2rh-237/18 — cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ

2rh-237/18 — cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-237/18

prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău (jud. A. Malîi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, G. Dașchevici, V. Negru)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, I. Oprea, D. Mardari)

ÎNCHEIERE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Cristina Lesnic

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe

Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Serghei Gori și

Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și

evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ

împotriva încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată

de avocatul Valentin Caisîn

constată:

La 15 martie 2013, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu

privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul

imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii a invocat că SA „Banca Comercială Română Chișinău”

în baza contractului de credit nr. 1869 din 13 februarie 2008, a acordat lui Serghei

Gori un împrumut în sumă de 950000 de lei, cu rata dobânzii 19% anual, cu

termenul de scadență la 12 februarie 2023, creditul urmând a fi rambursat conform

graficelor stabilite în anexele la contractul de credit menționat.

În scopul asigurării executării contractului de credit, la 14 februarie 2008

între SA „Banca Comercială Română Chișinău”, Serghei Gori și Cristina Lesnic a

fost încheiat contractul de ipotecă, autentificat notarial cu nr. 611 de către notarul

privat Cristina Nicolăescu, obiectul căruia constituie apartamentul nr. XXXXX cu

suprafața totală de 83,4 m2, inclusiv cea locativă de 53,9 m2, cu numărul cadastral

1

XXXXX, situat în mun. XXXXX str. XXXXX, cu valoarea de ipotecă în mărime

de 974000 de lei.

Având în vedere prevederile art. 1236 Cod civil, a precizat că Serghei Gori

nu și-a onorat obligațiunile stabilite în contractul de credit, astfel la situația din

4 martie 2013, ultimul a acumulat datorii la credit în mărime de 1507256,50 de lei,

formate din soldul la credit în sumă de 796832,16 de lei, dobânzile restante în

sumă de 568201,65 lei, dobânda majorată în sumă de 10913,82 de lei, penalitățile

la dobândă în sumă de 100862,38 de lei și comisioanele neachitate în sumă de

30446,49 de lei.

Astfel, potrivit pct. 8.6 din contractul de credit, pentru plata cu întârziere a

oricăror sume, Serghei Gori s-a obligat să plătească băncii o dobândă majorată cu 5

puncte procentuale anual peste dobânda curentă, iar pentru neachitarea dobânzii în

termenul stabilit, Serghei Gori va achita o penalitate în mărime de 0,1 % pentru

fiecare zi de întârziere din suma dobânzii neachitate.

Ca urmare a neonorării obligațiunilor conform contractului de credit

nr. 1869 din 13 februarie 2008, Serghei Gori a încălcat prevederile pct. pct. 3.2,

4.3, 10.1 din contract și nu a achitat în termen și volum deplin 2 rate consecutive

din creditul și dobânda, conform prevederilor contractului de credit.

La 2 decembrie 2008, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a notificat

debitorii ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic despre inițierea procedurii de

exercitare a dreptului de ipotecă, prin care a solicitat transmiterea benevolă a

bunului ipotecat conform contractului de ipotecă nr. 611 din 14 februarie 2008,

pentru a fi comercializat sau achitarea deplină a sumei creditului și plăților aferente

contractului de credit, inclusiv a dobânzilor și a penalităților.

Iar la 28 decembrie 2008, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău preavizul de exercitare a

dreptului de ipotecă.

În termenul stabilit în notificare și preaviz, cât și în pretențiile anterioare,

niciuna din solicitări nu au fost satisfăcute.

A relatat că inițial la 2 aprilie 2010, SA „Banca Comercială Română

Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Gori și

Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și

evacuarea din bunul imobil, însă prin încheierea din 22 decembrie 2011 a

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost scoasă

de pe rol.

La 21 decembrie 2011, între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și

Serghei Gori și Cristina Lesnic a fost încheiată tranzacția de împăcare, prin care

Serghei Gori s-a obligat să ramburseze toate sumele prevăzute de acordul adițional

la contractul de credit nr. 1 din 21 decembrie 2011, însă obligațiile asumate au

rămas fără executare până în prezent.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 31, 33, 36 din Legea cu

privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26 iunie 2008, art. 71 din Legea cu privire la gaj

nr. 449-XV din 30 iulie 2001, art. 483, 487-490, 572 Cod civil, art. 5, 6, 166-

168 CPC.

2

A solicitat admiterea acțiunii, deposedarea și transmiterea silită din posesia

debitorilor ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic în posesia SA „Banca

Comercială Română Chișinău”, pentru comercializarea ulterioară a bunului imobil

ipotecat conform contractului de ipotecă din 14 februarie 2008 și anume

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu suprafața totală de

83,4 m2, inclusiv cea locativă de 53,9 m2, cu numărul cadastral XXXXX, precum

și asupra tuturor ameliorărilor și îmbunătățirilor, reconstrucțiilor, asupra oricărui

bun imobil care se unește prin accesiune cu bunul imobil ipotecat, precum și

asupra bunurilor noi ce rezultă din transformarea bunului imobil ipotecat,

evacuarea lui Serghei Gori, Cristina Lesnic și a tuturor persoanelor și bunurilor lor

mobile din bunul imobil transmis în posesie, fără acordarea altui spațiu locativ,

încasarea în mod solidar de la Serghei Gori și Cristian Lesnic a taxei de stat în

mărime de 4870 de lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 9 iunie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, a fost

admisă acțiunea.

A fost transmis silit de la debitorii ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic

în posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău”, pentru a fi vândut în scopul

achitării datoriei apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 83,4 m2, inclusiv cea locativă de 53,9

m2, precum și asupra tuturor ameliorărilor și îmbunătățirilor reconstrucțiilor și

anexelor, cu evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc în acest apartament, a

bunurilor lor, fără acordarea altui spațiu locativ.

Au fost încasate în mod solidar de la Serghei Gori și Cristina Lesnic în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată în

mărime de 4870 de lei cu titlu de taxă de stat și 380 lei pentru citările publice, în

total suma de 5250 de lei.

Prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serghei Gori și menținută hotărârea din 9 iunie 2015 a

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău.

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul declarat de către Cristina Lesnic, casată decizia din 14 decembrie

2016 a Curții de Apel Chișinău și remisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 11 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Serghei Gori, reprezentat de avocatul Victor Zagaiciuc și cererea de

alăturare la apel depusă de Cristina Lesnic și menținută hotărârea din 9 iunie 2015

a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău.

Prin încheierea din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de

avocatul Valentin Caisîn.

La 19 noiembrie 2018, Cristina Lesnic a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a

deciziei din 11 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 9 iunie 2015 a

3

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, cu dispunerea scoaterii de pe rol a cererii de

chemare în judecată ca fiind semnată și depusă de către o persoană fără

împuterniciri.

În motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b)

CPC, a invocat că cererea de chemare în judecată depusă de SA „Banca

Comercială Română Chișinău” a fost depusă de angajatul acesteia Andrei Florea la

5 martie 2013, însă în procura prin care se atestă împuternicirile acestuia nu este

indicată data întocmirii acestei procuri.

A precizat că inițial a considerat că data întocmirii procurii este data de

28 decembrie 2012, indicată pe ștampila cu numărul de ieșire a procurii, totuși,

ulterior a constatat că această dată nu poate fi atribuită ca dată a întocmirii,

deoarece este doar o ștampilă de notificare a numărului și datei de ieșire a

documentului din instituție.

A evidențiat că din răspunsul oferit de către SA „Banca Comercială Română

Chișinău” din 4 septembrie 2018 se constată că data de pe ștampila cu indicele

ieșire nu este data întocmirii procurii, ci data ieșirii documentului din instituție.

A remarcat că aceeași situație este valabilă și cu referire la procurile

eliberate ulterior.

Prin urmare, în procura care atestă împuternicirile lui Andrei Florea la data

semnării și depunerii cererii de chemare în judecată, așa cum și în procurile

prezentate de acesta în fazele ulterioare ale procesului nu este indicată data

întocmirii acestor procuri.

Având în vedere prevederile art. 254 Cod civil, a precizat că la data semnării

și depunerii cererii de chemare în judecată, Andrei Florea a prezentat o procură

nulă și în așa fel nu dispunea de împuterniciri de a reprezenta SA „Banca

Comercială Română Chișinău” în instanțele de judecată. Ulterior, acesta a acționat

în instanțe, fără a avea împuterniciri valabile în acest sens.

Despre faptul că data indicată pe ștampila aplicată pe procură reprezintă de

fapt data ieșirii documentului din instituție, dar nu și data întocmiri documentului a

aflat la data recepționării răspunsului SA „Banca Comercială Română Chișinău”

din 4 septembrie 2018.

La 17 decembrie 2018, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus

referință la cererea de revizuire a Cristinei Lesnic, solicitând respingerea acesteia

ca fiind inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

4

La caz, se constată că Cristina Lesnic, cu referire la dispozițiile art. 449 lit.

b) CPC, a invocat că, în procura care atestă împuternicirile reprezentantului

SA „Banca Comercială Română Chișinău”, Andrei Florea la data semnării și

depunerii cererii de chemare în judecată, precum și în procurile prezentate de

acesta în fazele ulterioare ale procesului nu este indicată data întocmirii acestor

procuri, or din răspunsul oferit de către SA „Banca Comercială Română Chișinău”

la 4 septembrie 2018 rezultă că data de pe ștampila cu indicele ieșire nu este data

întocmirii procurii, ci data ieșirii documentului din instituție.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele

sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de

către Cristina Lesnic în cererea de revizuire, nu pot fi considerate circumstanțe sau

fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea încheierii supuse revizuirii, în

sensul art. 449 lit. b) CPC, or ultima nu a făcut dovada faptului că au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute de aceasta în cadrul examinării cauzei.

Mai mult că răspunsul SA „Banca Comercială Română Chișinău” din

4 septembrie 2018, la care face referire Cristina Lesnic în cererea de revizuire nu

are nicio relevanță cu data întocmirii procurilor eliberate de către SA „Banca

Comercială Română Chișinău” lui Andrei Florea.

Or, prin acest răspuns, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a

confirmat doar faptul că adeverința nr. 133 din 31 ianuarie 2012 a fost eliberată de

Bancă și ștampila aplicată pe acest document reflectă numărul de ieșire

(înregistrare) a acestuia (f. d. 105),

Fiind cert că prin răspunsul SA „Banca Comercială Română Chișinău” din

4 septembrie 2018, nu se face referire la nicio procură eliberată de către SA „Banca

Comercială Română Chișinău” lui Andrei Florea.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

5

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit

căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere

ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC],

nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cristina

Lesnic împotriva încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Banca

Comercială Română Chișinău” împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu

privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul

imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6