2ra-914/19 — Declararea nulitătii actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declararea nulitătii actelor juridice
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-914/19 — Declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra–914/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) (jud. I. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi)
Î N C H E I E R E
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
examinând admisibilitatea recursului declarat de Covaliov-Rusu Georgeta,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Covaliov-
Rusu Georgeta împotriva Alinei Godoroja privind declararea nulității contractului
de vânzare-cumpărare și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de către Covaliov-Rusu Georgeta și menținută
hotărârea din 06 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),
con st ată:
La 29 iulie 2015, Covaliov-Rusu Georgeta s-a adresat în instanță cu o cerere
de chemare în judecată împotriva Alinei Godoroja privind declararea nulității
contractului de vânzare-cumpărare și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 25 octombrie 2013 a încheiat,
cu pârâta Godoroja Alina contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul
public Lencuță Iulia, potrivit căruia a vândut pârâtei 50% din partea socială pe care
o deținea în capitalul social al SRL „Cont-Asistent”.
În opinia reclamantei contractul indicat este ilegal și pasibil de a fi declarat
nul, deoarece la 02 octombrie 2013 aceasta a fost victima unui atac tâlhăresc, ce a
avut loc în propria locuință, în urma căruia a suferit o serie de traumatisme și
vătămări corporale, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 780 din 17
octombrie 2013, efectuat în cadrul dosarului penal intentat, au fost constatate
următoarele vătămări corporale ale reclamantei: 1. traumatism XXX-XXXX
XXXX, manifestat prin XXXX XXXX, XXXX XXXX XXXXXXXX XX,
XXXXX XXXXX XXXXX XXXXX, XXXX XXXXX, care au fost provocate de
1
la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care putea fi piciorul, pumnul,
atât și pistolul-jucărie de metal, care conform criteriului pericolului pentru viață, se
califică ca vătămare corporală gravă; 2. XXXX XXXXX XXXX XXXX XXX,
XXX XXXXXX XXXX, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui
obiect contondent dur și se califică ca vătămare corporală medie; 3. XXXX în
regiunea XXXX și XXXX, XXX XXXX în regiunea XXX, XXXXX, care au fost
provocate la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care putea fi
piciorul, pumnul, cât și pistolul-jucărie de metal și se califică ca vătămare
corporală neînsemnată.
Reclamanta a afirmat că în urma acestor traumatisme, în aceeași zi, la 02
octombrie 2013 a fost internată în secția de reanimare a spitalului raional Orhei,
unde a fost supusă unor intervenții chirurgicale urgente periculoase, care la acea
dată urmăreau scopul unic de a-i salva viața. Pe toată perioada spitalizării și după
externare i-au fost administrate în permanență preparate medicale analgezice, cu
efect psihotrop, inclusiv „morfină”, menite să-i înlăture durerile insuportabile.
A mai menționat că, o perioadă îndelungată după evenimentul indicat a suferit
de o stare depresivă profundă, iar unica sa grijă era păstrarea propriei vieți.
La insistențele pârâtei a fost de acord să semneze contractul de vânzare-
cumpărare a părții sociale de 50% din capitalul social al SRL „Cont-Asistent” și,
astfel, s-a ajuns la înțelegerea că contractul va fi semnat și autentificat de notar la
domiciliul reclamantei, întrucât la acea dată nu se putea deplasa și se afla în
continuare sub supraveghere medicală și sub influența preparatelor menite să-i
înlăture durerile fizice.
Reclamanta a considerat că semnând contractul, a acționat fără discernământ,
aflându-se într-o profundă depresie și sub influență medicamentoasă psihotropă, iar
unicul motiv a fost cel de a scăpa de insistențele pârâtei de a vinde cota-parte, însă
fără a conștientiza esența și urmările acestui act juridic.
În instanța de judecată reclamanta a solicitat declararea nulității a contractului
de vânzare-cumpărare a cotei-părți din capitalul social al SRL „Cont-Asistent”,
autentificat de notarul public Iulia Lencuță.
Prin hotărârea din 06 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)
cererea de chemare în judecată depusă de Covaliov-Rusu Georgeta a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către Covaliov-Rusu Georgeta și menținută hotărârea din 06
august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).
Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut că, potrivit raportului de
expertiză judiciară nr. 410 din 10 mai 2017, întocmit de Centrul de Medicină
Legală, în materialele prezentate comisiei de experți lipsesc consemnări ce ar
confirma prezența unor tulburări psihice la Covaliov-Rusu Georgeta pe parcursul
tratamentului staționar sau la domiciliu. La pct.2.3, comisia a menționat că în lipsa
2
datelor medicale despre starea reală de conștiința pacientei, comisia medico-legală
nu se poate pronunța asupra faptului dacă titulara era în stare de a pătrunde și
percepe sensul acțiunilor sale, de a judeca, de a aprecia lucrurile la justa lor
valoare, la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare contestat.
Mai mult instanțele inferioare au reținut explicațiile expertului Cazacu Vasile,
psihiatru/expert judiciar din cadrul Centrului de Medicină Legală, potrivit cărora,
din actele medicale prezentate spre expertiza în comisie nu există date concludente
despre o maladie psihică propriu-zisă sau despre prezența unei tulburări psihice de
identitate psihotică, care ar fi afectat discernământul reclamantei, iar comisia în
raportul din 10 mai 2017 s-a bazat pe actele prezentate și este oportună efectuarea
unei expertize repetate doar dacă apar date noi sau împrejurări noi privind
sănătatea reclamantei, în caz contrar va fi aceeași concluzie și nu ține de
incompetența experților, dar de insuficiența datelor medicale.
La fel, în cadrul examinării cauzei în prima instanță, expertul judiciar
Tighineanu Serghei, a declarat că pierderea de cunoștință sau de memorie se
constată și se notează de către medicul care examinează pacientul și se indică în
cartela medicală, iar deoarece nu au fost prezentate documente medicale cu
consemnările relevante despre starea sănătății a reclamantei din 25 octombrie
2013, nu este posibil de evaluat starea Georgetei Covaliov-Rusu.
Conform raportului de expertiză extra-judiciară nr. 14 din 16 octombrie 2018,
întocmit de Biroul Individual de Expertiză Judiciară „Bulgaru Ala”, reieșind din
particularitățile sale individual-psihologice, din starea psihofiziologică, precum și
din particularitățile sferei sale emoțional-volitive de la momentul semnării
tranzacției, Covaliov-Rusu Georgeta nu a putut liber, conștient și în măsură deplină
să ia decizii și să conducă cu acțiunile sale în vederea semnării tranzacției de
vînzare-cumpărare din 25 octombrie 2013, iar starea psihică (emoțională) a
apelantei și anume starea de confuzie de la momentul încheierii tranzacției de
vînzare-cumpărare din 25 octombrie 2013 i-a influențat considerabil percepția cu
privire la esența tranzacției de vînzare-cumpărare din 25 octombrie 2013, astfel că
ea nu a putut conștientiza și realiza în măsură deplină conținutul și esența
tranzacției respective.
Astfel, instanțele inferioare din punct de vedere a temeiului nulității invocat
de reclamantă, și anume lipsa discernământului la încheierea contractului, au
reținut constatările raportului de expertiză judiciară nr. 410 din 10 mai 2017,
întocmit de Centrul de Medicină Legală, în pofida celui prezentat de reclamantă
deoarece ultimul a fost axat, potrivit conținutului său, exclusiv pe declarațiile
mamei și a soțului reclamantei, și ale reclamantei, precum și pe evaluarea
reclamantei de către expert, realizată după 5 ani de la încheierea contractului
contestat, circumstanțe care instituie dubii referitoare la veridicitatea concluziilor
făcute, inclusiv în contextul în care materialul cu caracter medical întocmit în
privința Georgetei Covaliov-Rusu în perioada precedentă și ulterioară încheierii
3
contractului nu prezenta date și informații noi, față de cel studiat de comisia de
experți a Centrului de Medicină Legală.
Instanțele au concluzionat că, în speță, concluziile expertului făcute în baza
evaluării reclamantei după expirarea a 5 ani de la data încheierii contractului, în
lipsa unor noi date și informații medicale referitoare la starea sa din perioada
încheierii contractului, și după înaintarea acțiunii în instanță nu pot fi reținute ca
fiind suficiente pentru a dovedi cert lipsa de discernământ a reclamantei la data
încheierii contractului contestat și imposibilitatea conștientizării sau dirijării
acțiunile sale la data respectivă.
La 07 martie 2019, Covaliov-Rusu Georgeta a declarat recurs împotriva
deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a
aplicat legea care trebuie să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată, a apreciat în mod arbitrar probatoriul precum și a soluționat problema
drepturilor altor persoane care nu au fost atrase în proces.
La 03 mai 2019, Godoroja Alina a depus o referință la recursul declarat de
către Covaliov-Rusu Georgeta, solicitând considerarea acestuia ca fiind
inadmisibil.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către Covaliov-Rusu Georgeta, neîntemeiat și care urmează a fi considerat
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
4
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Covaliov-Rusu Georgeta, nu pot duce la
admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al
Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra
reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției
instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de către Covaliov-Rusu Georgeta.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
5
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Covaliov-Rusu Georgeta.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
6