3r-71/20 — repararea prejudiciului moral

3r-71/20 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-71/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători A. Minciuna, E. Palanciuc și V. Negru)

D E C I Z I E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Anatolie Vrînceanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 09 aprilie 2019, Anatolie Vrînceanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia începând cu data de

01 decembrie 2018, pornind de la prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din

20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și ale Legii nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în sumă

de 17 960 lei; încasarea diferenței de pensie neprimite în sumă de 2 008 lei, începând

cu data de 01 decembrie 2018, pentru fiecare lună de întârziere; și încasarea sumei

de 2 008 lei, pentru fiecare lună de întârziere, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral (f.d. 2-3).

În ședința de judecată din 07 noiembrie 2019, reclamantul Anatolie Vrînceanu

a înaintat o cerere prin care a renunțat la pretențiile cu privire la obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia începând cu data de

01 decembrie 2018, pornind de la prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din

20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și ale Legii nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în sumă

de 17 960 lei; și încasarea diferenței de pensie neprimite în sumă de 2 008 lei,

1

începând cu data de 01 decembrie 2018, pentru fiecare lună de întârziere (f.d.

40-42).

Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă cererea de renunțare la acțiune în partea recalculării și încasării pensiei

reclamantului Anatolie Vrînceanu. A fost încetat procesul în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Vrînceanu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea la acțiune, în

partea ce ține de recalcularea și încasarea pensiei (f.d. 43-44).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Vrînceanu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului

moral. S-a încasat în beneficiul lui Anatolie Vrînceanu, din contul Casei Naționale

de Asigurări Sociale, suma de 3 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. În

rest, au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile cu privire la repararea prejudiciului

moral (f.d. 49-53).

La 13 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d. 47-48).

Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelul

a fost depus după expirarea termenului prevăzut de lege (f.d. 59-60).

La 11 februarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva încheierii din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

anularea acesteia și adoptarea unei noi încheieri, de repunere a Casei Naționale de

Asigurări Sociale în termenul de depunere a apelului împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și de acceptare spre

examinare a acestui apel (f.d. 64-65).

În motivarea recursului, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a

susținut că apelul împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, a fost depus la 13 decembrie 2019, după expirarea cu o zi a

termenului legal, din motiv că persoana desemnată pentru reprezentarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale în prezenta cauză, și anume Eric Paustovschi, s-a

aflat în concediu medical în perioada 09-21 decembrie 2019.

Astfel, recurenta consideră că este în drept să solicite repunerea în termenul

de depunere a apelului împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Intimatul Anatolie Vrînceanu nu și-a valorificat dreptul de a depune referință

la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, deși după cum rezultă din

avizul de primire anexat la materialele cauzei, a recepționat copia acestui recurs (f.d.

72).

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

2

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus recurs împotriva încheierii din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău la

data de 11 februarie 2020, adică în termen de 15 zile de la emiterea încheierii

contestate, completul conchide că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale

s-a conformat prevederilor art. 242 din Codul administrativ, depunând recursul în

termen.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva încheierii din

27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele raționamente.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces,

deoarece criticele recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale au fost expuse cu

suficientă claritate.

Potrivit art. 243 alin. (3) din Codul administrativ, decizia prin care se

soluționează recursul împotriva încheierii judecătorești se motivează în scris.

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ statuează că examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizia de a respinge

recursul.

Completul reține că la 09 aprilie 2019, Anatolie Vrînceanu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia începând cu

data de 01 decembrie 2018, pornind de la prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr.

544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și ale Legii nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în sumă

de 17 960 lei; încasarea diferenței de pensie neprimite în sumă de 2 008 lei, începând

cu data de 01 decembrie 2018, pentru fiecare lună de întârziere; și încasarea sumei

de 2 008 lei, pentru fiecare lună de întârziere, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral (f.d. 2-3).

În ședința de judecată din 07 noiembrie 2019, reclamantul Anatolie Vrînceanu

a înaintat o cerere prin care a renunțat la pretențiile cu privire la obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia începând cu data de

01 decembrie 2018, pornind de la prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din

20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și ale Legii nr. 270 din

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în sumă

de 17 960 lei; și încasarea diferenței de pensie neprimite în sumă de 2 008 lei,

începând cu data de 01 decembrie 2018, pentru fiecare lună de întârziere (f.d.

40-42).

Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă cererea de renunțare la acțiune în partea recalculării și încasării pensiei

3

reclamantului Anatolie Vrînceanu. A fost încetat procesul în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Vrînceanu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea la acțiune, în

partea ce ține de recalcularea și încasarea pensiei (f.d. 43-44).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Vrînceanu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului

moral. S-a încasat în beneficiul lui Anatolie Vrînceanu, din contul Casei Naționale

de Asigurări Sociale, suma de 3 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. În

rest, au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile cu privire la repararea prejudiciului

moral (f.d. 49-53).

La 13 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d. 47-48).

Aici, completul observă că apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

solicitat repunerea în termenul de depunere a apelului împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Astfel, completul relevă că termenul de depunere a apelului împotriva

hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a expirat la

data de 12 decembrie 2019, care era zi lucrătoare de joi.

Respectiv, prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului prevăzut de lege (f.d.

59-60).

Conform art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1).

Astfel, completul conchide că încheierea din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău este legală și întemeiată, fiind corect aplicate prevederile art. 236 alin. (2)

lit. d) din Codul administrativ.

Or, apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost depus abia la data

de 13 decembrie 2019, adică după expirarea cu o zi a termenului legal.

În context, completul decelează că nu este relevant faptul aflării persoanei

desemnate pentru reprezentarea Casei Naționale de Asigurări Sociale în prezenta

cauză în concediu medical în perioada 09-21 decembrie 2019, deoarece Codul

administrativ de principiu nu prevede întreruperea sau suspendarea termenului de

depunere a apelului, cu atât mai mult că apelul putea fi depus și de un alt reprezentant

al Casei Naționale de Asigurări Sociale, care este o autoritate publică cu mai mulți

angajați.

4

Dacă, totuși, apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale ar fi considerat că,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta termenul legal de depunere

a apelului împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, aceasta urma să solicite anume instanței de apel, în temeiul art. 237 alin.

(1) din Codul administrativ, repunerea în termenul respectiv, ceea ce însă nu a

făcut.

Deci, solicitarea recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale față de

instanța de recurs privind repunerea în termenul de depunere a apelului împotriva

hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, este lipsită

de suport legal.

În această conjunctură, completul notează că dreptul de acces la o instanță în

sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale a fost definit în hotărârea Golder împotriva Regatului Unit din

21 februarie 1975, pct. 28-36. Referindu-se la principiile preeminenței dreptului și

interzicerii oricărei puteri arbitrare care susțin Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

afirmat că dreptul de acces la o instanță este un element inerent al garanțiilor

consacrate de art. 6 (Zubac împotriva Croației din 05 aprilie 2018, pct. 76).

Așadar, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale impune existența

unei căi judiciare efective care să permită revendicarea drepturilor (Běleš și alții

împotriva Republicii Cehe din 12 noiembrie 2002, pct. 49).

„Dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut:

drepturile pot da naștere la limitări, dar nu pot restricționa accesul liber al unui

subiect într-un mod sau până la un punct astfel încât dreptul să fie afectat în însăși

esența sa (Philis împotriva Greciei (nr. 1) din 27 august 1991, pct. 59).

Dreptul de acces la o instanță este afectat în însăși esența sa atunci când

reglementarea acestuia încetează să mai servească scopurilor de securitate juridică

și bună administrare a justiției și constituie un obstacol care împiedică justițiabilul

să solicite soluționarea pe fond a litigiului de către instanța competentă (Zubac

împotriva Croației din 05 aprilie 2018, pct. 98).

În speță, completul consideră necesar să menționeze că prevederile art. 232

alin. (1) din Codul administrativ, care guvernează termenul de depunere a apelului,

servesc scopurilor de securitate juridică și bună administrare a justiției, și nu au

restricționat accesul liber al Casei Naționale de Asigurări Sociale la instanța de apel,

în vederea contestării hotărârii din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

De altfel, în exclusivitate îndeplinirea defectuoasă de către Casa Națională de

Asigurări Sociale a actului de depunere a apelului împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a condiționat declararea

de către instanța de apel a inadmisibilității acestui apel.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

5

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva încheierii din

27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și (2)-(3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

încheierii din 27 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Vrînceanu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Maria Ghervas

judecătorul

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6