2rac-323/19 — radierea ipotecii din registrul bunurilor imobile

2rac-323/19 — radierea ipotecii din registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-323/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: S. Iorgov, O. Cojocaru, B. Bîrca)

Î N C H E I E R E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Oleg Sternioală

Galina Stratulat

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea Individuală „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov, reprezentați de către

avocatul Mihail Durnescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Individuală „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov împotriva BC „Moldova-

Agroindbank” Societate pe Acțiuni cu privire la radierea înscrierii ipotecii din

registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Irina Covaliov” și Mihai

Covaliov și s-a menținut hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 10 august 2015 ÎI „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov au depus cerere

de chemare în judecată împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la

radierea înscrierii ipotecii din registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 21.06.2010 BC „Moldova-

Agroindbank” SA a depus acțiune cu privire la deposedarea și vânzarea forțată a

obiectului ipotecat. Pe parcursul procesului au fost efectuate multiple acțiuni

procesuale.

Prin hotărârea din 28.09.2011 a Judecătoriei Ungheni, dosar nr.2-293/2011, a

fost admisă cererea de chemare în judecată a BC „Moldova-Agroindbank” SA, prin

care s-a hotărât:

- deposedarea ÎI „Irina Covaliov” de bunurile gajate/ipotecate și transmiterea

lor în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA pentru a fi vândute silit. Evacuarea

ÎI „Irina Covaliov”, a altor persoane și a bunurilor din imobilele transmise în posesia

BC „Moldova-Agroindbank” SA, fără acordarea altui spațiu;

- deposedarea lui Mihail Covaliov de bunurile ipotecate și transmiterea lor în

posesia BC „Moldova- Agroindbank” SA pentru a fi vândute silit. Evacuarea lui

1

Mihail Covaliov, a altor persoane și a bunurilor de pe terenul pentru construcții cu

suprafața de 0,0112 ha, amplasat în or. Ungheni, str. Ștefan cel Mare 188 „a”, lotul

de pământ cu suprafața de 0,07 ha și din casa de locuit cu suprafața totală de 142,1

m.p., amplasate în or. Ungheni, str. xx, transmise în posesia BC „Moldova-

Agroindbank” SA;

- deposedarea Zinaidei Gînu de terenul cu suprafața de 0,0588 ha, casa de

locuit lit. „A” cu suprafața de 108,0 m.p., inclusiv locativă 37,6 m.p., șura lit.A1 cu

suprafața de 14,2 m.p., viceul lit.3, gardul lit.T-IV, amplasate în or. Ungheni, str. xx

„x”, înregistrate în Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial

Ungheni, filiala ÎS „Cadastru” sub numere cadastrale -xx, xx, xx, și transmiterea

lor în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA pentru a fi vândute silit;

- evacuarea Zinaidei Gînu, Ștefan Gînu, Alexei Gînu, Corina Gînu, copilului

minor Mihail Gînu, a altor persoane și a bunurilor de pe terenul cu suprafața de

0,0588 ha și din casa de locuit lit.„A” cu suprafața de 108,0 m.p., inclusiv locativă

37,6 m.p., șura lit.A1 cu suprafața de 14,2 m.p., viceul lit.3, gardul lit.T-IV,

amplasate în or. Ungheni, str. xx „x” transmise în posesia BC „Moldova-

Agroindbank” SA fără acordarea altui spațiu;

- încasarea de la ÎI „Irina Covaliov”, Mihail Covaliov și Zinaida Gînu în mod

solidar în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” SA a cheltuielilor privind

achitarea taxei de stat în sumă de 100 lei.

La 23.12.2011, Mihail Covaliov a depus cerere de apel împotriva hotărârii

menționate, iar prin decizia din 06.06.2013 a Curții de Apel Bălți, dosar nr.2a-28/13,

a fost respinsă cererea de apel declarată de ÎI „Irina Covaliov”, fiind menținută

hotărârea din 28.09.2011 a Judecătoriei Ungheni. Fiind depus recurs, a fost declarat

inadmisibil.

Au mai invocat reclamanții că au primit credite de la pârât în sumă de 1 500 000

lei și 1 300 000 lei, termenul de rambursare fiind 25.03.2014. Până la începerea

litigiului a achitat suma de 1 039 235,09 lei, ce se confirmă prin Decizia Curții de

Apel Bălți.

După finalizarea litigiului reclamantul a mai achitat băncii suma de 205 500 lei

și 356 645 lei achitate de Stepan Gînu. Astfel pârâtul a primit suma de 1 601 380,09

lei pentru stingerea datoriei.

Au accentuat reclamanții că la 22.08.2013 a transmis pârâtului bunurile conform

hotărârii, iar respectivele bunuri mobile și imobile fiind în valoarea de piață:

Construcția comercială - 2 898 000 lei, terenul în sumă de 154 000 lei, utilajul în

sumă de 216 000 lei, total suma de 3 268 000 lei.

Totodată, au menționat reclamanții că la 27.11.2014 a fost transmisă și unica

casă de locuit a lui Mihail Covaliov, însă excluderea casei de locuit din masa

debitoare nu va prejudicia pârâtul, deoarece acesta a încasat suma de 1601380, 09

lei, iar bunurile lăsate în gestiune pentru vânzare au valoarea de 3 268 000 lei, care

este dublu restanței față de pârât.

În drept, invocând prevederile art.6 CEDO, art.20, 21, 115 Constituția RM,

Legea cu privire la ipotecă, reclamanții au solicitat radierea din registrul bunurilor

imobile ipoteca asupra bunurilor: Construcția- clădirea de producere (mini-brutărie-

cofetărie) lit „01” cu suprafața totală de 131,38 m.p., garajul lit.,,03” cu suprafața

totală de 47,7 m.p., depozitul lit.„04” cu suprafața totală de 36.3 m.p., amplasate în

or. Ungheni, str. xx, înregistrate în Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral

2

Teritorial Ungheni, filiala ÎS „Cadastru”, sub numere cadastrale : xx, xx, xx. și lotul

de pământ cu suprafața de 0,07 ha, la fel casa de locuit cu suprafața totală de 142,1

m.p.. inclusiv locativă 61,9 m.p. amplasate, în or. Ungheni, str. xx, înregistrate în

Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni, filiala ÎS

„Cadastru”, sub numerele cadastrale xx și xx.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Irina

Covaliov” și Mihai Covaliov împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire

la radierea înscrierii ipotecii din registrul bunurilor imobile.

În susținerea soluției sale prima instanță, cu trimitere la prevederile art. 28 din

Legea cu privire la ipotecă, a reținut că prin hotărârea din 28.09.2011 a Judecătoriei

Ungheni, menținută prin decizia din 06.06.2013 a Curții de Apel Bălți, instanțele au

stabilit cu certitudine admiterea de către ÎI „Irina Covaliov” a încălcării obligațiilor

contractuale asumate față de bancă, acumularea datoriilor, care la situația din

02.08.2017, conform calculului prezentat de bancă, constituiau suma de 2544867,20

lei, astfel că, stingerea obligației garantate prin gaj de către ÎI „Irina Covaliov” față

de bancă, nu este caracteristică cazului din speță ca temei de încetare a dreptului de

gaj urmată de radierea din registrul bunurilor imobile a ipotecii asupra bunurilor.

Totodată, prima instanță a apreciat ca fiind irelevant argumentul/temeiul invocat

de reclamant, anume expirarea termenului pentru care a fost constitui gajul, din

moment ce contractele de gaj/ipotecă au fost încheiate în scopul rambursării

creditului primit de ÎI „Irina Covaliov” și dobânzilor calculate, or, contractele date

produc efecte până în momentul stingerii obligațiilor ÎI „Irina Covaliov” față de

bancă, în sensul dat legiuitorul prevăzând expres că valabilitatea gajului depinde de

valabilitatea obligației garantate prin gaj.

La fel, prima instanță a concretizat că normele legale ce guvernează aspectului

cazului din speță stabilesc expres temeiurile care generează încetarea dreptului de

gaj, și procedura radierii gajului din Registrul bunurilor imobile, care nu au fost

constatate la caz.

Prin decizia din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de ÎI „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov și s-a menținut hotărârea din 09

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea soluției sale instanța de apel, cu trimitere la prevederile art. 80 din

Legea cu privire la gaj, art. 28 și art. 29 din Legea cu privire la ipotecă, a apreciat a

fi corectă concluzia primei instanțe, care a reținut că stingerea obligației garantate

prin gaj de către ÎI „Irina Covaliov” față de Bancă, nu este caracteristic cazului din

speță ca temei de încetare a dreptului de gaj urmată de radierea din Registrul

bunurilor imobile a ipotecii asupra bunurilor, din moment ce contractele de

gaj/ipotecă au fost încheiate în scopul rambursării creditului primit de ÎI „Irina

Covaliov” și dobânzilor calculate, or, contractele date produc efecte până în

momentul stingerii obligațiilor ÎI „Irina Covaliov” față de Bancă, în sensul dat

legiuitorul prevăzând expres că valabilitatea gajului depinde de valabilitatea

obligației garantate prin gaj.

Totodată, instanța de apel, cu trimitere la prevederile art. 123 alin. (2) Cod de

procedură civilă, a apreciat ca nefondat argumentul invocat de apelant precum că

casa de locuit este unica locuință a lui Mihai Covaliov, cu atât mai mult că prin

decizia Curții de Apel Bălți s-a constatat cu certitudine că prima instanță întemeiat

3

a decis transmiterea silită în posesia Băncii a bunurilor gajate/ipotecate.

Concomitent, instanța de apel a reținut că argumentele și normele de drept

invocate de către apelant în cererea de apel, nu conțin careva argumente de fapt și

de drept care ar proba ilegalitatea hotărârii instanței de fond și care ar servi temei de

casare a acesteia cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie admise pretențiile

acestora.

La 05 iunie 2019 ÎI „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov, reprezentați de către

avocatul Mihail Durnescu, au declarat recurs împotriva deciziei din 04 aprilie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața

instanțelor ierarhic inferioare, insistând că întâmpină impedimente în exercitarea și

apărarea drepturilor sale procedurale doar pentru că prejudecățile instanței au

încălcat drepturile apelantului la accesul la justiție precum și la un proces echitabil

prin admiterea acțiunii, și invocarea normelor care nu au fost menționate de părți,

din eroarea percepției ca nestudiere a materialilor.

Totodată, recurentul a notat că instanța de apel a menționat că datoria față de

bancă este de peste 2 544 867,00 lei fapt confirmat prin actele depuse de bancă, ori

acest argument vine în contradicție cu decizia Curții de apel Bălți prin care s-a

constat că datoria față de bancă este de 1 500 00, 00 lei.

La fel, recurentul a subliniat că instanța de judecata urmează să elimine

încălcările ce sunt evidente prin examinarea în mod urgent a cauzei precum și faptul

de îmbogățire fără justă cauză cu bunurile dobândite de apelant pe cale legală, având

în vedere că instanța de fond a admis un șir de încălcări atât procesuale cât și

materiale.

Recurentul a solicitat casarea deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 aprilie 2019, fiind

expediată participanților la proces, însă la materialele dosarului lipsește careva

probe care ar indica la recepționarea de către recurent a deciziei instanței de apel.

Astfel, luând în considerare cele menționate, se apreciază că cererea de recurs

depusă de către ÎI „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov, reprezentați de către avocatul

Mihail Durnescu, la 05 iunie 2019, a fost declarată în termenul legal de 2 luni,

prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova

consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

4

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎI „Irina Covaliov” și

Mihai Covaliov, reprezentați de către avocatul Mihail Durnescu, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate,

ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură

civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect

procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.

130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare

și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă

a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato

contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către ÎI „Irina Covaliov” și Mihai Covaliov, reprezentați de către

avocatul Mihail Durnescu, ca fiind inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Irina Covaliov” și Mihai

Covaliov, reprezentați de către avocatul Mihail Durnescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Oleg Sternioală

Galina Stratulat

6