2r-272/19 — Recunoasterea si executarea hotărârii arbitrale străine

2r-272/19 — Recunoasterea si executarea hotărârii arbitrale străine (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r–272/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Mihaila)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de către SA ”Moldcell” reprezentată de avocatul

Ceachir Anatolie,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea depusă de ,,Capital City Service

Limited” împotriva SA ”Moldcell”, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al

Republicii Moldova cu privire la recunoașterea și executarea hotărârii arbitrale

străine,

împotriva încheierii din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost recunoscută și încuviințată executarea silită a hotărârii arbitrale străine și

anume a Hotărârii Curții Internaționale de Arbitraj (Camera de Comerț

Internațională, str. President Wilson, 33-43, 75116, Paris, Franța), emisă pe

teritoriul Elveției, or. Geneva, pe pricina civilă nr. 20576/EMT/GR, Capital City

Service LTD (Anglia) vs Moldcell SA (Moldova),

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2018, creditorul ”Capital City Service Limited” a depus cerere

privind recunoașterea și executarea hotărârii arbitrale străine.

În motivarea cererii a menționat că, la 14 martie 2017, Curtea Internațională

de Arbitraj (Camera de Comerț Internațională, str. President Wilson, 33-43, Paris,

Franța), a emis Hotărârea pe pricina civilă nr. 20576/EMT/GR, ,,Capital City

Service LTD” (Anglia) vs Moldcell SA (Moldova), pe care solicită a o recunoaște

pe teritoriul Republicii Moldova cu dispunerea executării silite a acestei hotărâri și

emiterea titlului executoriu privind executarea acesteia.

A notat posibilitatea recunoașterii și executării în Republica Moldova a

Hotărârii din 14 martie 2017, emisă de către Curtea Internațională de Arbitraj pe

pricina civilă nr. 205 76/EMT/GR, Capital City Service LTD (Anglia) vs Moldcell

SA (Moldova) în conformitate cu prevederile art.475 alin. (2) al Codului de

procedură civilă, care prevede că, poate fi recunoscută și executată în Republica

Moldova o hotărâre arbitrală străină emisă, în conformitate cu o convenție

arbitrală, pe teritoriul unui stat străin care este parte la Convenția privind

recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York la

1

10 iunie 1958, precum și o hotărâre arbitrală străină ale cărei recunoaștere și

executare sunt reglementate fie prin tratatul internațional la care Republica

Moldova este parte, fie în baza principiului reciprocității în ceea ce privește

efectele hotărârii arbitrale străine.

A menționat că convenția arbitrală între părți a fost stipulată în pct. 22 al

contractului din 23 august 2004, semnat între ,,Capital City Services LTD” și

,,Moldcell” SA.

Potrivit convenției arbitrale menționate, litigiul a fost examinat de către

Arbitrul Unic, dl Philip Landolt, LANDOLT&KOCH 17, rue du Mont-Blanc, 1201

Geneva, Elveția. La examinarea litigiului creditorul a fost reprezentat de către Dl

Jetremy Davies, Dl William Hold, Holman Fenwick Willan Switzerland LLP. La

examinarea litigiului debitorul a fost reprezentat de către Dl Daniele Favalli, Dna

Barbara Badertscher, Visher LTD.

Luând în considerație că, Elveția este parte la Convenția privind

recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York la

10 iunie 1958, Hotărârea din 14 martie 2017 poate fi recunoscută pe teritoriul

Republicii Moldova, cât și pusă în executare silită.

Recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine sunt reglementate de

Convenția de la New York privind recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale

străine din 10 iunie 1958, convenția în vigoare pentru Republica Moldova din 17

decembrie 1998. Art. 1 alin. (l), (3) din Convenție, prevede expres că, prezenta

convenție se aplică recunoașterii și executării sentințelor arbitrale date pe teritoriul

unui alt stat, decît acel unde se cere recunoașterea și executarea sentințelor și

rezultate din diferende între persoane fizice sau juridice. Ea se aplică, de asemenea,

sentințelor de asemenea, sentințelor arbitrale care nu sunt considerate ca sentințe

naționale în Statul unde este cerută recunoașterea și executarea lor. Prin „sentințe

arbitrale” se înțeleg nu numai sentințele date de către arbitrii numiți pentru cazuri

determinate, ci de asemenea și acelea care sunt date de către organele de arbitraj

permanente cărora părțile li s-au supus.

A indicat că, în momentul semnării sau ratificării Convenției, aderării la ea

sau notificării de extindere prevăzute la articolul X, orice Stat va putea, pe baza de

reciprocitate, să declare că va aplica Convenția numai la recunoașterea și

executarea sentințelor date pe teritoriul unui alt Stat contractant. El va putea, de

asemenea, să declare că va aplica Convenția numai la diferendele rezultate din

raporturi de drept, contractuale sau necontractuale, care sunt considerate

comerciale de către legea sa națională.

Conform art. 38 alin. (1) al Legii cu privire la arbitrajul comercial

internațional, recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine se efectuează

conform procedurii stabilite la art. 475-476 al Codului de procedură civilă, iar

potrivit art.4751 alin. (6), cererea de recunoaștere și executare a hotărârii arbitrate

străine pe teritoriul Republicii Moldova poate fi înaintată în termen de 3 ani de la

data la care hotărârea arbitrală străină a devenit obligatorie în conformitate cu

legea statului unde a avut loc arbitrajul. Repunerea în termen, în cazul în care

acesta a fost omis din motive întemeiate, este reglementată de art. 116.

Creditorul a indicat că, hotărârea arbitrală a fost emisă la 14 martie 2017,

astfel reiese că prezenta cerere este înaintată în termenul stabilit de legislația în

vigoare. A invocat că, conform prevederilor art. 7 alin. (1) al Legii cu privire la

2

arbitrajul comercial internațional, Convenția de arbitraj este acordul prin care

părțile supun arbitrajului toate litigiile sau anumite litigii care au apărut sau care ar

putea să apară între ele cu privire la un raport juridic determinat, contractual sau

necontractual. Convenția de arbitraj poate avea forma unei clauze compromisorii

într-un contract sau a unei convenții separate.

La 23 august 2004, părțile au încheiat contractul-acord de interconectare

VOIP, în care în pct. 22 a fost indicat: ”Sub rezerva clauzei 22, părțile convin că

orice litigiu care decurge din/sau în legătură cu acest contract, inclusiv orice

întrebare cu privire la existența, valabilitatea sau rezilierea acestuia, trebuie să fie

trimisă și soluționată în final prin arbitraj, conform regulilor Camerei

Internaționale de Comerț, a cărei reguli sunt considerate a fi incorporate prin

referință în această clauză. Legea aplicabilă acestui contract este legea materială a

Elveției. Tribunalul este format dintr-un arbitru unic. Locul arbitrajului va fi

Geneva. Limba arbitrajului este engleza. Astfel, litigiul între părți a fost examinat

de către instanța de arbitraj competentă, în conformitate cu Convenția de arbitraj

încheiată între părți.

La fel din conținutul Hotărârii și anume la începutul acesteia este mențiunea

că Hotărârea prezentată pentru recunoașterea pe teritoriul Republicii Moldova și

punerea în executare silită este definitivă, ceea ce înseamnă că, această Hotărâre

este executorie din momentul pronunțării.

Astfel, prin prisma art. 476 alin. (3)-(5) al Codului de procedură civilă, nu

sunt temeiuri pentru refuzul de a recunoaște sau de a executa hotărârea arbitrală

străină pe teritoriul Republicii Moldova, ca urmare în instanța de judecată

creditorul a solicitat recunoașterea și încuviințarea executării silite a hotărârii

arbitrale străine și anume a Hotărârii Curții Internaționale de Arbitraj (Camera de

Comerț Internațională, str. President Wilson, 33-43, 75116, Paris, Franța), emisă

pe teritoriul Elveției, or. Geneva, pe pricina civilă nr. 20576/EMT/GR, Capital City

Service LTD (Anglia) vs Moldcell SA(Moldova), prin care instanța va dispune de

a încasa de la ,,Moldcell” SA în beneficiul companiei ,,Capital City Service LTD”

suma principală de 471,529,66 USD; - în plus de a încasa de la ,,Moldcell” SA în

beneficiul companiei ,,Capital City Service LTD” dobînda zilnică (per diem)

începând cu 20 august 2014, până la data plății totale a sumei 471,529,66 USD, de

la pct. 1 de mai sus, în sumă de 65,5 USD redusă în modul corespunzător (pro rata)

pentru a reflecta orice rambursare parțială a sumei principale ca urmare a unei

astfel de rambursări parțiale; în plus de a încasa de la ,,Moldcell” SA în beneficiul

companiei "Capital City Service LTD” în ceea ce privește costurile acestui arbitraj

sumele de 190 583,22 CHF (franci elvețieni), 30551 RUB (ruble rusești), 938,95

GBP (lire sterline) și 17100,77 USD (dolari americani), și emiterea titlului

executoriu privind executarea prezentei hotărâri.

Prin încheierea din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de reprezentantul ,,Capital City Service Limited”, avocatul Panțîru

Victor privind înlocuirea creditorului ,,Capital City Service Limited”, cu

succesorul lui în drepturi – Sergiu Savocikin, în temeiul contractului de cesiune a

creanțelor din 12 decembrie 2018.

Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea depusă de reprezentantul ,,Capital City Service Limited”, avocatul

Panțîru Victor privind înlocuirea creditorului ,,Capital City Service Limited”, cu

3

succesorul lui în drepturi – Sergiu Savocikin, în temeiul contractului de cesiune a

creanțelor din 12 decembrie 2018, în cauza civilă la cererea înaintată de ”Capital

City Service Limited” împotriva ,,Moldcell” SA, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției al RM cu privire la recunoașterea și executarea a hotărârii arbitrare străine,

ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

recunoscută și încuviințată executarea silită a hotărârii arbitrale străine și anume a

Hotărârii Curții Internaționale de Arbitraj (Camera de Comerț Internațională, str.

President Wilson, 33-43, 75116, Paris, Franța), emisă pe teritoriul Elveției, or.

Geneva, pe pricina civilă nr. 20576/EMT/GR, Capital City Service LTD (Anglia)

vs Moldcell SA (Moldova), prin care s-a încasat de la ,,Moldcell” SA în beneficiul

companiei ,,Capital City Service LTD” suma principală de 471 529,66 USD; -

dobânda zilnică (per diem) începând cu 20 august 2014, până la data plății totale a

sumei 471 529,66 USD, de la pct. 1 de mai sus, în sumă de 65,50 USD redusă în

modul corespunzător (pro rata) pentru a reflecta orice rambursare parțială a sumei

principale ca urmare a unei astfel de rambursări parțiale și a costurilor acestui

arbitraj, sumele de 190 583,22 CHF (franci elvețieni), 30 551 RUB (ruble rusești),

938,95 GBP (lire sterline) și 17 100, 77 USD (dolari americani).

La 09 aprilie 2019, SA ”Moldcell” reprezentată de avocatul Ceachir Anatolie

a declarat recurs împotriva încheierii din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea încheierii și emiterea unei noi soluții prin care cererea de

recunoaștere și încuviințare a executare hotărârii arbitrale străine să fie refuzată.

În motivarea recursului SA ”Moldcell” reprezentată de avocatul Ceachir

Anatolie, a menționat că, la emiterea încheierii contestate instanța a interpretat și a

aplicat eronat legea precum și a apreciat arbitrar probele.

În contextul enunțat supra, recurenta și-a exprimat dezacordul cu

recunoașterea și încuviințarea executării hotărârii arbitrale în partea dobânzii

zilnice, or la caz lipsește vinovăția debitorului.

La 18 mai 2019, Capital City Service LTD și Savocikin Sergiu reprezentați de

avocatul Panțîru Victor au depus o referință la recursul declarat de către SA

”Moldcell” reprezentată de avocatul Ceachir Anatolie, solicitând respingerea

acestuia.

Totodată, au solicitat substituirea creditorului Capital City Service LTD cu

Savocikin Sergiu în temeiul unui contract de cesiune și conform prevederilor art.

70 al Codului de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26

martie 2019 și recepționată de părți în aceeași zi, iar recursul a fost declarat la 09

aprilie 2019, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de SA ”Moldcell” reprezentată de avocatul Ceachir Anatolie urmează a fi

respins, din următoarele motive.

4

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

După cum denotă actele cauzei, prin Hotărârea Curții Internaționale de

Arbitraj (Camera de Comerț Internațională, str. President Wilson, 33-43, 75116,

Paris, Franța), emisă pe teritoriul Elveției, or. Geneva, pe pricina civilă nr.

20576/EMT/GR, Capital City Service LTD (Anglia) vs Moldcell SA (Moldova),

s-a încasat de la ,,Moldcell” SA în beneficiul companiei ,,Capital City Service

LTD” suma principală de 471 529,66 USD; - dobânda zilnică (per diem) începând

cu 20 august 2014, până la data plății totale a sumei 471 529,66 USD, de la pct. 1

de mai sus, în sumă de 65,50 USD redusă în modul corespunzător (pro rata) pentru

a reflecta orice rambursare parțială a sumei principale ca urmare a unei astfel de

rambursări parțiale și a costurilor acestui arbitraj, sumele de 190 583,22 CHF

(franci elvețieni), 30 551 RUB (ruble rusești), 938,95 GBP (lire sterline) și 17 100,

77 USD (dolari americani).

Conform prevederilor art. 470 alin. (6) al Codului de procedură civilă, sub

rezerva verificării condițiilor prevăzute de lege pentru încuviințarea executării

hotărârii judecătorești străine, instanța judecătorească a Republicii Moldova nu

poate proceda la reexaminarea fondului hotărârii judecătorești străine și nici la

modificarea ei.

În conformitate cu art. 475 alin. (1) lit. a), alin. (2), (3) lit. a) al aceluiași cod,

în sensul prezentului capitol, o hotărâre arbitrală este considerată ca fiind străină

dacă este pronunțată pe teritoriul unui stat străin. Poate fi recunoscută și executată

în Republica Moldova o hotărâre arbitrală străină emisă, în conformitate cu o

convenție arbitrală, pe teritoriul unui stat străin care este parte la Convenția privind

recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York la

10 iunie 1958, precum și o hotărâre arbitrală străină ale cărei recunoaștere și

executare sunt reglementate fie prin tratatul internațional la care Republica

Moldova este parte, fie în baza principiului reciprocității în ceea ce privește

efectele hotărârii arbitrale străine. Partea care invocă o hotărâre arbitrală străină

poate solicita recunoașterea și executarea silită a hotărârii arbitrale străine.

În corespundere cu art. 476 alin. (1) și (2) al Cod de procedură civilă,

recunoașterea și executarea hotărârii arbitrale străine pot fi refuzate numai la

cererea părții împotriva căreia sunt invocate dacă această parte prezintă instanței de

5

judecată probe doveditoare că una dintre părțile convenției arbitrale nu avea

capacitate deplină de exercițiu sau convenția arbitrală nu este valabilă potrivit legii

căreia părțile au subordonat-o ori, în lipsa stabilirii acesteia, potrivit legii țării în

care a fost pronunțată hotărârea; sau partea împotriva căreia este emisă hotărârea

nu a fost informată în modul corespunzător cu privire la desemnarea arbitrului sau

cu privire la procedura arbitrală ori, din alte motive, nu a putut să își prezinte

mijloacele sale de apărare; sau hotărârea a fost pronunțată asupra unui litigiu care

nu este prevăzut de convenția arbitrală sau care nu cade sub incidența condițiilor

convenției arbitrale ori hotărârea conține dispoziții asupra unor chestiuni ce

depășesc limitele convenției arbitrale; sau constituirea tribunalului arbitral sau

procedura arbitrală nu a corespuns convenției părților ori, în lipsa unei asemenea

convenții, nu a fost conform legii țării în care a avut loc arbitrajul; sau hotărârea

arbitrală nu a devenit obligatorie pentru părți sau a fost desființată ori executarea ei

a fost suspendată de instanța judecătorească sau de o autoritate competentă a țării

în care sau conform legii căreia ea a fost pronunțată.

Recunoașterea și încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale străine pot

fi refuzate, de asemenea, dacă instanța judecătorească constată că: recunoașterea

sau încuviințarea executării silite a hotărârii arbitrale contravine ordinii publice a

Republicii Moldova.

Raportând cadrul legal expus supra la speța dedusă justiției, instanța de recurs

atestă că prima instanță corect a admis cererea depusă de Capital City Service LTD

cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii

Moldova a hotărârii arbitrale străine, or hotărârea arbitrală străină a cărei

recunoaștere și executare silită a fost solicitată este definitivă și nu a fost executată

benevol de către debitor, ceea ce se confirmă prin declarația pe proprie răspundere

a creditorului, fapt necontestat de către debitor.

Colegiul învederează că în speță nu s-au constatat circumstanțe care în

conformitate cu prevederile art. 476 al Codului de procedură civilă condiționează

refuzul de a recunoaște și de a încuviința executarea hotărârii arbitrale străine sus-

indicate.

Instanța de recurs apreciază criticile invocate în recurs ca neîntemeiate și

contrare limitelor legale aplicabile la verificarea încheierii Curții de Apel Chișinău,

or după cum a fost reiterat mai sus, instanța nu poate proceda la reexaminarea

fondului hotărârii judecătorești străine și nici la modificarea ei, iar invocarea

legislației civile naționale în vederea dovedirii netemeiniciei dobânzii zilnice, este

contrară art. 470 alin. (6) al Codului de procedură civilă.

Astfel, Colegiul trage concluzia că legiuitorul a prevăzut exhaustiv temeiurile

de refuz de recunoaștere sau încuviințare a executării silite a hotărârii arbitrale,

limitând în acest sens împuternicirile instanțelor la verificarea întrunirii unor

condiții concrete, iar argumentele invocate de recurentă rezultă din interpretarea

eronată a prevederilor legale aplicabile cauzei, menite de a-și exprima dezacordul

de soluția instanței arbitrale.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs cu referire la limitele legale

impuse de lege, apreciază critic solicitările intimatului din referință cu privire la

înlocuirea părții în proces, or înlocuirea creditorului în asemenea circumstanțe ar

însemna modificarea hotărârii arbitrale, fapt inadmisibil de lege.

Alte argumente invocate de recurentă în susținerea poziției sale, nu pot fi

6

reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și

se referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima

instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Astfel, cu referire la celelalte critici din recurs, ținând cont de faptele din

speță, de argumentele părților și de constatările de mai sus, Colegiul judiciar

consideră că a examinat principala întrebare juridică pusă în cauză și că nu este

necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate în recursul formulat

de SA ”Moldcell” reprezentată de avocatul Ceachir Anatolie.

De fapt, motivele recursului declarat de SA ”Moldcell” reprezentată de

avocatul Ceachir Anatolie sunt inadmisibile în esența lor și nu au forță juridică de a

influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil

Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse

Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea

17 iulie 2014, § 156).

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de SA ”Moldcell” reprezentată de avocatul

Ceachir Anatolie.

Se menține încheierea din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă intentată la cererea depusă de ,,Capital City Service Limited”

împotriva SA ”Moldcell”, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii

Moldova cu privire la recunoașterea și executarea a hotărârii arbitrale străine.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

7