2ra-1796/18 — executarea silită a dreptului de ipotecă

Dosarul nr. 3ra-1796/18 prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (Lilia Roic-Botezatu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Anatolie Minciuna, Viorica Mihaila, Victoria Sîrbu) ÎNCHEIERE 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, și de Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru împotriva lui Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan cu privire la transmiterea silită a bunului ipotecat, evacuarea debitorilor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Petru Silvestru și s-a casat hotărârea din 24 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Petru Silvestru, și împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea depusă de Petru Silvestru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 27 februarie 2017, Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan cu privire la transmiterea silită a bunului ipotecat, evacuarea debitorilor și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a menționat că, în baza contractului de împrumut nr. XXXXX, autentificat de către notarul Daniela Melnic, avînd calitate de împrumutător, a acordat lui Alexandru Ciolpan, în numele căruia a acționat Galina Ciolpan în baza procuriiXXXXX, un împrumut bănesc în sumă de 8 000 de euro, ce constituia suma de 133 600 de lei. Conform contractului, împrumutul a fost acordat pentru o perioadă de până la 25 martie 2011, iar restituirea acestuia de către împrumutat urma să se realizeze în mun.

Chișinău, banii fiind restituiți în moneda recepționată – euro. Totodată, în vederea asigurării restituirii împrumutului, la 25 martie 2010, a fost încheiat contractul de ipotecă nr.XXXXX, prin care debitorul ipotecar 1 Alexandru Ciolpan, în numele căruia a acționat Galina Ciolpan, a grevat cu titlu de ipotecă în favoarea creditorului ipotecar Petru Silvestru bunul imobil – casa de locuit cu dependențele corespunzătoare și teren aferent, situat în XXXXXX. La caz, reclamantul a evocat că Galina Ciolpan, care este coproprietară a imobilului nominalizat, a depus la notarul Daniela Melnic cerere prin care și-a exprimat acordul său asupra ipotecării acestui bun imobil. La fel, Petru Silvestru a invocat că Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan nu au executat obligațiile asumate și nu au restituit integral datoria, aceasta constituind la momentul depunerii cererii de chemare în judecată suma de 7 000 de euro.

La 06 ianuarie 2017, a expediat în adresa debitorilor somație, prin care a solicitat executarea integrală a obligațiilor pecuniare în cuantum de 7 000 de euro, în termen de 7 zile. Totodată, aceștia au fost atenționați și asupra faptului că în caz de neexecutare a obligației de restituire a împrumutului, creditorul intenționează să-și exercite dreptul de ipotecă. Însă, Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan nu au reacționat la notificarea remisă în adresa acestora. Astfel, la 03 februarie 2017, Petru Silvestru a înregistrat în Registrul gajurilor bunurilor imobile la OCT Chișinău preavizul de executare a dreptului de ipotecă, somând debitorii ipotecari despre necesitatea transmiterii în posesia creditorului, în termen de 20 de zile de la înregistrarea preavizului, a bunului imobil ipotecat conform contractului de ipotecă nr. 5100 din 25 martie 2010. Însă, până la data sesizării instanței de judecată, debitorii nu au transmis benevol bunul ipotecat.

În această ordine de idei, reclamantul a considerat că pe lângă suma datorată de 7 000 de euro, împrumutatul urmează să plătească împrumutătorului dobânda de întârziere, conform art. 619 alin. (1) din Codul civil, în sumă de 5 524,82 de euro. Respectiv, având în vedere că contractul de ipotecă garantează inclusiv și dobânzile de întârziere apărute în urma neexecutării obligațiilor ce derivă din contractul de împrumut, în urma comercializării bunului imobil ipotecat urmează a fi stinse și datoriile sub formă de dobânzi de întârziere în sumă de 5 524,82 de euro, acumulate în baza contractului de împrumut.

Reclamantul Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a solicitat admiterea acțiunii și: - transmiterea silită în posesiunea și administrarea creditorului ipotecar Petru Silvestru a bunului imobil ipotecat, și anume casa de locuit cu dependențele corespunzătoare și terenul aferent situat înXXXXX, identificat prin numărul cadastral XXXXX pentru comercializare de sine stătător în vederea stingerii datoriilor acumulate în baza contractului de împrumut nr. XXXXX și anume datoria de bază în sumă de 7 000 de euro și dobânda de întârziere în sumă de 5 524,82 de euro; - evacuarea forțată, fără acordarea unui alt spațiu locativ, a lui Alexandru Ciolpan și a Galinei Ciolpan și altor persoane ce locuiesc în imobilul ipotecat; și - compensarea din contul lui Alexandru Ciolpan și a Galinei Ciolpan a cheltuielilor de judecată suportate de Petru Silvestru pentru achitarea taxei de stat în cuantum de 847 de lei și pentru achitarea serviciilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

2 Prin hotărârea din 24 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, (vol. I, f.d. 128, 132-140) acțiunea depusă de Petru Silvestru s-a respins ca fiind tardivă. Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 267, art. 271- 272, art. 274-277, art. 512 alin. (1), art. 513 alin. (1) și (2), art. 572 alin. (2) din Codul civil. În consolidarea soluției sale, Judecătoria Hîncești, sediul Central, a reținut că obligația pârâților Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan a devenit exigibilă la 25 martie 2011, respectiv de la această dată a început să curgă termenul de prescripție extinctivă.

Astfel, prin prisma art. 267 din Codul civil, drepturile juridice ale reclamantului au fost protejate până la 25 martie 2014. Subsecvent, prima instanță a remarcat că, reclamantul, prezentând ordinul de încasare din 01 septembrie 2015 cu titlu de justificare a întreruperii termenului de prescripție, nu a făcut dovadă faptului că prin acest ordin debitorii au achitat o parte a împrumutului în sumă de 8 000 de euro din 25 martie 2010, or, între părțile litigante au avut loc mai multe raporturi de împrumut. Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d.

212, 213-225) s-a admis apelul declarat de Petru Silvestru și s-a casat hotărârea din 24 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, fiind emisă o hotărâre nouă, prin care: S-a admis parțial acțiunea depusă de Petru Silvestru și s-a transmis silit de la debitorul ipotecar Alexandru Ciolpan în posesiunea creditorului Petru Silvestru pentru a fi vândut bunul ipotecat – casa de locuit cu numărul cadastralXXXXX, înregistrate la OCT Hîncești, cu suprafața totală de 92,9 m.p. cu următoarele dependențe: demisol, 02-garaj, I-poartă, III-gard și terenul aferent cu numărul cadastralXXXXX, cu suprafața de 0,0939 ha, pe care sunt amplasate construcțiile date situate în sat.XXXXX, în scopul stingerii datoriei acumulate în baza contractului de împrumut nr. XXXXX din 25 martie 2010, cu evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc în imobilele date și a bunurilor acestora.

S-a încasat, în mod solidar, de la Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan în beneficiul lui Petru Silvestru suma de 1 482,25 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de stat pentru prima instanță și instanța de apel. Pretenția ce ține de încasarea cheltuielilor de asistență juridică s-a admis parțial și s-a încasat, în mod solidar, de la Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan în beneficiul lui Petru Silvestru suma de 2 500 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică, iar în rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

Instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 267 alin. (1), art. 277 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 282 alin. (1), art. 483 alin. (2) lit. f), art. 487, art. 490, art. 512 alin. (1), art. 572, art. 586 alin. (1) din Codul civil; art. 3, art. 30, art. 31, art. 33 alin. (1), art. 36 alin. (1) și (2) din Legea nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă; art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) și alin. (11), art. 118 și art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În consolidarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a reținut că de către Galina Ciolpan au fost efectuate mai multe acțiuni din care rezultă că recunoaște datoria, aceste acțiuni fiind materializate prin achitările efectuate pe parcursul anilor 2010-2015.

Astfel, în temeiul legii, prin aceste acțiuni are loc întreruperea 3 termenului prescripției extinctive. Prin urmare, atât timp cât cursul prescripției extinctive a fost întrerupt în baza contractului de bază (de împrumut), nu mai poate fi aplicabilă prescripția extinctivă nici în privința contractului de ipotecă, deoarece acesta din urmă este unul subsecvent. Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a constatat că debitorii Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan nu au demonstrat, prin probe concludente și pertinente, faptul că și-au executat obligațiile asumate față de Petru Silvestru prin contractul de împrumut din 25 martie 2010, garantat cu ipotecă în temeiul contratului de credit și că au achitat integral sumele datorate acestuia, precum și nu au transmis benevol în posesiune bunul ipotecat.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, în speță, cererea privind executarea dreptului de ipotecă este înaintată cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 31 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, fapt care impune transmiterea silită a bunului ipotecat pentru a fi vândut în conformitate cu ordinea stabilită de art. 30 din aceiași lege. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 36 Legea nominalizată, s-a impus necesitatea evacuării lui Alexandru Ciolpan, a Galinei Ciolpan și a tuturor persoanelor, împreună cu bunurile acestora, din bunurile imobile obiect al contractului de ipotecă. În partea capătului de cerere privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 5 000 de lei, instanța de apel a notat că aceasta este excesivă și nerezonabilă în raport cu complexitatea cauzei, aportul avocatului la soluționarea acesteia, natura juridică a cauzei, timpul de muncă al avocatului asupra litigiului.

Or, soluționarea prezentului litigiu nu a ridicat probleme juridice de o complexitate sporită, mijloacele de apărare utilizate la examinarea cauzei nefiind unele excepționale și complexe, care necesită un efort sporit din partea avocatului. Mai mult ca atât că avocatul nici nu a prezentat lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de către acesta, timpul aferent realizării acestora, cu indicarea nemijlocită a tarifului și orarului pentru actele-acțiunile realizate. Prin urmare, instanța de apel a apreciat rezonabilă compensarea cheltuielilor de asistență juridică doar în partea sumei de 2 500 de lei.

La 04 iunie 2018, Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a depus cerere prin care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care să fie: - transmis silit de la Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan în posesiunea creditorului ipotecar Petru Silvestru bunul imobil ipotecat, pentru a fi comercializat în vederea stingerii datoriilor acumulate în baza contractului de contractului de împrumut nr.XXXXX, bunul imobil identificat prin numărul cadastralXXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 29,6 m.p., ce constituie parte componentă a bunului imobil ipotecat (vol. I, f.d.

227- 230). La 04 iunie 2018, Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a depus cerere cu privire la corectoarea erorilor, prin care a solicitat: - corectarea dispozitivului deciziei 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, după cum urmează: înlocuirea adresei de domiciliu al apelantului/reclamant Petru Silvestru indicat eronat: str. XXXXX indicarea faptului că urmează a fi transmis silit de la ambii pârâți/intimați Alexandru Ciolpan și Galina 4 Ciolpan, domiciliați înXXXXX , în posesiunea creditorului ipotecar Petru Silvestru bunul imobil ipotecat, pentru a fi comercializat în vederea stingerii datoriilor acumulate în baza contractului de împrumut nr. XXXXXindicarea bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX (construcție accesorie cu suprafața de 29,6 m.p.) drept parte componentă a bunului imobil ipotecat, care urmează a fi transmis în posesiunea creditorului ipotecar Petru Silvestru, pentru a fi comercializat în vederea stingerii datoriilor acumulate în baza contractului de contractului de împrumut nr. XXXXX indicarea cuantumului datoriilor acumulate de către Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan în baza contractului de împrumut nr. XXXXX.

Prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d.

240- 243) s-a admis parțial cererea depusă de Petru Silvestru cu privire la corectarea erorilor și s-a înlăturat eroarea mecanică strecurată în partea dispozitivă a deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și anume: - în partea ce ține de domiciliul lui Pentru Silivestru fiind indicată adresaXXXXX, pe când urma a fi indicat corect adresa XXXXX s-a înlăturat omisiunea vădită strecurată în partea dispozitivă a deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și anume în partea ce ține de indicarea persoanelor de la care urmează a fi transmis în posesiunea creditorului ipotecar Petru Silvestru, urmând a se indica, că se transmite silit de la debitorul ipotecar Alexandru Ciolpan și debitorul ipotecar Galina Ciolpan, domiciliați în XXXXX în posesiunea creditorului Petru Silivestru, pentru a fi vândut, bunul ipotecat – casa de locuit cu numărul cadastralXXXXX, cu suprafața totală de 92,9 m.p.

cu următoarele dependențe: demisol, 02-garaj, I-poartă, III-gard și terenul aferent cu nr. cadastralXXXXX, cu suprafața de 0,0939 ha, pe care sunt amplasate construcțiile date situate înXXXXX, cu evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc în imobilele date și bunurilor acestora. - în rest, cerințele privind indicarea cuantumului datoriilor acumulate de către Alexandru Ciolpan și Calina Ciolpan în baza contractului de împrumut nr. XXXXX și cerința privind corectarea erorii prin indicarea bunului imobil cu nr. cadastralXXXXX, se resping ca fiind neîntemeiate. Prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 244- 246) s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Petru Silvestru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În consolidarea acestei soluții, instanța de apel a notat că, la emiterea deciziei din 14 martie 2018 s-a condus de pretențiile înaintate de către Petru Silivestru împotriva lui Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan prin cererea de chemare în judecată. Respectiv, prin decizia din 14 martie 2018, care ulterior a fost corectată prin încheierea din 04 iulie 2018, instanța de apel s-a expus într-o manieră expresă și certă care bunuri imobile urmează a fi transmise de către debitorul ipotecar creditorului ipotecar. Totodată, în partea solicitării privind indicarea cuantumului datoriilor acumulate de către împrumutat în baza contractului de împrumut nr. XXXXX instanța de apel a remarcat că aceasta excede obiectul material litigios care a fost examinat.

Cu atât mai mult că, obiectul prezentei acțiuni civile l-a constituit 5 exercitarea dreptului de ipotecă, drept care apare în momentul în care obligația garantată nu este executată sau executată necorespunzător și nu încasarea datoriei rezultate din contractul de împrumut. La 15 iunie 2018, Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 2-4 recto-verso). În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Galina Ciolpan este coproprietara bunului imobil ipotecat, iar drept consecință nu a dispus transmiterea acestuia de către ambii coproprietari, așa cum prevede legea și după cum au fost formulate cerințele în cererea de chemare în judecată.

Dealtfel, în speță, nici nu a identificat corect bunul imobil ipotecat, omițând să indice și bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX(construcție accesorie cu suprafața de 29,6 m.p.) ca parte componentă a bunului imobil ipotecat. Totodată, instanța de apel a omis să indice în dispozitivul hotărârii pronunțate și cuantumul datoriilor debitorilor Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan acumulate în baza contractului de împrumut nr.XXXXX. Subsecvent, recurentul a opinat că la caz a fost estimat eronat cuantumul cheltuielilor de asistență juridică necesare de a fi compensate. Or, pentru serviciile de asistență acordate în prezenta cauză civilă, Petru Silvestru a achitat avocatului Danu Dogotari suma de 5 000 de lei.

Prin urmare, aceasta sumă urmează a fi compensată în cuantum integral, deoarece suportarea acestor cheltuieli este confirmat prin ordinul de plată anexat la materialele cauzei. Recurentul Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a solicitat admiterea recursului și casarea parțială a deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Petru Silvestru. La 01 august 2018, Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a declarat recurs împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea depusă de Petru Silvestru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d.

9-10 recto-verso). În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a omis să se expună în privința pretenției cu privire la cuantumul datoriilor debitorilor Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan acumulate în baza contractului de împrumut nr. XXXXX Recurentul Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea prin decizie a problemei respective și emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care să fie indicat cuantumul datoriilor debitorilor Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan acumulate în baza contractului de împrumut nr.XXXXX.

La 17 octombrie 2018, Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, au declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 16-32). În motivarea recursului a invocat că instanța de apel în mod eronat a constatat că în perioada anilor 2010-2015 Galina Ciolpan a efectuat mai multe achitări în beneficiul lui Petru Silvestru, fapt care denotă că aceasta a recunoscut datoria și care a întrerupt curgerea termenului prescripției extinctive. Or, aceste achitări au 6 avut loc întru restituirea împrumutului acordat în baza contractului din 16 septembrie 2014, și nicidecum a celui în baza contractului de împrumut nr. XXXXX.Prin urmare, instanța de apel eronat a constatat că, în speță, a fost întreruptă curgerea termenului prescripției extinctive, iar drept consecință greșit a conchis că acțiunea depusă de Petru Silvestru nu este prescrisă.

În această ordine de idei, Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, au solicitat admiterea recursului și casarea integrală a deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 24 august 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile, din motivele ce succed. Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

7 Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data când decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată lui Petru Silvestru, Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, precum și reprezentanților acestora, avocaților Danu Dogotari și Maxim Belinschi, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului acestora de a ataca hotărârea judecătorească. In concreto motivelor inserate în cererile de recurs, completul de admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate. Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Analizând cuprinsul cererilor de recurs depuse de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, și de Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, completul de admisibilitate atestă că recurenții nu au evidențiat în cererea de recurs formulată memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la reiterarea unor circumstanțe faptice, care au fost supuse examinării în ordine de apel, și la transpunerea normelor legale. În acest sens, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

La caz, însă, argumentele invocate în cererile de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs. Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursurilor declarate, deoarece Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, și Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, nu au invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al 8 dezacordului reprezentanților recurenților cu soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursurile declarate de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, și Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, nu s-au bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespund cerinței de a fi „efective”, fiind lipsite de șanse de succes și nu sunt capabile să ofere îndreptarea situației din decizia recurată. Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezentele cereri de recurs au fost depuse după ce Petru Silvestru, Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan au avut posibilitatea de a fi auziți de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurenților le-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auziți combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67) Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, și Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea depusă de Petru Silvestru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: 9 Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Petru Silvestru, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, și de Alexandru Ciolpan și Galina Ciolpan, reprezentați de avocatul Maxim Belinschi, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea depusă de Petru Silvestru cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru împotriva lui Alexandru Ciolpan și Galinei Ciolpan cu privire la transmiterea silită a bunului ipotecat, evacuarea debitorilor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 10