2ra-2156/17 — cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ

prima instanță: A. Malîi dosarul nr. 2ra-2156/17 instanța de apel: M. Anton, Gr. Dașchevici, V. Negru ÎNCHEIERE 6 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Serghei Gori, reprezentat de avocatul Victor Zagaiciuc și cererea de alăturare la apel depusă de Cristina Lesnic și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 9 iunie 2015, prin care acțiunea a fost admisă constată: La 15 martie 2013, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ. În motivarea acțiunii a invocat că SA „Banca Comercială Română Chișinău” în baza contractului de credit nr. 1869 din 13 februarie 2008, a acordat lui Serghei Gori un împrumut în sumă de 950000 lei, cu rata dobânzii 19% anual, cu termenul de scadență la 12 februarie 2023, creditul urmând a fi rambursat conform graficelor stabilite în anexele la contractul de credit menționat.

Indică că în scopul asigurării executării contractului de credit, la 14 februarie 2008 între SA „Banca Comercială Română Chișinău”, Serghei Gori și Cristina Lesnic a fost încheiat contractul de ipotecă, autentificat notarial cu nr. 611 1 de către notarul privat Cristina Nicolăescu, obiectul căruia constituie apartamentul nr. XXXXX cu suprafața totală de 83,4 m.p., inclusiv cea locativă de 53,9 m.p., cu numărul cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX str. XXXXX, cu valoarea de ipotecă în mărime de 974000 lei.

Având în vedere prevederile art. 1236 Cod civil, relevă că Serghei Gori nu și-a onorat obligațiunile stabilite în contractul de credit, astfel la situația din 4 martie 2013, ultimul a acumulat datorii la credit în mărime de 1507256,50 lei, formate din soldul la credit în sumă de 796832,16 lei, dobânzile restante în sumă de 568201,65 lei, dobânda majorată în sumă de 10913,82 lei, penalitățile la dobândă în sumă de 100862,38 lei și comisioanele neachitate în sumă de 30446,49 lei. Afirmă că potrivit pct. 8.6 din contractul de credit, pentru plata cu întârziere a oricăror sume, Serghei Gori s-a obligat să plătească băncii o dobândă majorată cu 5 puncte procentuale anual peste dobânda curentă, iar pentru neachitarea dobânzii în termenul stabilit, Serghei Gori va achita o penalitate în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din suma dobânzii neachitate.

Menționează că urmare a neonorării obligațiunilor conform contractului de credit nr. 1869 din 13 februarie 2008, Serghei Gori a încălcat prevederile pct. pct. 3.2, 4.3, 10.1 din contract și nu a achitat în termen și volum deplin 2 rate consecutive din creditul și dobânda, conform prevederilor contractului de credit. Invocă că la 2 decembrie 2008, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a notificat debitorii ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic despre inițierea procedurii de exercitare a dreptului de ipotecă, prin care a solicitat transmiterea benevolă a bunului ipotecat conform contractului de ipotecă nr. 611 din 14 februarie 2008, pentru a fi comercializat sau achitarea deplină a sumei creditului și plăților aferente contractului de credit, inclusiv a dobânzilor și a penalităților.

Susține că la 28 decembrie 2008, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău preavizul de exercitare a dreptului de ipotecă. Explică că în termenul stabilit în notificare și preaviz, cât și în pretențiile anterioare, niciuna din solicitări nu au fost satisfăcute. Menționează că inițial la 2 aprilie 2010, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Gori și Cristinei Lesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil ipotecat și evacuarea din bunul imobil, însă prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 22 decembrie 2011, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.

Remarcă că la 21 decembrie 2011, între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și Serghei Gori și Cristina Lesnic a fost încheiată tranzacția de împăcare, prin care Serghei Gori s-a obligat să ramburseze toate sumele prevăzute de acordul adițional la contractul de credit nr. 1 din 21 decembrie 2011, însă obligațiile asumate au rămas fără executare până în prezent. 2 Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 31, 33, 36 din Legea cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26 iunie 2008, art. 71 din Legea cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001, art. 483, 487-490, 572 Cod civil, art. 5, 6, 166- 168 CPC. Solicită admiterea acțiunii, deposedarea și transmiterea silită din posesia debitorilor ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic în posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău”, pentru comercializarea ulterioară a bunului imobil ipotecat conform contractului de ipotecă din 14 februarie 2008 și anume apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun.

XXXXX, cu suprafața totală de 83,4 m.p., inclusiv cea locativă de 53,9 m.p., cu numărul cadastral XXXXX, precum și asupra tuturor ameliorărilor și îmbunătățirilor, reconstrucțiilor, asupra oricărui bun imobil care se unește prin accesiune cu bunul imobil ipotecat, precum și asupra bunurilor noi ce rezultă din transformarea bunului imobil ipotecat, evacuarea lui Serghei Gori, Cristina Lesnic și a tuturor persoanelor și bunurilor lor mobile din bunul imobil transmis în posesie, fără acordarea altui spațiu locativ, încasarea în mod solidar de la Serghei Gori și Cristian Lesnic a taxei de stat în mărime de 4870 lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 9 iunie 2015, acțiunea a fost admisă. A fost transmis silit de la debitorii ipotecari Serghei Gori și Cristina Lesnic în posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău”, pentru a fi vândut în scopul achitării datoriei apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 83,4 m.p., inclusiv cea locativă de 53,9 m.p., precum și asupra tuturor ameliorărilor și îmbunătățirilor reconstrucțiilor și anexelor, cu evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc în acest apartament, a bunurilor lor, fără acordarea altui spațiu locativ. A fost încasat în mod solidar de la Serghei Gori și Cristina Lesnic în beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată în mărime de 4870 lei cu titlu de taxă de stat și 380 lei pentru citările publice, în total suma de 5250 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, a fost respins apelul declarat de Serghei Gori și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 9 iunie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, a fost admis recursul declarat de către Cristina Lesnic, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 și remisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, a fost respins apelul declarat de Serghei Gori, reprezentat de avocatul Victor Zagaiciuc și cererea de alăturare la apel depusă de Cristina Lesnic și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 9 iunie 2015. La 6 octombrie 2017, Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 3 11 mai 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le ca ilegale și neîntemeiate. Invocă că SA „Banca Comercială Română Chișinău” în acțiune a indicat adresa ei de domiciliu ca fiind str. XXXXX mun. XXXXX, pe când potrivit buletinului de identitate dânsa își are domiciliul la adresa bd.

XXXXX ap. XXXXX mun. XXXXX. Obiectează că în cadrul examinării pricinii în prima instanță, dânsa nu a fost citată în mod legal la adresa unde locuiește și anume bd. XXXXX ap. XXXXX mun. XXXXX. Remarcă că cauza a fost examinată în absența ei și contrar prevederilor art. 102-106 CPC nu a fost citată legal despre locul, data și ora examinării cauzei în prima instanță, a fost lipsită de posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale la etapa de examinare a pricinii în fond și că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La 21 noiembrie 2017, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus referință prin care a solicitat de a declara ca inadmisibil recursul Cristinei Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 28 septembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 79 vol. II), careva date despre recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Este de menționat că nici argumentul invocat în recurs de către Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, precum că cauza a fost examinată în absența ei, nefiind citată legal despre locul, data și ora examinării cauzei în prima instanță, ca urmare fiind lipsită de posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale la etapa de examinare a pricinii în fond, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 11 mai 2017, rezultă cert că examinarea cauzei a avut loc cu participarea reprezentantului Cristinei Lesnic, avocatul Igor Trofimov (f. d. 66-67 vol. II). Iar în virtutea caracterului devolutiv al apelului, care constituie o continuare a examinării cauzei în fond, Cristina Lesnic nu a fost lipsită de posibilitatea de a-și exercita drepturile sale procesuale la examinarea pricinii în instanța de apel, prin intermediul reprezentantului său. Or, art. 75 alin. (4) CPC expres indică că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 5 considera recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Cristina Lesnic, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 6