2ra-896/19 — incetarea dreptului de ipoteca si radierea inscrierilor din registrul bunurilor imobile, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-896/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. A. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

ÎNCHEIERE

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Florea, reprezentat de

avocatul Alina Șavga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Florea

împotriva lui Alexandr Dușcov, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial

Ungheni, Serghei Cibotari cu privire la încetarea dreptului de ipotecă și radierea

înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 05 iunie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.19), Sergiu Florea,

reprezentat de avocatul Alina Șavga, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandr Dușcov, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial

Ungheni solicitând încetarea dreptului de ipotecă constituit conform contractului de

ipotecă nr. 13166 din 27 decembrie 2011 asupra bunului imobil-construcție cu

suprafața de 76,4 mp, număr cadastral xxxx și terenul aferent construcției cu

suprafața de 0,1614 ha, număr cadastral xxxxx, amplasate în or. xxxxx, radierea

înscrierilor din Registrul bunurilor imobile cu privire la dreptul de ipotecă constituit

conform contractului de ipotecă nr. 13166 din 27 decembrie 2011 asupra bunului

imobil-construcție cu suprafața de 76,4 mp, număr cadastral xxxxx și terenul aferent

construcției cu suprafața de 0,1614 ha, număr cadastral xxxxx, amplasate în or.

xxxxx, restituirea cheltuielilor de judecată, concretizate în cadrul ședinței de

judecată și anume taxa de stat în sumă de 100, 00 de lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 2000, 00 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în baza contractului de

împrumut nr.13164 din 27 decembrie 2011 pârâtul Alexandr Dușcov a acordat lui

Serghei Cibotari două împrumuturi, după cum urmează:70000,00 de lei cu termenul

final de rambursare 26 februarie 2012 și 20000,00 de lei cu termenul final de

rambursare 26 iunie 2012. În scopul asigurării rambursării împrumutului acordat lui

Serghei Cibotari, a încheiat cu Sergiu Florea contractul de ipotecă nr.13166 din 27

decembrie 2011, autentificat de notarul public Lidia Nagherneac asupra bunului

imobil - construcție cu suprafața de 76,4 mp, număr cadastral xxxxxx și terenul

1

aferent construcției cu suprafața de 0,1614 ha, număr cadastral xxxx, amplasate în

or. xxxxx.

Totodată, a indicat că ultimul termen al scadenței obligației principale, 26 iunie

2012, nici Serghei Cibotari, nici debitorul ipotecar Sergiu Florea nu au consimțit

prelungirea acestuia, iar ipoteca constituie un raport de drept accesoriu față de

obligația principală și este condiționată în timp de durata obligației garantate.

Ulterior, la 04 aprilie 2017 a expediat pârâtului somația, confirmat prin avizul de

recepție din 06 aprilie 2017, privind solicitarea de a depune la Oficiul Cadastral

Teritorial Ungheni declarația de radiere a ipotecii în cauză. În termenul indicat,

pârâtul nu a întreprins măsuri în scopul radierii din Registrul bunurilor imobile a

ipotecii constituite conform contractului de ipotecă nr. 13166 din 27 decembrie

2011.

Prin încheierea protocolară din 25 septembrie 2017 a Judecătoriei Ungheni a

fost atras în calitate de intervenient accesoriu Serghei Cibotari.

Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Sergiu Florea și s-a încetat dreptul de ipotecă

constituit conform contractului de ipotecă nr.13166 din 27 decembrie 2011 asupra

bunului imobil-construcție cu suprafața de 76,4 mp, număr cadastral xxxxx și terenul

aferent construcției cu suprafața de 0,1614 ha, număr cadastral xxxxx, amplasate în

or. xxxxx; s-a radiat înscrierea din Registrul bunurilor imobile cu privire la dreptul

de ipotecă constituit conform contractului de ipotecă nr.13166 din 27 decembrie

2011 asupra bunului imobil-construcție cu suprafața de 76,4 mp, număr cadastral

xxxxx și terenul aferent construcției cu suprafața de 0,1614 ha, număr cadastral

xxxxx, amplasate în or. xxxxxx; s-a încasat de la Alexandr Dușcov în beneficiul lui

Sergiu Florea cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 100, 00

de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000, 00 de lei.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Alexandr Dușcov, reprezentat de avocatul Tudor Țurcanu și s-a casat

hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Florea împotriva lui Alexandr

Dușcov cu privire la încetarea dreptului de ipotecă constituit conform contractului

de ipotecă nr. 13166 din 27 decembrie 2011, număr cadastral xxxxxxxxx, radierea

înscrierilor din registrul bunurilor imobile, compensarea cheltuielilor de judecată; s-

a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Sergiu Florea împotriva lui Alexandr Dușcov cu privire la încetarea

dreptului de ipotecă constituit conform contractului de ipotecă nr.13166 din 27

decembrie 2011, număr cadastral xxxxxxx, radierea înscrierilor din registrul

bunurilor imobile, compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în baza art. 454 alin.(2) Cod

civil, art. 4 alin.(1), (2) al Legii cu privire la ipotecă, ipoteca se instituie în vederea

garantării executării obligației și reprezintă un raport de drept accesoriu față de

obligația garantată, fiind condiționată în timp de durata acesteia, legea sau contractul

de ipotecă nu prevede altfel.

În speță, după cum indică și intimatul, termenul de valabilitate al contractului

de ipotecă, este determinat de termenul de valabilitatea al contractului de împrumut

garantat cu ipotecă, contractul nr.13164 din 27/12/2011. Or, termenul de scadență a

obligației contractate nu constituie ipso factum temei de încetare a raporturilor

2

contractuale de ipotecă, întrucât ipoteca în calitatea sa de instrument de garantare a

executării obligației, la caz a obligației de restituire a împrumutului, nu a fost

instituită pentru perioada pâna la scadența obligației de restituire a împrumutului.

În acest sens, instanța de apel a reținut că termenul de scadență a obligației

garantate cu ipotecă, nu poate fi interpretat în sensul termenului contractului de

ipotecă. Dacă termenul de acțiune a contractului de ipotecă nu a fost limitat de părți,

el nu se stinge la scadența creanței principale. În lipsa unei limitări contractuale

exprese a extinderii termenului de acțiune a contractului de ipotecă, în sensul

prevederilor art.28 lit. f) din Legea cu privire la ipotecă, stingerea dreptului la acțiune

privind creanța principală, prin prescripția extinctivă, ipoteca va putea funcționa în

continuare asigurând executarea obligației debitorului, art.282 alin.(1) Cod civil. Or,

prescripția dreptului la acțiune nu invalidează ipso jure dreptul de ipotecă, aceasta

in abstracto poate afecta modalitățile de valorificare.

Astfel, reținând faptul că în speță, dreptul de ipotecă instituit în temeiul

contractului de ipotecă nr.13166, autentificat de către notarul public Lidia

Nagherneac, având în calitate de obiect, garantarea executării obligațiilor prevăzute

la pct. 1 din contractul de împrumut nr. 13164, încheiat între Alexandr Dușcov și

Serghei Cibotari privind împrumutul sumei de 70000,00 de lei cu termenul de

rambursare – 26 februarie 2012; și 20000,00 de lei cu termenul de rambursare – 26

iunie 2012, nu a fost constituit pentru o perioadă determinată, în sensul prevederilor

art.495 lit. b) Cod civil și art.28 lit. f) al Legii cu privire la ipotecă și limitarea acțiunii

contractului de ipotecă nu a fost înregistrată în modul stabilit de lege în registrul

bunurilor imobile, dreptul de ipotecă instituit în temeiul contractului de ipotecă

nr.13166 din 27/12/2011 asupra bunurilor imobile - construcție cu suprafața de 76,4

mp, număr cadastral xxxxxx și terenul aferent construcției cu suprafața de 0,1614

ha, număr cadastral xxxxx, amplasate în xxxxxx, proprietatea intimatului Sergiu

Florea, nu poate înceta datorită expirării termenului contractului de ipotecă, din

motivul că un asemenea termen nu a fost stipulat în contractul de ipotecă și

înregistrat în registrul bunurilor imobile cu titlu de ad validitatem.

La 05 martie 2019, Sergiu Florea, reprezentat de avocatul Alina Șavga, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel a fost adoptată

cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material și anume nu

a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, precum și au fost interpretate eronat

prevederile legislației în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 13 decembrie 2018, iar Sergiu

Florea, reprezentat de avocatul Alina Șavga, a declarat recurs la 05 martie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la

22 ianuarie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.135). Astfel, recursul declarat la

05 martie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Florea, reprezentat de

avocatul Alina Șavga, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Florea, reprezentat de

avocatul Alina Șavga, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

4

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Sergiu Florea, reprezentat de avocatul

Alina Șavga.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Florea, reprezentat de

avocatul Alina Șavga împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5