizarea, direct în faza recursului, a motivelor ar duce la

privarea părții de un grad de jurisdicție si implicit la încălcarea principiului "non

omisso medio", ceea ce este inadmisibil.

Astfel, Curtea menționează că la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să

țină cont de cele menționate și să pronunțe o decizie corectă.

Din considerentele menționate, eroarea judecătorească nu poate fi corectată de

către instanța de recurs, și astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice,

reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă.

Se casează decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Academia de Muzică, Teatru

și Arte Plastice împotriva Anei-Maria Lupu cu privire la încasarea cheltuielilor pentru

studii cu finanțare bugetară, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii

Nina Vascan

Galina Stratulat

Victor Burduh

Dumitru Mardari

7