2ra-868/19 — cu privire la transmiterea în proprietate a bunului imobil în contul executării obligațiilor contractuale și înregistrarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-868/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – A. Braga

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeri Jilin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Jilin

împotriva lui Andrei Basso și Alei Basso cu privire la transmiterea în proprietate a

bunului imobil în contul executării obligațiilor contractuale și înregistrarea dreptului

de proprietate,

împotriva deciziei din data de 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Valeri Jilin, s-a menținut hotărârea din data de

27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

constată:

La 20 iulie 2013 Valeri Jilin a depus cerere de chemare în judecată, ulterior

concretizată, împotriva lui Andrei Basso și Alei Basso cu privire la transmiterea în

proprietate a încăperilor nr.11,12, 13, cu suprafața de 142,5 m2 din str. Pandurilor

70/2, mun. Chișinău în contul executării obligațiilor contractuale din 26 mai 2005.

(f.d.2-4, 74, vol.I)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în anul 2005 s-a ocupat de

privatizarea a două încăperi din subsolul amplasat în str. Pandurilor 70/2, mun.

Chișinău cu suprafața de 86,5 m2. În același an a avut o înțelegere cu vecinul său

Andrei Basso că el se va ocupa din numele acestuia de privatizarea a trei încăperi

nr. 11, 12, 13 amplasate în subsolul de pe aceiași adresă cu suprafața de 142,5 m2.

Condițiile înțelegerii au fost incluse în contractul din 26 mai 2005, prin care el s-a

obligat să efectueze toate acțiunile pentru pregătirea și perfectarea actelor necesare

pentru privatizare a încăperilor cu suprafața de 142,5 m2 , amplasate pe str. Pandurilor

70/2, mun. Chișinău.

1

Valeri Jilin a menționat că cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare pentru

privatizarea încăperilor menționate au fost puse pe seama sa. Pentru a putea efectua

careva acțiuni din numele lui Andrei Basso, acesta la data de 30 mai 2005 și

11 decembrie 2006 i-a eliberat pe numele său procuri autentificate notarial.

Reclamantul a susținut că privatizarea a durat aproximativ doi ani, fiind

suportate cheltuieli în sumă de 4 833 dolari SUA. La 26 ianuarie 2007 dreptul de

proprietate asupra încăperilor nr. 11, 12, 13 cu suprafața de 142, 5 m2, amplasate în

subsolul blocului pe str. Pandurilor 70/2, mun. Chișinău, a fost înregistrat pe numele

lui Andrei Basso.

În contractul din 26 mai 2005 s-a indicat că la finisarea tuturor lucrărilor legate

de privatizare el urma să-i transmită lui Andrei Basso în proprietate încăperile date

contra sumei egale cu cheltuielile suportate pentru privatizare. Mai mult ca atât, el

pentru orice acțiune întreprinsă și sumă cheltuită îi prezenta lui Andrei Basso dări de

seamă, deci ultimul cunoștea care au fost cheltuielile suportate pe parcursul anilor în

care a durat procedura de privatizare.

Valeri Jilin a indicat că s-a adresat către Andrei Basso cu cereri, în scris și

verbal, prin care a solicitat ca ultimul să-și execute obligațiile contractuale, însă acesta

se eschivează de la executarea obligațiilor sale.

Cauza în instanța de fond a fost examinată în lipsa pârâților, acestea fiind citați

public pe motiv că nu se cunoștea locul aflării lor.

Prin hotărârea din 18 martie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Jilin. S-a

transmis în contul executării silite a obligațiilor asumate prin contractul din 26 mai

2005 din proprietatea lui Andrei Basso și Alei Basso în proprietatea lui Valeri Jilin

bunul imobil-încăperile nr. 11,12,16, cu suprafața totală de 142, 5m2, situate pe adresa

mun. Chișinău, str. Pandurilor, 70/2, subsoluri. S-a anulat măsura de asigurare a

acțiunii, aplicată prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 01 august

Nefiind de acord cu hotărârea din 18 martie 2014 a instanței de fond, la 04

martie 2016 Andrei Basso a depus cerere de apel și cerere de repunere în termen a

apelului dat.

Prin încheierea din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de repunere în termen a cererii de apel.

Prin decizia din 02 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel declarată de către Andrei Basso, s-a casat hotărârea din 18 martie 2014 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași

instanță în alt complet de judecată. (f.d.141, 142-150, vol.I)

În cadrul rejudecării cauzei Valeri Jilin a depus cerere de concretizare a

pretențiilor sale, solicitând transmiterea în proprietate a încăperilor nr.11,12, 13, cu

suprafața de 142,5 m2 din str. Pandurilor 70/2, mun. Chișinău în contul executării

obligațiilor contractuale din 26 mai 2005 și înregistrarea dreptului de proprietate.

(f.d.206-209, vol.I)

Prin hotărârea din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-a respins ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție extinctivă cererea de

2

chemare în judecată depusă de către Valeri Jilin. S-a încasat de la Valeri Jilin în

beneficiul lui Andrei Basso cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 4 500 lei.

S-a anulat măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 10 octombrie 2016. (f.d. 102, 108-112, vol.II)

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel declarată de către Valeri Jilin, s-a menținut hotărârea din 27 septembrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d.236, 237-245 vol.II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut ca fiind corectă

hotărârea instanței de fond prin s-a constatat că Valeri Jilin a depus cererea de

chemare în judecată cu omiterea termenului de prescripție, ori termenul de prescripție

a început să curgă la data când dreptul de proprietate asupra subsolurilor a fost

înregistrat în registrul public pe numele lui Andrei Basso și anume la data de 06 iunie

2007, iar Valeri Jilin s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune de apărarea

dreptului încălcat abia la data de 26 iulie 2013.

La 19 ianuarie 2019 Valeri Jilin a declarat recurs împotriva deciziei din

09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.1-11,

vol.III)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material și procedural, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Instanțele de

judecată la emiterea hotărârilor nu au luat în considerație că la încheierea contractului

din 26 mai 2005 el și Andrei Basso au introdus unele clauze pentru asigurarea

executării obligațiilor contractului și anume asupra patrimoniului lui Andrei Basso a

fost constituit un drept de gaj general, care urma să garanteze obligațiile sale cu

privire la efectuarea din contul propriu a serviciilor, inclusiv și de achitare a

cheltuielilor legate de privatizarea încăperilor nelocative. Astfel, când Andrei Basso

și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra încăperilor nr.11,12,13, cu suprafața de

142,5 m2, a încălcat prevederile contractului din 26 mai 2005, ori prin înregistrarea

dreptului de proprietate asupra acestor imobile fără acordul său, i-a lezat dreptul de

proprietate. Totodată, instanțele de judecată nu au stabilit nici faptul că neexecutarea

nemotivată a obligațiilor contractuale de către Andrei Basso i-a cauzat un prejudiciu

patrimonial. Mai mult ca atât, instanțele de judecată nu au aplicat corect prevederile

Codului civil la stabilirea termenului de prescripție în vigoare la momentul încheierii

contractului din 26 mai 2005.

La 13 mai 2019 Andrei Basso, reprezentat de avocatul Teodor Bordei, a depus

referință, solicitând ca recursul declarat de către Valeri Jilin, să fie respins ca fiind

nefondat.(f.d.45-49, vol.III)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

09 octombrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 20 octombrie 2018,

expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 15 noiembrie 2018, recepționată

3

de către recurent la 20 noiembrie 2018.(f.d.17, vol.III) Astfel, recursul declarat de

către Valeri Jilin, la 19 ianuarie 2019, se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Valeri Jilin,

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Valeri Jilin a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Valeri Jilin, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

4

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Valeri Jilin, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Valeri Jilin inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Valeri Jilin, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5