2r-117/18 — încasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului
- Temei legal
- restituirea cererii de apel, drepturile şi obligaţiile participanţilor la proces, scutirile de taxă de stat
2r-117/18 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Cahul dosar nr. 2r-117/2018
judecător: M. Bușuleac
instanța de apel, Curtea de Apel Cahul
judecători: R. Petrov, G. Vavrin, I. Dănăilă
D E C I Z I E
14 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Nicolae Bunghez, prin intermediul
avocatului Tatiana Lozovscaia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Interauto Grup” împotriva lui Nicolae Bunghez cu privire la
încasarea prejudiciului material, dobânzilor de întârziere și cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, prin
care s-a restituit cererea de apel depusă Nicolae Bunghez, prin intermediul
avocatului Tatiana Lozovscaia,
c o n s t a t ă :
La 07 septembrie 2015, SRL „Interauto Grup”, prin intermediul avocatului
Ion Matușenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae
Bunghez solicitând încasarea prejudiciului material cauzat în rezultatul
accidentului rutier în mărime de 6 700 EURO, convertiți în lei MDL conform
cursului BNM la ziua executării hotărârii, dobânzii de întârziere în mărime de 518
EURO, convertiți în lei MDL conform cursului BNM la ziua executării hotărârii și
a cheltuielilor de judecată în mărime de 11442, 8 lei MDL, constituite din taxa de
stat, cheltuielile de notificare, de expertiză și pentru asistență juridică.
Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Interauto Grup” și s-a încasat de la
Nicolae Bunghez în beneficiul SRL „Interauto Grup” prejudiciul în sumă de 6 700
EURO, dobânda de întârziere în sumă de 518 EURO sau echivalentul acestora în
valută națională, conform cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data
executării; s-a încasat de la Nicolae Bunghez în beneficiul SRL „Interauto Grup”
cheltuielile de judecată în sumă de 17568, 42 lei.
La 07 octombrie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.136), Nicolae
Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia, a depus cerere de apel
(nemotivat) împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul.
Prin încheierea din 27 februarie 2017 a Curții de Apel Cahul nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia și s-a acordat apelantului și avocatului acestuia termen de 10 zile din
1
momentul recepționării copiei încheierii, dar nu mai târziu de 26 martie 2017,
pentru prezentarea dovezii plății taxei de stat în sumă de 4007,17 lei și cererii de
apel suplimentare cu indicarea motivelor de fapt și de drept.
La 29 martie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.163), înregistrată
la 30 martie 2017, Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia a depus cerere, solicitând în temeiul art. 85 alin. (4) Cod de procedură
civilă, scutirea de la plata taxei de stat, invocând excluderea unei eventuale încălcări
a dreptului de acces liber la justiție. Totodată, a solicitat examinarea cererii cu
privire la scutirea de la plata taxei de stat atât conform normelor de drept autohton,
cât și prevederilor CEDO și jurisprudenței CEDO (Kreuz vs Polonia, Clionov vs
Moldova, Tudor-Comerț vs Moldova, Teltronic-CATV vs Polonia), în condițiile
când accesul liber la justiție este unul fundamental și nu poate fi îngrădit prin
soluționarea necorespunzătoare a cererii, ceea ce poate duce și la încălcarea
dreptului la un proces echitabil.
Prin încheierea din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a restituit
cererea de apel depusă de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia, împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul,
deoarece nu au fost îndeplinite indicațiile instanței de apel conform încheierii din
27 februarie 2017, emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) Cod de procedură
civilă; s-a restituit fără a fi pusă în examinare cererea privind scutirea de la plata
taxei de stat.
La 02 iunie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d. 181), Nicolae
Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia a declarat recurs
împotriva încheierii din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul, solicitând repunerea
în termen, casarea integrală a încheierii din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul.
Prin decizie Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2017 s-a admis recursul
declarat de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia, s-a
casat încheierii din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul cu trimiterea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Cahul de la etapa primirii cererii.
Ulterior, prin încheierea din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a
respins cererea lui Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de
apel. Nu s-a dat curs cererii de apel cu acordarea unui termen de 20 zile pentru
prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat la înaintarea apelului și a apelului
motivat, fiind explicat totodată că în caz de neîndeplinire în termenul stabilit a
indicațiilor instanței, cererea de apel v-a fi restituită.
Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017 s-a restituit
cererea de apel depusă de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia, împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 16 septembrie 2016, pentru
neîndeplinirea indicațiilor instanței stabilite prin încheierea Curții de Apel Cahul
din 17 octombrie 2017.
La 10 ianuarie 2018, Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 07
decembrie 2017, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului cu
casarea încheierii.
2
În motivarea recursului s-a invocat că, la 06 decembrie 2017 a solicitat
instanței de judecată amânarea examinării cauzei, deoarece se afla în concediu de
boală, însă instanța de judecată nu a ținut cont de acest fapt.
A mai invocat că a fost în imposibilitate de a prezenta buletinul de boală
deoarece acesta nu a fost închis, aflându-se pe buletin de boală până la momentul
înaintării cererii de recurs.
Precizează că, la 14 noiembrie 2016 a solicitat copiile înregistrărilor audio,
însă nu le-a primit, de altfel, nici copiile proceselor-verbale solicitate, nu le-a
primit.
La 06 februarie 2017 a solicitat repetat copiile înregistrărilor audio, însă nu
le-a primit.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Astfel, instanța de recurs consideră că recursul din 10 ianuarie 2018,
împotriva încheierii instanței de apel din 07 decembrie 2017, depus în termen, în
cazul în care potrivit materialelor cauzei copia încheierii a fost expediată
participanților la proces la 18 decembrie 2017 (f.d. 235), iar la materialele cauzei
lipsește dovada recepționării.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii recurate din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
După cum denotă materialele cauzei, la 07 septembrie 2015, SRL „Interauto
Grup”, prin intermediul avocatului Ion Matușenco a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Nicolae Bunghez solicitând încasarea prejudiciului material
cauzat în rezultatul accidentului rutier, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Interauto Grup” și s-a încasat de la
Nicolae Bunghez în beneficiul SRL „Interauto Grup” prejudiciul în sumă de 6 700
EURO, dobânda de întârziere în sumă de 518 EURO sau echivalentul acestora în
valută națională, conform cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data
executării; s-a încasat de la Nicolae Bunghez în beneficiul SRL „Interauto Grup”
cheltuielile de judecată în sumă de 17568, 42 lei.
La 07 octombrie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.136), Nicolae
Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia, a depus cerere de apel
(nemotivat) împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul.
Prin încheierea din 27 februarie 2017 a Curții de Apel Cahul nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
3
Lozovscaia și s-a acordat apelantului și avocatului acestuia termen de 10 zile din
momentul recepționării copiei încheierii, dar nu mai târziu de 26 martie 2017,
pentru prezentarea dovezii plății taxei de stat în sumă de 4007,17 lei și cererii de
apel suplimentare cu indicarea motivelor de fapt și de drept.
La 29 martie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.163), înregistrată
la 30 martie 2017, Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia a depus cerere, solicitând în temeiul art. 85 alin. (4) Cod de procedură
civilă, scutirea de la plata taxei de stat, invocând excluderea unei eventuale încălcări
a dreptului de acces liber la justiție. Totodată, a solicitat examinarea cererii cu
privire la scutirea de la plata taxei de stat atât conform normelor de drept autohton,
cât și prevederilor CEDO și jurisprudenței CEDO (Kreuz vs Polonia, Clionov vs
Moldova, Tudor-Comerț vs Moldova, Teltronic-CATV vs Polonia), în condițiile
când accesul liber la justiție este unul fundamental și nu poate fi îngrădit prin
soluționarea necorespunzătoare a cererii, ceea ce poate duce și la încălcarea
dreptului la un proces echitabil.
Prin încheierea din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a restituit
cererea de apel depusă de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia, împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul,
deoarece nu au fost îndeplinite indicațiile instanței de apel conform încheierii din
27 februarie 2017, emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) Cod de procedură
civilă; s-a restituit fără a fi pusă în examinare cererea privind scutirea de la plata
taxei de stat.
La 02 iunie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d. 181), Nicolae
Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia a declarat recurs
împotriva încheierii din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul, solicitând repunerea
în termen, casarea integrală a încheierii din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul.
Prin decizie Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2017 s-a admis recursul
declarat de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia, s-a
casat încheierii din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Cahul cu trimiterea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Cahul de la etapa primirii cererii.
Ulterior, prin încheierea din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a
respins cererea lui Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de
apel. Nu s-a dat curs cererii de apel cu acordarea unui termen de 20 zile pentru
prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat la înaintarea apelului și a apelului
motivat, fiind explicat totodată că în caz de neîndeplinire în termenul stabilit a
indicațiilor instanței, cererea de apel v-a fi restituită.
Iar, prin încheierea Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017 s-a restituit
cererea de apel depusă de Nicolae Bunghez, prin intermediul avocatului Tatiana
Lozovscaia, împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 16 septembrie 2016, pentru
neîndeplinirea indicațiilor instanței stabilite prin încheierea Curții de Apel Cahul
din 17 octombrie 2017.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului,
pornind de la următoarele.
4
În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea
de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este
depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se
dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța
de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.
(1) Cod de procedură civilă.
Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide
că instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de Nicolae Bunghez,
prin intermediul avocatului Tatiana Lozovscaia, împotriva hotărârii Judecătoriei
Cahul din 16 septembrie 2016, or, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii
Curții de Apel Cahul din 17 octombrie 2017, și nu a prezentat cererea de apel
motivată și dovada de achitare a taxei de stat la înaintarea apelului, în termenul
stabilit.
În această ordine de idei urmează de menționat că, apelantul și avocatul
acestuia au cunoscut despre emiterea încheierii instanței de apel din 17 octombrie
2017, fapt confirmat prin avizul de recepție, conform căruia avocatul a recepționat
încheierea la 07 noiembrie 2017 (f.d. 223).
Mai mult ca atât, Colegiul consideră necesar a menționa că în cererea de
apel nu s-a indicat o altă adresă sau modalitate prin care ar fi posibilă citarea
efectivă a apelantului Nicolae Bunghez, ci dimpotrivă apelantul este postat cu
adresa: r-nul Cahul, s. Crihana Veche.
Or, conform art. 107 Cod de procedură civilă, dacă își schimbă domiciliul
sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul este obligat să
comunice instanței, prin cerere, noua adresă, iar părții adverse prin scrisoare
recomandată, a cărei recipisă se depune la dosar o dată cu cererea. în lipsa unei
astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută
instanței și se consideră înmânată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește acolo.
Prin prisma normei precitate, Colegiul consideră că, chiar dacă Nicolae
Bunghez nu a recepționat scrisoarea, acesta se consideră că a fost citat legal și actul
de procedură i-a fost comunicat.
Totodată, se reține că cunoașterea de către apelant a faptului inițierii de către
el însăși a procedurii de apel la Curtea de Apel Cahul, nu justifică abținerea acestuia
de a recurge la instrumentul procesual de apărare a propriului drept - aducerea
cererii de apel la corespundere cerințelor de formă și conținut stabilite de lege.
Apelantul este apt de a realiza acest drept oriunde s-ar afla prin expedierea cererii
de apel motivate și dovezii de achitare a taxei de stat în adresa Curții de Apel Cahul,
prin intermediul instituțiilor poștale, sau prin orice alt mijloc legal.
Cu atât mai mult că, omiterea de a exercita dreptul procesual de prezentare
a dovezii de achitare a taxei de stat până la 17 octombrie 2017 a durat un termen
excesiv de mare, care nici sub un aspect nu poate corespunde principiului securității
raporturilor juridice.
În conformitate cu art. 56, alin. (3) și art. 61, alin. (1) Cod de procedură
civilă, părțile sânt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
5
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi
dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Prin prisma normelor precitate urmează a reține că pe durata întregului
proces părțile sunt obligate să se intereseze de soarta dosarului care se examinează
la cererile acestora.
Prin urmare, conform materialelor cauzei, instanța de recurs constată că
recurentul a avut suficient timp să prezinte cererea de apel motivată și dovada de
achitare a taxei de stat la înaintarea apelului, sau să-și exercite alte drepturi
procesuale.
Astfel, nu poate fi reținut argumentul reprezentantului recurentului precum
că, instanța de apel eronat a restituit cererea de apel, necătînd la faptul că a depus
cerere de amânare a examinării cauzei, pe motiv că se afla pe buletin de boală, în
cazul în care acesta nu a prezentat probe concludente, în susținerea cererii.
De asemenea nu pot fi reținute nici argumentele avocatului precum că, nu a
avut posibilitate de a prezenta dovada aflării în concediu medical, deoarece
buletinul de boală nu a fost închis la momentul depunerii cererii, ori acesta avea
posibilitate de a anexa la cererea de amânare un extras de la medic, prin care să
confirme acest fapt, cu prezentarea ulterioară a buletinului de boală.
Nu în ultimul rând, Colegiul ține să menționeze că avocatul nici la cererea
de recurs nu a prezentat dovada aflării sale în concediu medical.
În această ordine de idei Colegiul relevă că termenul de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte, în conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, iar dreptul de a efectua
actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori
stabilit de instanța judecătorească (judecător), în conformitate cu art. 113 alin. (1)
Cod de procedură civilă.
Sub acest aspect, instanța de apel justificat, prin prisma art. 10 Cod de
procedură civilă, a restituit apelul, iar apelantul - recurent este ținut să suporte
consecințele nefavorabile, rezultate din necunoașterea sau interpretarea viciată a
prevederilor legii.
Pe cale de consecință, la caz se va remarca și jurisprudența constatată a
Curții Europene, care a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile
necesare cu privire la protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn
vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că apelul este o cale ordinară de
atac, obiectul căreia sunt hotărârile pronunțate de prima instanță care nu sunt
definitive.
La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel,
dispun de anumite drepturi și obligații.
La rândul său instanța de apel, este obligată de a respecta procedura
examinării pricinii în apel atât la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare,
cât și în cadrul dezbaterilor judiciare.
6
Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective
și reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale
procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură
posibilităților, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.
Urmare a celor relatate, instanța de recurs constată că, recurentul, având
cunoștință despre existența încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel, trebuia
să întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării cererii de apel
motivată, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany,
nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță
și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege, fapt, însă, ignorat
de acesta, ce a generat nedepunerea în termen a cererii de apel motivată, iar, ulterior
restituirea acestuia.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz
contra Poloniei, nr. 28249/95, cazul Golder și Z contra Marii Britaniei, cazul
Malahov contra Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut.
Aceasta prin natura sa poate fi supus limitărilor, deoarece dreptul de acces la
justiție, prin sine, cere reglementare din partea statului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că în unele cazuri pot fi
stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o
„instanță judecătorească” sau „tribunal” (cazul Malahov contra Moldovei, § 27).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că argumentele
recursului sunt neîntemeiate, iar încheierea instanței de apel este întemeiată și
legală, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții
de Apel Cahul din 07 decembrie 2017.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Nicolae Bunghez, prin intermediul
avocatului Tatiana Lozovscaia.
Se menține încheierea Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere
Limitată „Interauto Grup” împotriva lui Nicolae Bunghez cu privire la încasarea
prejudiciului material, dobânzilor de întârziere și cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță
Galina Stratulat
7