2ra-829/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-829/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Central (jud. I. Gorlenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ilie

Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vadim Soltan,

reprezentat de avocatul Ignat Dumitran împotriva lui Ilie Acriș, Asociației

Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” și Inspectoratului

de Poliție Cahul în persoana agentului constatator Mihail Caras cu privire la

repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost admis apelul declarat de Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu, casată

parțial hotărârea din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul sediul Central și emisă în

această parte o nouă hotărâre

constată:

La 20 septembrie 2017, Vadim Soltan, reprezentat de avocatul Ignat

Dumitran a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Acriș,

Companiei de Asigurare „National Bureau of Motors Insurens” și IP Cahul în

persoana agentului constatator Mihail Caras, intervenienți accesorii Nicolai

Mustață și Mihail Bordei cu privire la repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 13 februarie 2015, agentul constatator

Mihail Caras a întocmit în privința lui procesul-verbal cu privire la contravenție, în

care a indicat că la 12 februarie 2015 ora 23:00 în or. Cahul str. M. Eminescu,

1

conducea automobilul și nu a cedat trecerea automobilului care se deplasa în față și

care a avut intenția de a preselecta spre stânga, în rezultat s-au ciocnit, acțiunile lui

fiind calificate în baza art. 242 alin. (1) Cod contravențional.

În aceeași zi, agentul constatator a emis decizia prin care dânsul a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art. 242 alin. (1) Cod

contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în contul statului în mărime de 40 de

unități convenționale și 5 puncte de penalizare.

Nefiind de acord cu procesul-verbal contravențional întocmit în privința sa,

l-a contestat în instanța de judecată.

Astfel, prin hotărârea din 5 iulie 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă

contestația depusă de el, anulat procesul-verbal de contravenție nr. MAI 02746435

din 13 februarie 2015 întocmit de agentul constatator al IP Cahul în privința lui cu

privire la comiterea contravenției prevăzute la art. 242 alin. (1) Cod

contravențional, cu anularea deciziei de sancționare emisă de agentul constatator în

baza procesului-verbal cu privire la contravenție și încetat procesul contravențional

din lipsa faptei contravenționale.

Iar la 7 iunie 2017, Curtea de Apel Cahul a respins recursul declarat de

avocatul Elena Stănilă în interesele lui Ilie Acriș, cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

Așadar, de către instanța de judecată a fost constatat că în acțiunile lui

lipsește fapta contravenției imputate, ceea ce prezumă că vinovat în accidentul care

a avut loc este conducătorul automobilului de model Audi, Ilie Acriș.

A menționat că automobilul de model Audi, condus de Ilie Acriș, a fost

asigurat la Compania de Asigurare „National Bureau of Motors Insurens”, căreia

dânsul a adresat o cerere de despăgubire în mărimea prejudiciului adus în cuantum

de 44064 de lei, stabilit prin concluzia expertului nr. 170515AR din 20 mai 2015,

pentru efectuarea căreia dânsul a suportat cheltuieli în sumă de 2730 de lei, însă

compania de asigurare nu a reacționat.

Pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă, dânsul a întreprins măsuri și a

expediat pârâților și intervenienților cereri prealabile, la care însă nu a primit

niciun răspuns pozitiv.

Totodată, prin acțiunile agentului constatator, care incorect a cercetat cazul

intenționat, știind că dânsul nu este vinovat, a întocmit procesul-verbal

contravențional, i-a fost cauzată și o pagubă morală pe care o apreciază la suma de

10000 de lei.

Paguba morală se mai motivează și prin faptul că agentul constatator așa și

nu a întocmit procesul-verbal pe numele lui Ilie Acriș și nu i-a răspuns la cererea

adresată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 11 Cod civil, art. 15,

18, 19, 20, 21, 29 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 166

CPC.

2

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Ilie Acriș și Compania de

Asigurare „National Bureau of Motors Insurens” în beneficiul lui a sumei

prejudiciului cauzat în mărime de 46794 de lei, încasarea de la Ilie Acriș în

beneficiul lui a sumei de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pe

cauza contravențională și a pagubei morale în mărime de 5000 de lei, precum și

încasarea de la IP Cahul în beneficiul lui a pagubei morale în mărime de 10000 de

lei.

În cadrul ședinței de judecată, Vadim Soltan, reprezentat de avocatul Ignat

Dumitran a solicitat încasarea din contul lui Ilie Acriș și AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule” în beneficiul lui a sumei prejudiciului material în

mărime de 46794 de lei, încasarea din contul lui Ilie Acriș în beneficiul lui a sumei

de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în cadrul dosarului

contravențional, a prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și a cheltuielilor

legate de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul sediul Central, a fost

admisă parțial acțiunea.

A fost încasat de la Ilie Acriș în beneficiul lui Vadim Soltan prejudiciul

material în mărime de 44064 de lei, prejudiciul moral în mărime de 1000 de lei,

cheltuieli legate de asistența juridică în mărime de 7000 de lei (2000 de lei pentru

apărarea intereselor în cadrul dosarului contravențional și 5000 de lei pentru

apărarea intereselor în cadrul dosarului civil), cheltuieli legate de efectuarea

raportului de expertiză din 20 mai 2015 în mărime de 2730 de lei, cheltuieli legate

de achitarea taxei de stat în mărime de 1505 de lei, în total suma de 56299 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis

apelul declarat de Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu, casată parțial

hotărârea primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată legate de

efectuarea raportului de expertiză în mărime de 2730 de lei, în partea încasării

prejudiciului moral în mărime de 1000 de lei, în partea cheltuielilor legate de

achitarea taxei de stat – 1505 de lei și în partea sumei total adjudecate 56299 de lei,

cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea lui Vadim Soltan împotriva lui Ilie Acriș cu privire la

repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei și cerința privind încasarea

cheltuielilor de judecată legate de expertiză în mărime de 2730 de lei.

Au fost încasate de la Ilie Acriș în beneficiul lui Vadim Soltan cheltuieli

legate de achitarea taxei de stat în mărime de 1381,92 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 6 martie 2019, Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu a declarat

recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii prime instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

3

În motivarea recursului a invocat că judecând apelul, instanța de apel a tras

concluzii greșite și ca urmare, în parte nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

în parte a aplicat eronat normele dreptului material în raport cu circumstanțele

pricinii.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat dreptul lui la un proces

echitabil consfințit în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și au

aplicat o ingerință inadmisibilă în dreptul lui de proprietate, drept garantat de art. 1

Protocolul adițional 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A remarcat că instanțele ilegal au admis în calitate de probă raportul de

expertiză nr. 170515AR din 20 mai 2015 întocmit de expertul Ion Miron, or,

ultimul nu se află în Registrul de stat al experților judiciari atestați.

Totodată, instanța menționând faptul că dânsul nu s-a expus asupra legalității

raportului de expertiză, în contradicție cu prevederile art. 148 alin. (1), 149 alin. (1)

și 153 alin. (3) CPC, a încercat să dea un aspect legal acestui act vădit ilegal,

trecând cu tăcere că Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule a depus

explicații scrise în calitate de pârât, unde s-a expus asupra ilegalității raportului de

expertiză.

A precizat că același judecător într-o altă cauză a apreciat critic rapoartele de

expertiză emise de Ion Miron, deoarece potrivit răspunsului eliberat de Ministerul

Justiției al RM, începând cu anul 2011 în Registrul de stat al experților judiciari

atestați nu a fost înregistrată ca expert atestat o anumită persoană cu numele Ion

Miron.

O altă ilegalitate admisă de instanță este și dispunerea încasării presupusei

pagube anume din contul lui, or, art. 15 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006,

direct dispune încasarea despăgubirilor de la asigurator.

Prin urmare, faptul neonorării obligațiilor prevăzute la art. 20 din Legea

menționată a presupusei persoane păgubite nu dă temei instanței de a dispune

încasarea sumelor de la el.

La 16 aprilie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Vadim Soltan,

reprezentat de avocatul Dumitru Ignat a depus referință la recursul declarat de Ilie

Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu, solicitând considerarea acestuia ca

inadmisibil.

La 18 aprilie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, IP Cahul a depus

referință la recursul declarat de Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu,

solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 21 decembrie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 58 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

4

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 6 martie 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ilie Acriș, reprezentat

de avocatul Ion Grecu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul declarat de Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Ilie Acriș, reprezentat de avocatul Ion Grecu se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6