2ra-894/19 — cu privire la recunoasterea ilegalitatii inregistratii dreptului de proprietate, recuperarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-894/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central – L. Grădinari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru ÎNCHEIERE 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Duca și Angela Melnic, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Duca și Angela Melnic împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Arcadie Lidvinschi, Anna Lidvinscaia și Judecătoria Soroca cu privire la recunoașterea ilegalității înregistrării dreptului de proprietate și recuperarea prejudiciului material și moral, recunoașterea ilegalității acțiunilor, anularea înscrierii și excluderea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de către Valeriu Duca, Angela Melnic și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, constată : La 16 septembrie 2014 Valeriu Duca și Angela Melnic s-au adresat cu cerere de chemare în judecată, concretizată la 12 februarie 2016, împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Arcadie Lidvinschi, Anna Lidvinscaia și Judecătoria Soroca, privind efectuarea mențiunii în hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 2-766/2011 din 29 mai 2013 precum și hotărârea este definitivă,

recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile IP „Agenția Servicii Publice” privind primirea spre executare a hotărârii Judecătoriei Soroca nr. 2-766/2011 din 26 martie 2012 cu mențiunea „hotărârea definitivă din 29 mai 2013” în calitate de document legal la 18 iunie 2013, anularea mențiunii „hotărârea definitivă din 29 mai 2013”, aplicată pe hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 2-766/2011 din 26 martie 2012, excluderea înscrierii din Registrul bunurilor imobile efectuată la 28 iunie 2013 în partea excluderii dreptului de proprietate al Angelei Melnic asupra apartamentului XXXXX din or.

XXXXX, str. XXXXX cu înregistrarea dreptului de proprietate a lui Arcadie Lidvinschi, Annei 1 Lidvinscaia și lui Nicolai Lidvinschi, efectuată la 23 octombrie 2013 și la 25 octombrie 2013, ce țin de înregistrarea dreptului de proprietate a lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinscaia, recuperarea în beneficiul lui Valeriu Duca a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și în beneficiul Angelei Melnic în mărime de 20 000 lei. (f.d. 263-265, vol. II) În motivarea cererii reclamanții au indicat că la data de 14 noiembrie 2006 Angela Melnic, Arcadie Lidvinschi și Anna Lidvinscaia au semnat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din or. XXXXX, str. XXXXX, fiind înregistrat la data de 28 noiembrie 2006 în Registrul bunurilor imobile.

La data de 12 octombrie 2012 Angela Melnic i-a încredințat lui Valeriu Duca prin procură generală dreptul privind deplina dispunere asupra imobilului nominalizat, inclusiv efectuarea operațiunilor de vânzare-cumpărare a imobilului. La data de 18 decembrie 2013 Valeriu Duca a solicitat de la OCT Soroca informația din Registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil ap. XXXXX din or. XXXXX, str. XXXXX, iar la data de 22 ianuarie 2014 a primit informația și a depistat că dreptul de proprietate al Angelei Melnic a fost exclus din Registrul bunurilor imobile din 23 octombrie 2013, proprietar al bunului imobil fiind Anna Lidvinscaia și Arcadie Lidvinschi. Reclamanții consideră că înscrierea privind excluderea dreptului de proprietate al Angelei Melnic și înscrierea privind dreptul de proprietate al lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinscaia nu corespunde cadrului legal la momentul executării.

La 23 octombrie 2014 a fost înaintată cerere prealabilă la OCT Soroca, prin care s-a solicitat excluderea înscrierii dreptului de proprietate a lui Arcadie Ludvinschi și Annei Ludvinscaia asupra apartamentului nominalizat supra, excluderea înscrierii privind anularea dreptului de proprietate al Angelei Melnic asupra bunului imobil, exercitarea înregistrării dreptului de proprietate al Angelei Melnic asupra imobilului, care a fost respinsă. Reclamanții au menționat că OCT Soroca la 22 ianuarie 2016 a prezentat documente, în baza cărora a fost efectuată înscrierea în Registrul bunurilor imobile la 28 iunie 2013, 25 octombrie 2013 și la 23 octombrie 2013. Au mai indicat că în anul 2011 Angela Melnic a înaintat cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat evacuarea lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinscaia din bunul litigios.

Anna Lidvinscaia a depus cerere reconvențională, prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 14 noiembrie 2006. Prin hotărârea din 26 martie 2012 a Judecătoriei Soroca s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Melnic și s-a admis cererea reconvențională depusă de către Anna Lidvinscaia. Prin decizia din 26 noiembrie 2013 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de către Angela Melnic, fiind casată hotărârea instanței de fond din 26 martie 2012, admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Melnic și respinsă cererea reconvențională depusă de către Anna Lidvinscaia.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 04 iunie 2014 a casat decizia instanței de apel și a menținut hotărârea instanței de fond din 26 martie 2012. 2 Consideră că în perioada 26 martie 2012-04 iunie 2014 hotărârea Judecătoriei Soroca nu a devenit definitivă, nefiind în vigoare, însă instanța de fond a stabilit că hotărârea este definitivă din 29 mai 2013, care contravine legii. Astfel, Arcadie Lidvinschi a prezentat hotărârea din 26 martie 2016 a Judecătoriei Soroca cu mențiunea dată la OCT Soroca, conform căreia a fost efectuată anularea înscrierii privind dreptul de proprietate al Angelei Melnic, a fost înregistrat dreptul de proprietate a lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinscaia.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a devenit succesorul în drepturi și obligații al ÎS „Cadastru”. Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Duca și Angela Melnic împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Arcadie Lidvinschi, Anna Lidvinscaia și Judecătoria Soroca cu privire la recunoașterea ilegalității înregistrării dreptului de proprietate și recuperarea prejudiciului material și moral, recunoașterea ilegalității acțiunilor, anularea înscrierii, excluderea înscrierii, excluderea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.

S-a încasat de la Valeriu Duca și Angela Melnic, în mod solidar, în beneficiul Judecătoriei Soroca suma de 1968,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în instanța de fond. (f.d. 229, vol. II, 1-6, vol. III) Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Duca și Angela Melnic și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. (f.d. 66, 67-77, vol. III) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că cerințele lui Valeriu Duca și Angela Melnic nu sunt întemeiate, deoarece înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ap. XXXXX din or.

XXXXX, str. XXXXX pe numele lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinscaia a fost efectuată la 26 iunie 2013 în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 în temeiul actelor translative de proprietate, certificat de moștenitor nr. 7630 din 24 octombrie 2013 și certificatul cu privire la dreptul de proprietate nr. 7624 din 24 octombrie 2013, contractul de vânzare- cumpărare nr. 3980 din 14 noiembrie 2006. La 05 martie 2019 Valeriu Duca și Angela Melnic au declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care au solicitat casarea actelor judecătorești cu trimiterea cauzei la rejudecare.

(f.d.101-104, vol. III) În motivarea recursului recurenții au invocat că instanțele la examinarea cauzei au încălcat normele procedurale și materiale, nu au aplicat normele de drept procedural, care garantează reclamanților dreptul la un proces echitabil, în modul stabilit de lege. La 05 mai 2019 Judecătoria Soroca a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Valeriu Duca și Angela Melnic, cu menținerea deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. (f.d. 116-119, vol. III) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3 Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 13 noiembrie 2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 04 ianuarie 2019. Prin scrisoarea de însoțire nr. 470 din 10 ianuarie 2019 instanța de apel a expediat recurentului copia deciziei, care a fost recepționată la data de 14 ianuarie 2019. În aceste circumstanțe, recursul depus la data de 05 martie 2019, se consideră în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Valeriu Duca și Angela Melnic este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Valeriu Duca și Angela Melnic asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valeriu Duca și Angela Melnic, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către Valeriu Duca și Angela Melnic, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Nina Vascan 5