3r-78/19 — recunoasterea incalcarii dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea recalcularii si achitarii pensiei

3r-78/19 — recunoasterea incalcarii dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea recalcularii si achitarii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3r-78/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, Vl. Clima)

D E C I Z I E

15 mai 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Hîncu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea

recalculării și achitării pensiei,

împotriva încheierii din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de către

Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă :

La 28 iunie 2018 Sergiu Hîncu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea încălcării dreptului la

examinarea cererii prealabile, obligarea recalculării mărimii pensiei cu stabilirea

pensiei în cuantum de 75% din suma soldei, începând cu 18 decembrie 2009 și

obligarea achitării diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru

perioada anterioară, începând cu 18 decembrie 2009.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Hîncu, cu

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite pensia

pentru vechime în muncă, în cuantum de 75% din suma soldei, cu achitarea

diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară,

începând cu data de 18 decembrie 2009.

În rest s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Hîncu Sergiu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea încălcării

dreptului la examinarea cererii prealabile, precum și obligarea recalculării și achitării

pensiei, ca fiind neîntemeiată.

1

La 17 ianuarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând casarea hotărîrii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărîri

privind respingerea integrală a acțiunii ca nefondată.

Prin încheierea din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit ca

fiind depusă în afara termenului legal, iar apelanta Casa Națională de Asigurări

Sociale nu a solicitat repunerea în termen, a cererii de apel declarată la data de 17

ianuarie 2019 împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17

decembrie 2018, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată

înaintată de Hîncu Sergiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea

recalculării și achitării pensiei.

La 28 februarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva încheierii din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea încheierii contestate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel

la etapa punerii pe rol a apelului.

În motivarea recursului a indicat că consideră critică și inadmisibilă poziția

instanței de apel privind restituirea apelului ca fiind tardiv, având în vedere că

examinarea cauzei a avut loc în lipsa pîrîtului, mai mult, nici la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii din 17 decembrie 2018 reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nu a fost prezent. A menționat că pîrîtul nu a fost înștiințat despre

locul, data și ora pronunțării dispozitivului hotărîrii, condiție obligatorie pentru

instanță prevăzută la art.236 alin. (1) Cod de procedură civilă. Totodată, Judecătoria

Chișinău, sediul Centru în temeiul art.236 alin.4 Cod de procedură civilă era obligată

să expedieze dispozitivul hotărîrii din 17 decembrie 2018 în termen de 5 zile. În

cazul dat dispozitivul hotărîrii a fost recepționat de Casa Națională de Asigurări

Sociale abia la 28 ianuarie 2019.

A menționat că recurentul după ce a aflat despre rezultatul ședinței și hotărîrea

primei instanțe, la 17 ianuarie 2019 a contestat-o cu apel nemotivat, urmînd să

depună apelul motivat suplimentar, după luarea de cunoștință cu partea motivată a

hotărîrii contestate.

Consideră că apelul a fost declarat în termen, dat fiind faptul că pîrîtul nu a

cunoscut despre locul, data și ora pronunțării dispozitivului, rezultatul ședinței din

17 decembrie 2018 fiind publicat pe pagina web doar la 11 ianuarie 2019, iar

dispozitivul hotărîrii a fost recepționat la 28 ianuarie 2019.

Instanța de apel a examinat superficial circumstanțele și motivele invocate în

cererea de apel, le-a ignorat în mod arbitrar, din care considerent solicită instanței

de recurs să dea o apreciere obiectivă și mult aspectuală.

Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

2

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul a fost declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, la

28 februarie 2019, până la data intrării în vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ,

admisibilitatea recursului se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanței de apel a fost pronunțată

la 06 februarie 2019 și expediată participanților la proces la 11 februarie 2019, însă

la materialele cauzei lipsește confirmarea recepționării încheierii recurate.

Prin urmare, recursul declarat la 28 februarie 2019 a fost depus în termenul

stabilit de lege.

Instanța de recurs reiterează că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018,

fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al codului respectiv.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-

171.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din conținutul recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale

rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 06 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal, iar

apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a solicitat repunerea în termen,

cererea de apel declarată la data de 17 ianuarie 2019 împotriva hotărîrii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 17 decembrie 2018.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

3

În conformitate cu art. 111 Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

În conformitate cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei s-a stabilit că, la 17 decembrie 2018 a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care Casa Națională

de Asigurări Sociale a fost obligată să recalculeze și să achite pensia pentru vechime

în muncă, în cuantum de 75% din suma soldei, cu achitarea diferenței pensiei

recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu data

de 18 decembrie 2009. În rest s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată

de Hîncu Sergiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, precum și

obligarea recalculării și achitării pensiei, ca fiind neîntemeiată (f.d. 28).

Tot la 17 decembrie 2018 copia dispozitivului hotărîrii a fost expediată în

adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele cauzei (f.d. 29).

Așa fiind, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 18

decembrie 2018, ziua imediat următoare datei cînd a fost pronunțat dispozitivul

hotărârii primei instanțe și a expirat la data de 16 ianuarie 2019, aceasta fiind ultima

zi de depunere a apelului.

Contrar normelor procedurale enunțate mai sus, cererea de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe a fost depusă la 17 ianuarie 2019 (f.d. 30),

respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

Potrivit art. 116 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților

la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu

împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

4

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Astfel, având cunoștință despre examinarea cauzei civile inițiate la cererea lui

Sergiu Hîncu, recurentul urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Van Harn vs

Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja dreptul de acces la

instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege, fapt ignorat

de acesta și care în consecință a generat omiterea neîntemeiată a termenului prescris

la depunerea apelului or, prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului ca urmare a expirării termenului de atac incontestabil ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

Colegiul menționează că nu poate fi reținut argumentul recurentului, precum că

nu a avut posibilitate de a declara apel în termen deoarece a recepționat dispozitivul

hotărîrii abia la data de 28 ianuarie 2019 or, la materialele cauzei este anexată

scrisoarea de însoțire, ce confirmă expedierea în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale la data 17 decembrie 2018 a dispozitivului hotărîrii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f.d. 29), pe cînd recurentul nu a prezentat nici un înscris ce ar confirma

recepționarea tardivă a actului judecătoresc. Totodată, recurentul contrar afirmațiilor

din cererea de recurs, a înregistrat cererea de apel la 17 ianuarie 2019 (f.d. 30).

Se reține, că art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu condiționează

termenul de 30 de zile de declarare a apelului din data aducerii la cunoștință a

dispozitivului hotărârii, dar din data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Colegiul respinge ca neîntemeiat și argumentul invocat de recurent privind

necitarea Casei Naționale de Asigurări Sociale în ședințele de judecată la examinarea

cauzei în instanța de fond, cît și pronunțarea hotărîrii în absența acestora.

În acest sens, Colegiul reține că Casa Națională de Asigurări Sociale a fost

citată legal pentru participarea la examinarea cauzei civile inițiate de Sergiu Hîncu

(f.d. 16, 19, 21), iar potrivit art.102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții

la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea

actelor de procedură la o dată ulterioară.

Totodată, la 11 septembrie 2018 reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale a înregistrat referința prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în

judecată ca neîntemeiată (f.d. 22-23).

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Astfel, Colegiul reține că recurentul în cazul dat nu a dat dovadă de diligență și

bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului

de acces la justiție, în condițiile cînd personal nu și-a realizat drepturile garantate de

legislația în vigoare or, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale fiind

citat legal nu s-a prezentat în ședința de judecată, ulterior nu a manifestat careva

interes față de dosarul respectiv.

În circumstanțele expuse mai sus, recurentul nu a fost lipsit de dreptul de a

exercita calea de atac, apelul împotriva hotărârii primei instanțe în termenul prevăzut

de lege, iar instanța de apel corect a reținut că Casa Națională de Asigurări Sociale

a omis termenul de declarare a apelului, fără a solicita repunerea în termen.

5

Colegiul accentuează că prezintă relevanță nu data recepționării dispozitivului

hotărârii, dar invocarea motivelor ce justifică declararea apelului în afara termenului

legal, inclusiv cu solicitarea de repunere în termen la declararea apelului or, instanța

de apel nu poate din oficiu să repună apelantul în termenul de declarare a apelului,

fapt corect reținut și de instanța de apel.

Colegiul precizează că materialele cauzei confirmă că apelul împotriva

hotărârii din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

declarat în afara termenului legal și în condițiile în care apelul a fost declarat peste

termen, apelantul urma să solicite repunerea în termen cu invocarea motivelor ce au

justificat omiterea acestuia, ceea ce la caz nu s-a realizat de către apelant.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că, nevalorificarea drepturilor

procedurale de către Casa Națională de Asigurări Sociale în termenul stabilit, nu

poate fi calificată ca o îngrădire a accesului la justiție. Nu poate fi pusă pe seama

instanțelor de judecată îngrădirea accesului la justiție, în condițiile când însuși

apelantul a ignorat prevederile legale.

Colegiul notează că, unul din aspectele preeminenței dreptului, rezultând din

jurisprudența CtEDO, este principiul securității raporturilor juridice. Or, CtEDO

statuează că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit

după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie convingătoare, o

asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un

mod similar cu o cale extraordinară de atac (Ponomaryov vs Ucraina, hotărârea din

03 aprilie 2008).

Așa fiind, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de apel prin

încheierea de restituire a cererii de apel ca fiind tardivă, este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere și

obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în

termen.

În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare. Colegiul precizează că, circumstanțele expuse

de recurent nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului

judecătoresc contestat, în condițiile când instanța de apel a adoptat o încheiere legală

având în vedere că apelantul/recurent a omis termenul pentru depunerea cererii de

apel și nici nu a solicitat repunerea în acest termen de procedură.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate

de către recurent nu sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din 06 februarie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b), 258 alin. (3) Cod

administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

6

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține încheierea din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Hîncu împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea încălcării dreptului la

examinarea cererii prealabile, obligarea recalculării și achitării pensiei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

7