3ra-541/19 — nesolutionarea in termen a cererii, obligarea examinarii cererii

Dosarul nr.3ra-541/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A.Cucerescu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Mihai Cebotari și Consiliul orașului Codru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai Cebotari împotriva Consiliului orașului Codru cu privire la nesoluționarea în termen a cererii, obligarea soluționării cererii, cu emiterea unei hotărâri privind luarea la evidență pentru obținerea unui lot pentru construcția casei de locuit, împotriva deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Mihai Cebotari, a fost casată hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai Cebotari a fost admisă, c o n s t a t ă: La 10 august 2016, Mihai Cebotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orașului Codru cu privire la nesoluționarea în termen a cererii, obligarea soluționării cererii, cu emiterea unei hotărâri privind luarea la evidență pentru obținerea unui lot pentru construcția casei de locuit.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că prin demersul Ministerului Afacerilor Interne nr.6/765 din 3 martie 2006 adresat Primarului orașului Codru, mun. Chișinău, s-a solicitat posibilitatea distribuirii unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit individuale lui Mihai Cebotari, șeful Direcției Generale Poliției de ordine publică, participant la conflictul armat pentru integritate. Reclamantul a menționat că din răspunsul Primăriei orașului Codru, mun. Chișinău nr.953 din 16 iunie 2014, hotărârea din 27 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și decizia din 27 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău 1 rezultă includerea sa în lista cetățenilor care se află la evidență, în vederea obținerii unui teren pentru construcția casei individuale de locuit.

În acest sens, reclamantul a notat că la 23 mai 2016 a depus o cerere în adresa Primăriei orașului Codrul, prin care a solicitat să fie informat despre numărul de rând înscris în Registrul de evidență, lista cetățenilor care se află la evidență, în vederea obținerii unei teren pentru construcția casei individuale de locuit și numărul de cetățeni care se bucură de dreptul de întâietate în vederea obținerii unui teren. Prin răspunsul nr.C-529 din 14 iunie 2016 a Primăriei orașului Codru, reclamantul a fost informat că nu a fost luat la evidență ca persoană care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai, prin atribuirea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit individuale.

Astfel, reclamantul, considerându-se lezat într-un drept recunoscut de lege, la 5 iulie 2016 a depus cerere în adresa Comisiei de specialitate a Consiliului orașului Codru, prin care a solicitat examinarea în termen de o lună a cererii cu actele anexate anterior și emiterea unei hotărâri de luare la evidență pentru obținerea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit individuale. Mihai Cebotari a relatat că în termenul prevăzut de lege nu a primit un răspuns de la Consiliul orășenesc Codru. Reclamantul Mihai Cebotari a solicitat obligarea Consiliului orașului Codru să examineze demersul nr. 6/765 din 3 martie 2006 înregistrat la Primăria orașului Codru cu nr. 321 din 18 iulie 2006 și cererile depuse ulterior cazului, cu emiterea unei hotărâri privind luarea la evidență a sa, pentru obținerea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit individuale.

Pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ, Mihai Cebotari a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat recunoașterea faptului nesoluționării în termen legal a cererii nr.C-714/2016 din 5 iulie 2016 cu privire la obligarea emiterii unei hotărâri privind luarea la evidență a sa pentru obținerea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit individuale, obligarea Comisiei Consiliului orașului Codru să examineze cererea nr.C-714/2016 din 5 iulie 2016 cu emiterea unei hotărâri privind luarea la evidență a sa, pentru obținerea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit individuale (f.d. 43, vol.I). Prin încheierea din 28 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău a fost admisă parțial cererea reprezentantului pârâtului cu privire la încetarea procesului. A fost încetat procesul la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai Cebotari împotriva Consiliului orașului Codru privind luarea la evidență pentru obținerea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit, deoarece prin hotărârea din 27 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, care a fost menținută prin decizia din 27 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cerința lui Mihai Cebotari cu privire la obligarea Primarului și Consiliului orașului Codru referitor la includerea în rând pentru atribuirea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit și obligarea la restabilirea în Registru privind includerea în rând pentru atribuirea unui lot de teren pentru construcția casei individuale (f.d.

46-48, vol.I). 2 Prin decizia din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul depus de către Mihai Cebotari, a fost casată încheierea din 28 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și a fost restituită cauza spre judecare în prima instanță în același complet de judecată, deoarece pretențiile din prezentul litigiul și precedenta speță sunt diferite. (f.d. 61-67, vol.I) Prin hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea s-a respins integral. (f.d. 96-98, vol.I) Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de către Mihai Cebotari și a fost menținută hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

(f.d. 138-147, vol.I) Prin decizia din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Mihai Cebotari, a fost casată decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost restituită cauza la rejudecare. (f.d. 181-187, vol.I) Rejudecând cauza, prin decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Mihai Cebotari, a fost casată hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai Cebotari a fost admisă. A fost obligat Consiliul orașului Codru să examineze cererea lui Mihai Cebotari cu nr. C-714/2016 din 5 iulie 2016 privind luarea la evidență pentru obținerea unui lot de teren pentru construcția casei de locuit individuale.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art. 3 alin. (1) și 26 alin. (1) ale Legii contenciosului administrativ, art. 4 alin. (1), (3), 8 alin. (1) și 14 ale Legii cu privire la petiționare, în vigoare la momentul examinării cauzei, pct. 1.4 din Regulamentul cu privire la evidență a persoanelor ce solicită obținerea unui teren pentru construcția individuală de locuință și modalitatea repartizării terenurilor în aceste scopuri, aprobat prin decizia Consiliului orășenesc Codru nr. 5/24 din 16 august 2005. În această ordine de idei, Colegiul Curții de Apel Chișinău a remarcat că prima instanță eronat a conchis că acțiunea în contencios administrativ urmează a fi respinsă.

Or, Comisia din cadrul Consiliului orășenesc Codru de examinare a cererilor persoanelor ce solicită luarea la evidență pentru obținerea unui lot pentru construcția individuală de locuință, indiferent de soluția dată la cererea lui Mihai Cebotari cu nr. C-714/2016 din 5 iulie 2016, urma să emită o hotărâre în acest sens. Prin urmare, Colegiul instanței de apel a concluzionat că în speță, nu a fost emisă o asemenea hotărâre, fiind prezentat doar un răspuns cu nr. C-714 din 18 iulie 2016 (f.d. 80, vol.I), prin care s-a indicat că Primăria orașului Codru va reveni asupra soluționării cererii lui Mihai Cebotari, doar după satisfacerea cererilor cetățenilor ce se află deja la evidență și se bucură de dreptul de întâietate față de ultimul.

Mai mult, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că acest răspuns a fost recepționat de către Mihai Cebotari abia la 9 ianuarie 2017 (f.d. 79, verso, vol.I), ulterior depunerii acțiunii în contencios administrativ. 3 Pe cale de consecință, Curtea de Apel Chișinău a evidențiat că cererea depusă de către Mihai Cebotari cu nr. C-714/2016 din 5 iulie 2016, nu a fost examinată în termenul și modul stabilit de lege. La 11 martie 2019, Mihai Cebotari a depus recurs împotriva deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece a fost modificat din oficiu temeiul și obiectul acțiunii, și anume, prin cererea de concretizare a cerințelor a fost solicitată recunoașterea faptului nesoluționării în termen legal a cererii nr. C-714/2016 din 5 iulie 2016 și obligarea Comisiei Consiliului orășenesc Codru să soluționeze cererea, or, instanța de apel a schimbat sintagma ,,de a soluționa” cu sintagma ,,de a examina” cererea sa. Recurentul a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri, prin care să oblige Consiliul orășenesc Codru să soluționeze cererea sa. La 12 martie 2019, Consiliul orășenesc Codru a declarat recurs împotriva deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care urma a fi aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Suplimentar a menționat că a fost acordat un răspuns la cererea depusă de către Mihai Cebotari, iar alte cerințe ale sale au fost supuse examinării, fiind emise și hotărâri în acest sens. Or, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă. Recurentul a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Prin referința din 24 aprilie 2019, Mihai Cebotari a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normelor de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a 4 recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 ianuarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc. Astfel, recursurile depuse la 11 martie 2019, precum și la 12 martie 2019, sunt în termen. Examinând temeiurile recursurilor depuse de către Mihai Cebotari și Consiliul orașului Codru în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de către Mihai Cebotari și Consiliul orașului Codru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul recurentelor cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 5 În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către Mihai Cebotari și Consiliul orașului Codru.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de către Mihai Cebotari și Consiliul orașului Codru, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva 6