3ra-571/19 — contestarea actului administrativ obligarea recalculării pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ obligarea recalculării pensiei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-571/19 — contestarea actului administrativ obligarea recalculării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3ra-571/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. D. Sîrbu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Mihaila, V. Sîrbu, A. Minciuna)
ÎNCHEIERE
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Sergiu Costaș împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu
Ministerul Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea
recalculării pensiei,
împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea
din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La data de 20 iunie 2018 Sergiu Costaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale,
cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.
La data de 10 septembrie 2018 Sergiu Costaș a depus cerere de concretizare a acțiunii
formulată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul
Afacerilor Interne, solicitând recunoașterea ilegalității refuzului Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Ungheni nr. x-01-092147 din 24 august 2018 și obligarea Casei Naționale
de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Sergiu Costaș.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a înaintat în adresa Ministerului
Afacerilor Interne o cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea și includerea în
vechimea în muncă, în perioada în care a activat în calitate de polițist al Izolatorului de
detenție provizorie al CPR Ungheni, cu avantaje, cererea respectivă fiind admisă.
A menționat că la 10 august 2018, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Ungheni o cerere prin care a solicitat introducerea modificărilor în cuantumul pensiei
1
potrivit certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni cu nr. 8686 din 24 mai
2018, însă prin răspunsul nr. X-01-09 2147 din 24 august 2018, cererea a fost respinsă.
A considerat reclamantul că refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.
X-01-09 2147 din 24 august 2018 este ilegal și neîntemeiat, susținând că la emiterea acestui
refuz, pârâta a interpretat eronat normele legale.
A afirmat că efectuând serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și
arestate în perioada 01 iulie 1992 - 25 martie 2011, a fost supus riscului sănătății și vieții,
având contact direct cu persoanele contagioase, bolnavi psihici, infectați cu HIV,
tuberculoză și alte maladii periculoase, și respectiv, a condițiilor nefavorabile de lucru, și
astfel, are dreptul la recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) a Hotărârii
Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare
a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție, și a sistemului penitenciar.
A solicitat declararea ca fiind ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Ungheni nr. x-01-09 2147 din 24 august 2018 și obligarea Casei Naționale de Asigurări
Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Sergiu Costaș luându-se în
considerație confirmarea eliberată de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 8686 din 24 mai
2018.
Prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea
depusă de Sergiu Costaș a fost admisă. A fost recunoscut ilegal refuzul Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Ungheni nr. x-01-09 2147 din 24 august 2018. A fost obligată Casa
Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Sergiu Costaș cuantumul pensiei
începând cu 01 aprilie 2011, luându-se în considerare confirmarea eliberată de Inspectoratul
de Poliție Ungheni nr. 8686 din 24 mai 2018.
Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus
de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a remarcat că prima instanță just a soluționat
cauza, elucidând aspectul ce ține de întrunirea condițiilor necesare pentru a beneficia de
înlesnirile solicitate de către Sergiu Costaș.
Instanța de apel a conchis că reieșind din specificul activității desfășurate de Sergiu
Costaș, se evidențiază că ultimului urmează să i se recalculeze vechimea în muncă cu
avantaje pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie
al Comisariatului de Poliție Ungheni.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că colaboratorii care efectuează serviciul
de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestare în izolatoarele de urmărire
penală (izolatoarele de detenție provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu
avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea
prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78.
Instanța de apel a reținut că certificatul eliberat în baza ordinului nr. 96 din 20 martie
2018 a Ministerului Afacerilor Interne, este emis de o autoritate publică, reprezintă un act
2
juridic valabil, produce efecte juridice prevăzute de lege, iar Casa Națională de Asigurări
Sociale urmează să-și execute obligațiile legale și să stabilească vechimea în muncă.
La data de 14 martie 2019, în termenul prevăzut de lege, Casa Națională de Asigurări
Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe
și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, considerându-le neîntemeiate prin faptul că instanțele ierarhic inferioare nu
au constatat și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au
aplicat eronat normele de drept material și procedural.
A menționat că intimatul este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă începând
cu data de 23 aprilie 2011, stabilită de MAI, în temeiul Legii cu privire la asigurarea cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, iar perioada de activitate a reclamantului în cadrul Izolatorului de detenție
provizorie din cadrul Comisariatului de Poliție Ungheni nu oferă dreptul acestuia la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje de 1:2, prevăzut de art. 53 lit. a) al Legii nr. 300
din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare. Or, avantajele
solicitate de reclamant nu au fost garantate de prevederile Legii nr. 416-XII din 18
decembrie 1990 cu privire la poliție, care produceau efecte juridice la momentul activității
reclamantului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție
Rîșcani, cît și în prezent aceste facilități nu sunt reglementate de Legea cu privire la
activitatea Poliție și statutul polițistului.
A susținut că certificatul eliberat în baza Ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis de
MAI care a stat la baza calculării perioadei cu înlesniri de 1:2 urmează a fi apreciat critic,
or, ordinul respectiv recunoaște unele înlesniri pentru stabilirea pensiei angajaților MAI care
sunt în exercițiu și care urmează să-și realizeze dreptul la pensie, și nicidecum nu se referă
la recalcularea pensiei persoanelor cărora deja li s-a stabilit pensia anterior. Totodată,
ordinul sus menționat nu poate produce efecte retroactive pentru raporturile juridice
consumate până la emiterea acestuia.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează
următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii
Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face
conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile
prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de
contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
3
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiu
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate
cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
4
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de
apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții
contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul Administrativ și art. 270
Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5