2ra-1644/18 — încasarea cheltuielilor suportate pentru studii cu finanțare bugetară

Dosarul nr. 2ra-1644/18

Prima instanță - Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (V. Negurița)

Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, V. Sîrbu, I. Muruianu )

Î N C H E I E R E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Hajim Iulia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Academia de

Muzică Teatru și Arte Plastice împotriva Iuliei Hajim privind restituirea cheltuielilor

pentru studii și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, casată

hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și pronunțată o

hotărâre nouă de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 22 iunie 2016, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Hajim solicitând restituirea sumei de

46676,70 lei cu titlu de cheltuieli suportate de Academie pentru studii cu finanțare

bugetară și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a reiterat că la 15

septembrie 2011 a încheiat cu Hajim Iulia Contractul-tip nr.11712 privind realizarea

studiilor în instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate (la zi) în

grupele cu finanțare bugetară și plasarea tinerilor specialiști în câmpul muncii.

Notează că potrivit pct. II din contract drept obiect al acestuia îl constituie: a)

organizarea/realizarea studiilor superioare și medii de specialitate la învățământul de

zi din contul bugetului de stat; b) plasarea în câmpul muncii, conform repartizării

ministerului în subordinea căruia este instituția respectivă de învățământ, a

studentului (elevului (tânărului specialist) care și-a făcut studiile cu finanțarea din

contul bugetului de stat; c) restituirea de către tânărul specialist a cheltuielilor de

instruire, inclusiv a bursei acordate de stat, în cazul nerespectării condițiilor

prezentului contract.

Conform pct. 3.3 din contract, studentul se obligă: a) să realizeze, în termen,

programul educațional la specialitatea solicitată; b) să frecventeze regulat orele de

curs și să nu admită absențe nemotivate; c) să respecte Carta Academiei, Statutul,

1

Regulamentul de ordine internă și alte acte normative ale instituției; d) să lucreze, nu

mai puțin de 3 ani după 2 absolvirea instituției, la întreprinderea, instituția sau

organizația la care a fost repartizat; e) să restituie la bugetul de stat, în cazul

exmatriculării sau neprezentării la locul de muncă conform repartizării și al încălcării

termenului indicat în contract, cheltuielile pentru instruirea sa în volum calculat de

instituția de învățământ respectivă.

Totodată, reieșind din pct. 4.1 lit. a) din contract, acesta poate fi reziliat în cazul

exmatriculării studentului din vina acestuia.

Astfel, prin ordinul nr.148-B din 18 iunie 2013, Hajim Iulia a fost exmatriculată

pentru că nu și-a onorat obligațiunile contractuale, și anume a pierdut legătura cu

facultatea și nu a îndeplinit planul de studii.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice invocă că a suportat cheltuieli

pentru instruirea pârâtei pentru studii cu finanțare bugetară în volum de 46676,70 lei.

La 05 februarie 2016, a expediat somație în adresa Iuliei Hajim, solicitând

achitarea benevolă, în termen de 7 zile, de la data recepționării acesteia, a sumei

datorate pentru instruirea dânsei pe parcursul frecventării studiilor, care a fost

recepționată de către pârâtă la 11 februarie 2016, însă ultima nu i-a dat curs.

Prin hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași cererea

de chemare în judecată depusă de Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, a fost

respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, la 02 mai 2017 avocatul Viorel Chetrușcă acționând în interesele Academiei

de Muzică Teatru și Arte Plastice, a declarat apel nemotivat. La 25 octombrie 2017 a

depus apel motivat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017 s-a restituit

apelul declarat de avocatul Chetrușcă Viorel în interesele Academiei de Muzică

Teatru și Arte Plastice ca fiind depus de o persoană care n-a fost în drept să declare

apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018, s-a admis recursul

declarat de avocatul Viorel Chetrușcă în interesele Academiei de Muzică Teatru și

Arte Plastice, s-a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, cu

restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza examinării

cauzei în fond.

Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de avocatul Chetrușcă Viorel în interesele Academiei de Muzică Teatru și

Arte Plastice.

S-a casat hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și

s-a adoptat o hotărâre nouă prin care: cererea de chemare în judecată depusă de

Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, a fost admisă integral.

S-a încasat de la Hajim Iulia în beneficiul Academiei de Muzică Teatru și Arte

Plastice suma de 46676 lei, cu titlu de cheltuieli suportate de Academie pentru studii

cu finanțare bugetară și 1050 lei cu titlu de taxă de stat, pentru examinarea apelului.

S-a încasat de la Hajim Iulia în beneficiul statului 1400 de lei, cu titlu de taxă de

stat, suportată pentru examinarea cauzei în instanța de fond.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Hajim Iulia nu și-a

îndeplinit obligațiunea asumată referitor la realizarea în termen a programului

2

educațional la specialitatea solicitată, frecventarea orelor de curs nu a fost executată

în modul corespunzător, fapt ce a duc la încălcarea prevederilor contractului-tip nr.

11712 din 15 septembrie 2011.

În condițiile libertății contractuale stabilite de art.667 Cod civil, Hajim Iulia în

mod liber și de comun acord cu Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, au

stabilit și convenit asupra condițiilor Contractului-tip nr.11712 privind realizarea

studiilor în instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate (la zi) în

grupele cu finanțare bugetară și plasarea tinerilor specialiști în câmpul muncii”.

La 02 iulie 2018, Hajim Iulia a declarat recurs împotriva deciziei din 10 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii din 30 martie 2017 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași.

Ca temei de drept recurent a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c)

Cod de procedură civilă care stipulează că se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

În motivare a indicat că la examinarea apelului instanța nu a luat în considerație

faptul că cererea de apel a fost depusă cu omiterea termenului legal de declarare

apelului.

Nu a luat în considerație legalitatea hotărârii primei instanțe referitor la

respingerea acțiunii ca fiind tardivă. Instanța de fond corect a aplicat prevederile art.

267 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, recurentul susține că instanța de apel a interpretat eronat normele

de drept material. Nu a ținut cont de faptul că Academia de Muzică, Teatru și Arte

Plastice a prezentat o listă de cheltuieli pretinse, fără a specifica în bază căror acte

normative au fost efectuate calculele. La fel, a indicat că a suportat și anumite

cheltuieli pentru reparații, achiziții de cărți, echipamente, rechizite, etc., însă nu a fost

prezentat careva probe privind confirmarea suportării acestora.

Recurentul susține că însuși clauzele contractului încheiat între părți nu sunt

clare, nu stabilesc exact în care circumstanțe va surveni un anume fapt, care sunt

sumele ce urmează a fi achitate în cazul neonorării obligațiunilor contractuale.

Calculul prezentat privind returnarea cheltuielilor la bugetul de stat pentru

instruirea sa nu este suficient de clar în situația în care un an de studii costă 9000 de

lei.

În opinia recurentul solicitarea încasării sumei de 46 676, 60 lei, constituie o

îmbogățire fără justă cauză.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 mai 2018.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Potrivit scrisorii nr.6565, instanța de apel a expediat copia deciziei motivate la

11 iunie 2018 (f.d.144), însă date referitoare la recepționarea acesteia de către

părți,lipsesc de la materialele dosarului.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost declarată la 02 iulie 2018, respectiv în termenul

3

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

4

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Hajim Iulia, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Hajim Iulia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii

Luiza Gafton

Dumitru Mardari

5