2rac-183/18 — transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate, evacuare, compensarea cheltuielilor de judecată

2rac-183/18 — transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate, evacuare, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rac-183/18

Prima instanță - (Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău) I. Dutca

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Ion Negura în

interesele Gospodăriei Țărănești „Mihai Ciobanu”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea

Mixtă Organizația de Microfinanțare „MoldCredit” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Gospodăriei Țărănești „Mihai Ciobanu” cu privire la transmiterea silită în

posesie a bunurilor ipotecate, evacuare și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2017, prin care s-a

respins apelul Gospodăriei Țărănești „Mihai Ciobanu” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău din 02 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2015 ÎM OM „MoldCredit” SRL a înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva GȚ „Mihai Ciobanu”, prin care a solicitat:

- transmiterea silită de la GȚ „Mihai Ciobanu” în posesia ÎM OM „MoldCredit”

SRL a bunurilor imobile ce fac parte din complexul de producere-depozitare situat în

mun. Chișinău, com. Cruzești, pentru a fi comercializate în scopul stingerii datoriilor

acumulate în baza contractelor de împrumut nr. 56 din 05 decembrie 2013 și nr. 65

din 10 februarie 2014, și anume bunurile imobile ipotecate: construcția cu suprafața

de 591,5 m2 cu nr. cadastral xxxxx, construcția cu suprafața de 82,9 m2 cu nr.

cadastral xxxxx, construcția-clădire de producere cu suprafața de 186,7 m2 cu nr.

xxxxx, construcția-depozit cu suprafața de 696 m2 cu nr. cadastral xxxxx, toate

amplasate pe terenul neproductiv cu suprafața totală de 1,2734 ha, care constituie

proprietate publică și se află în folosința temporară a GȚ „Mihai Ciobanu” în baza

contractului de arendă funciară din 01 martie 2011;

- evacuarea silită a bunurilor GȚ „Mihai Ciobanu” și a bunurilor altor persoane

din complexul de producere-depozitare, situat în mun. Chișinău, com. Cruzești,

compus din construcțiile cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx;

- încasarea de la GȚ „Mihai Ciobanu” în beneficiul ÎM OM „MoldCredit” SRL

a cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului de împrumut nr. 56 din 05

decembrie 2013, ÎM OM „MoldCredit” SRL a acordat GȚ „Mihai Ciobanu” cu

împrumut suma de 420 000 lei, cu scadență finală la 05 decembrie 2015.

La fel, în baza contractului de împrumut nr. 65 din 10 februarie 2014, ÎM OM

„MoldCredit” SRL a acordat GȚ „Mihai Ciobanu” un împrumut în sumă de 150 000

lei, cu scadență finală la 10 februarie 2016.

În scopul asigurării rambursării în termen a împrumuturilor acordate conform

contractelor din 05 decembrie 2013 și din 10 februarie 2014, GȚ „Mihai Ciobanu” a

ipotecat în favoarea ÎM OM „MoldCredit” SRL, conform contractului de ipotecă

autentificat notarial sub nr. 13217 la 06 decembrie 2013, modificat prin Acordul

adițional nr. 1 autentificat notarial sub nr. 1088 la data de 11 februarie 2014, bunul

imobil-complex de producere-depozitare, situat în mun. Chișinău, com. Cruzești,

compus din construcțiile cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, amplasate pe

terenul neproductiv cu suprafața totală de 1,2734 ha, care constituie proprietate

publică și se află în folosința temporară a GȚ „Mihai Ciobanu” în baza contractului de

arendă funciară din 01 martie 2011.

Ca rezultat al neonorării obligațiunilor asumate în baza contractelor de

împrumut nr. 56 din 05 decembrie 2013 și nr. 65 din 10 februarie 2014, la 01

noiembrie 2015 pârâtul a acumulat datorii față de ÎM OM „MoldCredit” SRL în sumă

totală de 833 852,91 lei.

Reclamantul a menționat că a respectat procedura prealabilă și, la 12 martie

2015, a înregistrat în Registrul bunurilor imobile la OCT Chișinău preavizele de

exercitare a dreptului de ipotecă, somând debitorul ipotecar despre transmiterea

benevolă în posesia ÎM OM „MoldCredit” SRL a bunurilor ipotecate pentru a fi

comercializate în scopul stingerii datoriilor acumulate.

În termenul indicat în preaviz pârâtul nu a executat obligația de rambursare a

datoriilor și nici nu a transmis benevol bunurilor ipotecate.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02 noiembrie 2016, s-a

admis acțiunea înaintată de ÎM OM „MoldCredit” SRL împotriva GȚ „Mihai

Ciobanu”.

S-a transmis silit de la GȚ „Mihai Ciobanu” în posesia ÎM OM „MoldCredit”

SRL bunurile imobile ale complexului de producere-depozitare, situate în mun.

Chișinău, com. Cruzești, compuse din: construcția cu suprafața de 591,5 m2 cu nr.

cadastral xxxxx, construcția cu suprafața de 82,9 m2 cu nr. cadastral xxxxx,

construcția-clădire de producere cu suprafața de 186,7 m2 cu nr. xxxxx, construcția-

depozit cu suprafața de 696 m2 cu nr. cadastral xxxxx, toate amplasate pe terenul

neproductiv cu suprafața totală de 1,2734 ha, pentru a fi comercializate de ÎM OM

„MoldCredit” SRL, în scopul stingerii datoriilor acumulate de GȚ „Mihai Ciobanu” în

baza contractelor de împrumut nr. 56 din 05 decembrie 2013 și nr. 65 din 10 februarie

2014.

S-a dispusă evacuarea silită a bunurilor GȚ „Mihai Ciobanu” și a bunurilor

altor persoane din complexul de producere-depozitare, situat în mun. Chișinău, com.

Cruzești, compus din construcțiile cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx.

2

S-a încasat de la GȚ „Mihai Ciobanu” în beneficiul ÎM OM „MoldCredit” SRL

cheltuielile de judecată ce rezultă din plata taxei de stat în sumă de 4215 lei.

În susținerea soluției date, cu referire la prevederile art. 30, art. 31 alin. (1, 2),

art. 33 alin. (1) din Legea cu privire la ipotecă, art. 61 alin. (1) din Legea cu privire la

gaj, art. 466, art. 483 alin. (2) lit. f), art. 487 alin. (1), art. 488, și art. 572 din Codul

civil, instanța a reținut că cererea reclamantului este întemeiată, deoarece debitorul nu

și-a onorat obligațiunile de a restitui datoriile acumulate față de creditor, precum și nu

a binevoit în termenul fixat prin notificarea expediată în adresa sa să achite datoria sau

să transmită benevol în posesia ÎM OM „MoldCredit” SRL bunurile ipotecate pentru a

fi vândute.

Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 01 decembrie 2016 GȚ

„Mihai Ciobanu” a declarat apel, solicitând casarea hotărârii, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de GȚ „Mihai Ciobanu” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 02 noiembrie 2016.

La 12 martie 2018 avocatul Ion Negura în interesele GȚ „Mihai Ciobanu” a

declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 20 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02

noiembrie 2016, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea cererii de recurs a exprimat dezacordul cu soluția adoptată,

invocând că atât prima instanță cît și instanța de apel au dat o apreciere greșită

raporturilor juridice stabilite între părți, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată

și au aplicat norme juridice care nu trebuiau aplicate.

În acest sens, susține că instanța de fond a examinat cauza în lipsa

reprezentantului pârâtului GȚ „Mihai Ciobanu”, care a fost în imposibilitate de a se

prezenta la ședință din motiv de boală.

Astfel, consideră că instanța a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces

echitabil al GȚ „Mihai Ciobanu”, a examinat superficial cauza și a lipsit pârâtul de

posibilitatea de ași motiva poziția, de a pune întrebări, de a clarifica toate chestiunile

ce au apărut în urma pretinsei neexecutări a obligațiilor contractuale și de a prezenta

probe.

La fel, invocă recurentul că și instanța de apel a lipsit apelantul de dreptul la un

proces echitabil respingând cererea reprezentantului apelantului privind suspendarea

procesului civil, pe motiv că pe rolul Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana se află spre

examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM OM

„MoldCredit” SRL împotriva GȚ „Mihai Ciobanu” cu privire la încasarea datoriei în

baza contractelor de împrumut nr. 56 din 05m decembrie 2013 și nr. 65 din 10

februarie din 2014, până la emiterea unei hotărîri definitive pe caz, revenind la

examinarea cauzei respective doar după examinarea acțiunii de bază cu privire la

încasarea datoriei.

Consideră că la caz instanța de apel urma să ia în considerare argumentele

apelatului privind suspendarea procesului civil, or până în prezent nu există nici o

3

hotărâre definitivă și irevocabilă pe faptul încasării de la GȚ „Mihai Ciobanu” în

beneficiul ÎM OM „MoldCredit” SRL a datoriei în baza contractelor de împrumut nr.

56 din 05 decembrie 2013 și nr. 65 din 10 februarie din 2014.

Mai mult ca atât, ambele cauze sunt în legătură directă și nu poate fi exercitat

dreptul la ipotecă atât timp cît nu este cert faptul dacă GȚ „Mihai Ciobanu” are sau nu

datorii față de ÎM OM „MoldCredit” SRL.

Totodată, susține că instanța de apel nu a luat în considerare probele și

argumentele invocate de reprezentantul apelantului, ce confirmă cu certitudine faptul

că GȚ „Mihai Ciobanu” și-a executat integrat obligația de rambursare a

împrumuturilor contractate, prezentând probe pertinente, care confirmă că la situația

din 20 decembrie 2017 GȚ „Mihai Ciobanu” a rambursat împrumuturile și sumele

aferente în cuantum de 574 352,77 lei. La moment, neînregistrând datorii efective în

baza contractelor nominalizate, de către ÎM OM „MoldCredit” SRL fiind doar

prezentate calcule privind stabilirea dobânzilor suplimentare la dobânzi și la comision

pe ambele contracte de împrumut.

Mai mult decât atât, instanțele inferioare au dispus exercitarea dreptului de

ipotecă asupra unui complex de bunuri imobile a cărei valoare de piață, conform

certificatului nr. 098 constituie 2 590 609 lei, sumă ce depășește cu mult pretinsa

datorie, în timp ce deja a fost rambursată suma de 574 352,77 lei și exercitat dreptul

de ipotecă în baza deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017 asupra

terenului agricol cu suprafața de 1,6684 ha și terenul agricol cu suprafața de 0,8992ha,

situate în extravilanul com. Cruzești, mun. Chișinău, ce aparțin cu drept de proprietate

GȚ „Mihai Ciobanu”.

La 14 mai 2018 recurentul GȚ „Mihai Ciobanu” a depus cerere de recurs

suplimentară, prin care a indicat că conform art. 217 din Codul civil, nulitatea

absolută a contractului de împrumut poate fi invocată atât de orice persoană care are

un interes născut și actual, cît și de instanța de judecată din oficiu.

Astfel, consideră că argumentul instanței dc apel că nimeni nu a solicitat

declararea nulă a clauzelor contractuale, este o dovadă suplimentară că ambele

instanțe inferioare nu au aplicat în modul corespunzător prevederile legale.

Suplimentar a indicat că prin ordinul de plată nr. 470 din 10 mai 2018,

recurentul a achitat suplimentar intimatului suma de 200 000 lei doar ca ea să amâne

executarea silită a hotărârilor contestate cu recurs.

Prin referința din 10 mai 2018 intimatul ÎM OM „MoldCredit” SRLn a solicitat

recunoașterea recursului declarat de GȚ „Mihai Ciobanu” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 20

decembrie 2017 a fost expediată participanților la proces la 21 decembrie 2017 (vol.

II, f.d.63), însă la materialele dosarului lipsește dovada legală de recepționare a

acesteia de către recurent.

4

Totodată, în cererea de recurs, recurentul a indicat că a luat cunoștință cu

aceasta la 25 ianuarie 2018.

Din considerentele menționate, recursul înregistrat la 12 martie 2018 se

consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

5

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Ion Negura în interesele GȚ „Mihai Ciobanu”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare,

este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Ion Negura în interesele

Gospodăriei Țărănești „Mihai Ciobanu”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

6

7