2rh-237/18 — cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2rh-237/18 prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău (jud. A. Malîi) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, G. Dașchevici, V. Negru) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, I. Oprea, D. Mardari) ÎNCHEIERE 19 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Cristina Lesnic în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ împotriva încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn constată: La 15 martie 2013, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii a invocat că SA „Banca Comercială Română Chișinău” în baza contractului de credit nr. 1869 din 13 februarie 2008, a acordat lui Serghei Gori un împrumut în sumă de 950000 de lei, cu rata dobânzii 19% anual, cu termenul de scadență la 12 februarie 2023, creditul urmând a fi rambursat conform graficelor stabilite în anexele la contractul de credit menționat. În scopul asigurării executării contractului de credit, la 14 februarie 2008 între SA „Banca Comercială Română Chișinău”, Serghei Gori și Cristina Lesnic a fost încheiat contractul de ipotecă, autentificat notarial cu nr. 611 de către notarul privat Cristina Nicolăescu, obiectul căruia constituie apartamentul nr. XXXXX cu suprafața totală de 83,4 m2, inclusiv cea locativă de 53,9 m2, cu numărul cadastral 1 XXXXX, situat în mun.

XXXXX str. XXXXX, cu valoarea de ipotecă în mărime de 974000 de lei. Având în vedere prevederile art. 1236 Cod civil, a precizat că Serghei Gori nu și-a onorat obligațiunile stabilite în contractul de credit, astfel la situația din 4 martie 2013, ultimul a acumulat datorii la credit în mărime de 1507256,50 de lei, formate din soldul la credit în sumă de 796832,16 de lei, dobânzile restante în sumă de 568201,65 lei, dobânda majorată în sumă de 10913,82 de lei, penalitățile la dobândă în sumă de 100862,38 de lei și comisioanele neachitate în sumă de 30446,49 de lei. Astfel, potrivit pct. 8.6 din contractul de credit, pentru plata cu întârziere a oricăror sume, Serghei Gori s-a obligat să plătească băncii o dobândă majorată cu 5 puncte procentuale anual peste dobânda curentă, iar pentru neachitarea dobânzii în termenul stabilit, Serghei Gori va achita o penalitate în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din suma dobânzii neachitate.

Ca urmare a neonorării obligațiunilor conform contractului de credit nr. 1869 din 13 februarie 2008, Serghei Gori a încălcat prevederile pct. pct. 3.2, 4.3, 10.1 din contract și nu a achitat în termen și volum deplin 2 rate consecutive din creditul și dobânda, conform prevederilor contractului de credit. La 2 decembrie 2008, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a notificat debitorii ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic despre inițierea procedurii de exercitare a dreptului de ipotecă, prin care a solicitat transmiterea benevolă a bunului ipotecat conform contractului de ipotecă nr. 611 din 14 februarie 2008, pentru a fi comercializat sau achitarea deplină a sumei creditului și plăților aferente contractului de credit, inclusiv a dobânzilor și a penalităților.

Iar la 28 decembrie 2008, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău preavizul de exercitare a dreptului de ipotecă. În termenul stabilit în notificare și preaviz, cât și în pretențiile anterioare, niciuna din solicitări nu au fost satisfăcute. A relatat că inițial la 2 aprilie 2010, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, însă prin încheierea din 22 decembrie 2011 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.

La 21 decembrie 2011, între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și Serghei Gori și Cristina Lesnic a fost încheiată tranzacția de împăcare, prin care Serghei Gori s-a obligat să ramburseze toate sumele prevăzute de acordul adițional la contractul de credit nr. 1 din 21 decembrie 2011, însă obligațiile asumate au rămas fără executare până în prezent. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 31, 33, 36 din Legea cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26 iunie 2008, art. 71 din Legea cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001, art. 483, 487-490, 572 Cod civil, art. 5, 6, 166- 168 CPC. 2 A solicitat admiterea acțiunii, deposedarea și transmiterea silită din posesia debitorilor ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic în posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău”, pentru comercializarea ulterioară a bunului imobil ipotecat conform contractului de ipotecă din 14 februarie 2008 și anume apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun.

XXXXX, cu suprafața totală de 83,4 m2, inclusiv cea locativă de 53,9 m2, cu numărul cadastral XXXXX, precum și asupra tuturor ameliorărilor și îmbunătățirilor, reconstrucțiilor, asupra oricărui bun imobil care se unește prin accesiune cu bunul imobil ipotecat, precum și asupra bunurilor noi ce rezultă din transformarea bunului imobil ipotecat, evacuarea lui Serghei Gori, Cristina Lesnic și a tuturor persoanelor și bunurilor lor mobile din bunul imobil transmis în posesie, fără acordarea altui spațiu locativ, încasarea în mod solidar de la Serghei Gori și Cristian Lesnic a taxei de stat în mărime de 4870 de lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea din 9 iunie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău, a fost admisă acțiunea. A fost transmis silit de la debitorii ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic în posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău”, pentru a fi vândut în scopul achitării datoriei apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 83,4 m2, inclusiv cea locativă de 53,9 m2, precum și asupra tuturor ameliorărilor și îmbunătățirilor reconstrucțiilor și anexelor, cu evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc în acest apartament, a bunurilor lor, fără acordarea altui spațiu locativ. Au fost încasate în mod solidar de la Serghei Gori și Cristina Lesnic în beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată în mărime de 4870 de lei cu titlu de taxă de stat și 380 lei pentru citările publice, în total suma de 5250 de lei.

Prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Serghei Gori și menținută hotărârea din 9 iunie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău. Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Cristina Lesnic, casată decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și remisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Prin decizia din 11 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Serghei Gori, reprezentat de avocatul Victor Zagaiciuc și cererea de alăturare la apel depusă de Cristina Lesnic și menținută hotărârea din 9 iunie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău. Prin încheierea din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn. La 19 noiembrie 2018, Cristina Lesnic a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a deciziei din 11 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 9 iunie 2015 a 3 Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, cu dispunerea scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată ca fiind semnată și depusă de către o persoană fără împuterniciri.

În motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că cererea de chemare în judecată depusă de SA „Banca Comercială Română Chișinău” a fost depusă de angajatul acesteia Andrei Florea la 5 martie 2013, însă în procura prin care se atestă împuternicirile acestuia nu este indicată data întocmirii acestei procuri. A precizat că inițial a considerat că data întocmirii procurii este data de 28 decembrie 2012, indicată pe ștampila cu numărul de ieșire a procurii, totuși, ulterior a constatat că această dată nu poate fi atribuită ca dată a întocmirii, deoarece este doar o ștampilă de notificare a numărului și datei de ieșire a documentului din instituție. A evidențiat că din răspunsul oferit de către SA „Banca Comercială Română Chișinău” din 4 septembrie 2018 se constată că data de pe ștampila cu indicele ieșire nu este data întocmirii procurii, ci data ieșirii documentului din instituție.

A remarcat că aceeași situație este valabilă și cu referire la procurile eliberate ulterior. Prin urmare, în procura care atestă împuternicirile lui Andrei Florea la data semnării și depunerii cererii de chemare în judecată, așa cum și în procurile prezentate de acesta în fazele ulterioare ale procesului nu este indicată data întocmirii acestor procuri. Având în vedere prevederile art. 254 Cod civil, a precizat că la data semnării și depunerii cererii de chemare în judecată, Andrei Florea a prezentat o procură nulă și în așa fel nu dispunea de împuterniciri de a reprezenta SA „Banca Comercială Română Chișinău” în instanțele de judecată. Ulterior, acesta a acționat în instanțe, fără a avea împuterniciri valabile în acest sens.

Despre faptul că data indicată pe ștampila aplicată pe procură reprezintă de fapt data ieșirii documentului din instituție, dar nu și data întocmiri documentului a aflat la data recepționării răspunsului SA „Banca Comercială Română Chișinău” din 4 septembrie 2018. La 17 decembrie 2018, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus referință la cererea de revizuire a Cristinei Lesnic, solicitând respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. 4 La caz, se constată că Cristina Lesnic, cu referire la dispozițiile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că, în procura care atestă împuternicirile reprezentantului SA „Banca Comercială Română Chișinău”, Andrei Florea la data semnării și depunerii cererii de chemare în judecată, precum și în procurile prezentate de acesta în fazele ulterioare ale procesului nu este indicată data întocmirii acestor procuri, or din răspunsul oferit de către SA „Banca Comercială Română Chișinău” la 4 septembrie 2018 rezultă că data de pe ștampila cu indicele ieșire nu este data întocmirii procurii, ci data ieșirii documentului din instituție.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de către Cristina Lesnic în cererea de revizuire, nu pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea încheierii supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) CPC, or ultima nu a făcut dovada faptului că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de aceasta în cadrul examinării cauzei. Mai mult că răspunsul SA „Banca Comercială Română Chișinău” din 4 septembrie 2018, la care face referire Cristina Lesnic în cererea de revizuire nu are nicio relevanță cu data întocmirii procurilor eliberate de către SA „Banca Comercială Română Chișinău” lui Andrei Florea.

Or, prin acest răspuns, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a confirmat doar faptul că adeverința nr. 133 din 31 ianuarie 2012 a fost eliberată de Bancă și ștampila aplicată pe acest document reflectă numărul de ieșire (înregistrare) a acestuia (f. d. 105), Fiind cert că prin răspunsul SA „Banca Comercială Română Chișinău” din 4 septembrie 2018, nu se face referire la nicio procură eliberată de către SA „Banca Comercială Română Chișinău” lui Andrei Florea. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității 5 raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cristina Lesnic împotriva încheierii din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat 6