3ra-610/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-610/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-610/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Chistol)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)
Î N C H E I E R E
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului depus de către Primarul general al
municipiului Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului
Chișinău, intervenienți accesorii Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.
55/176 și Petru Burduja cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău și a fost
menținută hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 29 noiembrie 2016 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău
cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 27 septembrie 2016, Primarul general al
municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 1070-d ,,Cu privire la înlăturarea
obstacolelor la folosirea terenului proprietate municipală, deblocarea accesului și
eliberarea terenului ocupat abuziv din str. Maria Drăgan 30/9”.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în temeiul art. 64 din Legea
privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și
Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale
Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie
2009, a efectuat controlul de legalitate a dispoziției menționate și a constatat că
aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legislației.
A menționat că în conformitate cu art. 68 alin. (2) din Legea privind
administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pct. 9, sbp. 2) lit. a) din
Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale
Cancelariei de Stat, la data de 20 octombrie 2016 a fost înaintată notificarea nr.
1304/OT4-1998 din 12 octombrie 2016, prin care s-a solicitat abrogarea actului
administrativ, însă răspuns în termenul prevăzut de legislație nu a parvenit.
1
Astfel, reclamantul a considerat că actul administrativ este în contradicție cu
prevederile art. 29 alin. (1) lit. t) al Legii privind administrația publică locală nr. 436
din 28 decembrie 2006, art. 15 alin. (1) pct. 3 lit. b) al Legii privind statutul
municipiului Chișinău nr. din 17 iunie 2016, art. 116 alin. (2), art. 179, art. 393 Cod
contravențional.
Reieșind din normele invocate, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a susținut că Primarul general dispune de competența de a constata încălcările
legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul administrat,
de a lua măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, de a sesiza
organele de drept, care sunt obligate să reacționeze.
Prin urmare, a remarcat că constatarea contravențiilor privind ocuparea
nelegitimă a terenurilor, îngrădirea lor, precum și a executării construcțiilor
neautorizate urmează să se realizeze de organele învestite cu aceste atribuții, potrivit
prevederilor Codului Contravențional, și nicidecum de către autoritatea executivă a
administrației publice locale.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 68 din Legea
privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art. 3, art.
5 lit. b), art. 17 alin. (2), art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.
793-XIV din 10 februarie 2000.
A solicitat anularea dispoziției nr. 1070-d din 27 septembrie 2016 „Cu privire
la înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului proprietate municipală, deblocarea
accesului și eliberarea terenului ocupat abuziv din str. Maria Dragan 30/9”.
Prin încheierea din 5 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
atrasă în proces în calitate de interveneint accesoriu Asociația de Coproprietari în
Condominiu nr. 55/176.
Prin încheierea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
atras în proces în calitate de interveneint accesoriu Petru Burduja.
Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
admisă cererea de chemare în judecată. A fost anulată dispoziția nr. 1070-d din 27
septembrie 2016 „Cu privire la înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului
proprietate municipală, deblocarea accesului și eliberarea terenului ocupat abuziv
din str. Maria Dragan 30/9”.
La 11 iulie 2018 Primarul general al municipiului Chișinău a declarat apel
împotriva hotărârii din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău și a fost menținută
hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.
2 alin. (3), art. 1, art. 29 alin. (1) lit. t) din Legea privind administrația publică locală
nr. 436 din 28 decembrie 2006.
În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată
concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată,
întrucât legiuitorul a oferit Primarului general posibilitatea de a interveni în cazuri
de constatare a ilegalităților comise de persoane fizice sau juridice, care urmează a
fi efectuată prin intermediul organelor de drept, la sesizarea din partea primarului,
iar la caz conținutul dispoziției contestate cade sub incidența prevederiloe Codului
contravențional.
2
Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept
material și procedural.
La 18 martie 2019 Primarul general al municipiului Chișinău a declarat recurs
împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material.
A menționat că autoritatea publică locală la emiterea actului administrativ
contestat nu a încălcat prevederile legale și a acționat conform normelor stabilite de
legiuitor.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ
al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10
februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, Completul va examina admisibilitatea cererii de recurs prin
prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta
procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a
Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 noiembrie 2018,
dare date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, la dosar lipsesc.
Astfel, recursul declarat la 18 martie 2019, este în termen.
Examinând temeiurile recursului depus de Primarul general al municipiului
Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primarul general al
municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
4
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440
alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Tamara Chișca-Doneva
5