3ra-511/19 — constatarea nulității actelor juridice, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulităţii actelor juridice, recunoaşterea dreptului de proprietate, anularea procesului verbal de recepţie finală şi includerea în calitate de investitori
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-511/19 — constatarea nulității actelor juridice, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-511/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: R. Pulbere) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 15 mai 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu Dimitriu împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Gheorghe Cașcaval, Societății cu Răspundere Limitată ,,Glarimus” și Organizației de Microfinanțare ,,Mega Credit” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și contractului de ipotecă, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului-verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori, împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Organizația de Microfinanțare ,,Mega Credit” Societate cu Răspundere Limitată, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, a fost admis apelul declarat de Sergiu Dimitriu, a fost casată parțial hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 18 ianuarie 2016 Oxana Melnic,
Eduard Melnic și Sergiu Dimitriu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Gheorghe Cașcaval și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Glarimus” cu privire la anulare procesului-verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori.
În motivarea acțiunii au indicat că în urma examinării cererii creditorului OM „Mega Credit” SRL în procedură simplificată, în baza ordonanței din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău s-a dispus transmiterea silită de la debitorul Gheorghe Cașcaval și SRL „Glarimus” în posesia creditorului ipotecar bunurile ipotecate cu dreptul de vânzare ulterioară, în scopul executării obligațiunilor și stingerii datoriilor lui Gheorghe Cașcaval față de OM„Mega Credit” SRL și anume, bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și 1 xxxxx, cu evacuarea debitorului și a tuturor persoanelor care locuiesc în aceste imobile și a bunurilor lor, fară acordarea altui spațiu locativ.
Ulterior, în urma examinării obiecțiilor debitorilor, prin încheierea din 25 noiembrie 2015 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău, a fost anulată ordonanța din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău. În contextul celor constatate prin ordonanța anulată, au fost nevoiți să conteste procesul-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 iunie 2012, solicitând nulitatea parțială a acestuia, modificarea actului administrativ prin includerea în calitate de investitori ai încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx a Oxanei Melnic și Eduard Melnic și în calitate de investitor a încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx a lui Sergiu Dimitriu. Astfel, au relatat că în luna martie 2008, cu SRL „Glarimus” au fost încheiate contracte de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului - casă de locuit de tip celular, situată pe terenul din mun.
Chișinău, bd. Dacia 65/1, fiind achitate sumele de 60 000 euro și 56 500 euro. Conform înțelegerii stabilite fiecare urma să dețină în proprietate câte un compartiment din casa dată, și anume Oxana Melnic și Eduard Melnic - bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 141,5 m.p. și Sergiu Dimitriu - bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p.
Au menționat că, contractele de investiții nu au fost înregistrare la organul cadastral, deoarece această procedură urma a fi efectuată după semnarea procesului- verbal de recepție finală, despre semnarea căruia urmau a fi înștiințați de către Gheorghe Cașcaval, însă ultimul nu le-a comunicat despre acest fapt, aflând despre acesta la 13 noiembrie 2015 din ordonanța judecătorească din 16 iunie 2015. Au mai explicat că Gheorghe Cașcaval nu le-a comunicat nici despre înregistrarea pe numele său a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și prin urmare, acționând cu rea-credință a încheiat cu OM „Mega Credit” SRL contractul de ipotecă nr. 1 din 2 august 2012, pe care l-a garantat cu bunurile imobile menționate și terenul cu numărul cadastral xxxxx, fapt prin care le-a fost încălcat grav dreptul la proprietatea privată, apărut în temeiul contractelor de investiții.
În urma adresării cu cerere prealabilă în adresa pârâților privind modificarea procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 iunie 2012, le-a fost comunicat că satisfacerea cerințelor ține de competența instanței de judecată. Reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe prevederile art. 8, 11, 12, 320 Cod civil, Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, art. 11, 14, 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Au solicitat anularea parțială a procesului-verbal de recepție finală nr.693 din 19 iunie 2012, includerea Oxanei Melnic și Eduard Melnic în calitate de investitori ai încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 137,4 m.p.
și a lui Sergiu Dimitriu în calitate de investitor a încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 158, 2 m.p., precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 31 mai 2016 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. Prin decizia din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Sergiu Dimitriu, a fost casată hotărârea din 31 mai 2016 a 2 Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.
La 20 februarie 2017, reclamanții Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu Dimitriu au depus cerere de modificare și concretizare a pretențiilor împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Gheorghe Cașcaval, SRL ,,Glarimus” și OM ,,Mega Credit” SRL cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și contractului de ipotecă, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului-verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori.
În motivarea cererii date, au indicat că la 21 martie 2008 între Oxana Melnic și SRL „Glarimus” a fost încheiat contractul de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului proprietate în devălmășie a soților Oxana Melnic și Eduard Melnic, fiind achitată în total suma de 60 000 euro, iar la data de 25 februarie 2013 între Sergiu Dimitriu și SRL „Glarimus” a fost încheiat contractul de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului, fiind achitată în total suma de 56 600 euro. Au menționat că imobilul care urma a fi construit și transmis în proprietate privată împreună cu terenul situat în mun. Chișinău, bd.
Dacia 65/1, reprezenta o casă de locuit de tip celular cu trei compartimente și conform înțelegerii stabilite, fiecare urma să dețină în proprietate câte un compartiment din acesta și anume Gheorghe Cașcaval - apartamentul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 141,5 m.p., Oxana Melnic și Eduard Melnic - apartamentul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., și Sergiu Dimitriu - apartamentul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p.
La fel, potrivit înțelegerii între părți, Gheorghe Cașcaval, în calitate de reprezentant al SRL „Glarimus”, fiind cel care primea mijloacele bănești în contul executării lucrărilor de construcție, și-a asumat obligația cu privire la înștiințarea investitorilor referitor la încheierea procesului-verbal de recepție finală, însă despre încheierea acestuia la 19 septembrie 2012, în baza căruia a fost dat în exploatare bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx și s-au format trei bunuri imobile noi, au aflat la 1 noiembrie 2015 și astfel, Gheorghe Cașcaval a dobândind în mod ilegal dreptul de proprietate asupra încăperilor locative menționate.
Ulterior, la 2 august 2012, acționând cu rea-credință, Gheorghe Cașcaval a încheiat cu OM „Mega Credit” SRL contractul de ipotecă nr. 1, incluzând în mod ilegal, în vederea restituiri împrumutului, în calitate de gaj, încăperea locativă cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., încăperea locativă cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața totală de 158,2 m.p. și terenul de pământ cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 1234 m.p.
Reclamanții au susținut că în conformitate cu pct. 7 al Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996, executantul în cadrul recepției la terminarea lucrărilor este dator să notifice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris, confirmat de reprezentantul investitorului pe șantier, iar în conformitate cu prevederile pct. 8 al aceluiași Regulament, comisiile de recepție a construcțiilor și a instalațiilor aferente acestora vor fi desemnate de către investitor într-o componență de cel puțin 5 persoane, în care vor fi incluși reprezentantul 3 investitorului, reprezentantul administrației publice locale pe teritoriul căreia este situată construcția și specialiști cu activități în construcție atestați.
Astfel, au susținut că, contrar prevederilor menționate supra, la întocmirea procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012, nu au participat investitorii, proiectantul lucrării și executantul SRL „Glarimus”, fiind în imposibilitate de a cunoaște despre finisarea lucrărilor de construcție și de a-și înregistra dreptul de proprietate. Au mai indicat că, la 12 iulie 2012 între Gheorghe Cașcaval și SRL „Glarimus” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.5118, obiectul căruia a constituit casa de locuit individuală (construcție nefinisată), cu un nivel, mansardă și demisol cu suprafață totală de 437,10 m.p. situată în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1, ultimul declarând pe propria răspundere că, bunul imobil nu a fost gajat, nu a fost anterior înstrăinat și nu formează obiectul unui litigiu și nu există terțe persoane care ar putea pretinde la prezentul imobil.
În acest sens, au relatat că vânzătorul SRL „Glarimus” a încheiat contractul de vânzare-cumpărare fară intenția de a produce efecte juridice (act fictiv), iar bunul nu a fost transmis în natură, acesta fiind obiectul contractului de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului din 21 martie 2008. Au specificat că dovada incontestabilă care atestă executarea contractului de investiție a mijloacelor bănești în construcția imobilului din 21 martie 2008 este contractul de credit nr.S110095 din 28 decembrie 2011, încheiat între Oxana Melnic ș BC „Moldova-Agroindbank” SA, conform căruia creditul în sumă de 400 000 lei a fost transferat la contul curent al SRL „Glarimus”, deschis la BC „Mobiasbanca- Groupe Societe Generale” SA.
În opinia reclamanților, caracterul fictiv al actului juridic este demonstrat și prin faptul că SRL „Glarimus”, executantul lucrărilor de construcție, a înstrăinat imobilul reprezentantului său Gheorghe Cașcaval, ultimul fiind persoana care a primit mijloacele bănești cu statutul de investiție în construcția imobilului. Au declarat că la 2 august 2012 între Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit” SRL a fost încheiat contractul de împrumut nr.107, în baza căruia ultimul s-a obligat să acorde primului, în scopul construcției unei case, pe un termen de 36 de luni, până la 2 august 2015, un împrumut în sumă de 1 500 000 lei, în vederea executării obligației de rambursare a împrumutului, fiind încheiat contractul de ipotecă nr. 1 din 2 august 2012, obiectul căruia constituie casa de locuit individuală (construcție nefinisată), cu un nivel, mansardă și demisol cu o suprafață totală de 437,10 m.p., situată în mun.
Chișinău, bd. Dacia. 65/1 și contractul de ipotecă nr. 2 din 2 august 2012, obiectul căruia constituie terenul cu suprafața de 1243 m.p. situat în mun. Chișinău, bd. Dacia. 65/1. Reclamanții au considerat că omisiunile comise de către debitorii ipotecari, care cunoșteau despre existența contractului de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului, contravine condițiilor pentru instituirea ipotecii și în special art.10 alin. (6) al Legii cu privire la ipotecă nr.142 din 26 iuie 2008, în conformitate cu care debitorul ipotecar este obligat să notifice în scris creditorul ipotecar despre existența drepturilor unor terți asupra bunului imobil respectiv.
După părerea reclamanților, caracterul dubios al contractelor de ipotecă contestate se confirmă și prin modul exercitării drepturilor și obligațiilor asumate în baza condițiilor acestora, având în vedere că la data instituirii ipotecii și anume la 4 data de 2 august 2012, obiectele ipotecii erau deja transmise, efectuându-se lucrări de amenajare a spațiului locativ. Totodată, au menționat că reieșind din relațiile amicale cu Gheorghe Cașcaval, contractul de investiții a mijloacelor bănești între SRL „Glarimus” și Sergiu Dimitru a fost încheiat cu întârziere și anume la data de 25 februarie 2013, însă această împrejurare nu poate afecta drepturile lor la proprietatea privată.
Reclamanții au solicitat, recunoașterea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012, încheiat între SRL „Glarimus” și Gheorghe Cașcaval; recunoașterea nulității absolute a contractului de ipotecă nr. 1 din 2 august 2012 încheiat între OM „Mega Credit” SRL și Gheorghe Cașcaval; recunoașterea nulității absolute a contractului de ipotecă nr. 2 din 2 august 2012 încheiat între OM „Mega Credit” SRL și SRL „Glarimus”; recunoașterea dreptului de proprietate privată a Oxanei Melnic și Eduard Melnic asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., situat în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1; recunoașterea dreptului de proprietate a lui Sergiu Dimitriu asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p., situat în mun.
Chișinău, bd. Dacia 65/1; anularea parțială a procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012; includerea Oxanei Melnic și Eduard Melnic în calitate de investitori ai încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., situat în mun.Chișinău, bd. Dacia 65/1; includerea lui Sergiu Dimitriu în calitate de investitor al încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p., situat în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1. Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost anulat parțial procesul- verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012, cu includerea Oxanei Melnic și a lui Eduard Melnic în calitate de beneficiari (investitori) a încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 137,4 m.p., situată în mun.
Chișinău bd. Dacia 65/1. A fost recunoscut dreptul de proprietate a Oxanei Melnic și a lui Eduard Melnic asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 137,4 m.p., situat în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1. A fost recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012 încheiat între SRL „Glarimus” și Gheorghe Cașcaval. A fost recunoscut nul contractul de ipotecă nr. 1 din 2 august 2012 încheiat între Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit” SRL. A fost recunoscut nul contractul de ipotecă nr. 2 din 2 august 2012 încheiat între SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL. S-a încasat de la Gheorghe Cașcaval, SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL în beneficiul lui Eduard Melnic cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de câte 4333, 33 de lei.
S-a încasat de la Gheorghe Cașcaval, SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL în beneficiul Oxanei Melnic cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de câte 600 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 octombrie 2017 OM „Mega Credit” SRL a declarat apel împotriva hotărârii din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. La 9 noiembrie 2017 Sergiu Dimitriu a declarat apel împotriva hotărârii din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. La 17 noiembrie 2017 Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
5 Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de OM ,,Mega Credit” SRL, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, a fost admis apelul declarat de Sergiu Dimitriu, a fost casată hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea respingerii pretențiilor formulate de Sergiu Dimitriu și în partea dată a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a anulat parțial procesul-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012 cu includerea lui Sergiu Dimitriu în calitate de beneficiar (investitor) a încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 158,2 m.p. din mun. Chișinău, bd.
Dacia nr. 65/1. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Sergiu Dimitriu asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 158,2 m.p. din mun. Chișinău, bd. Dacia nr. 65/1. S-a încasat în mod solidar din contul lui Gheorghe Cașcaval, SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL în beneficiul lui Sergiu Dimitriu cheltuielile pentru taxa de stat în sumă de 10 375 lei, 13 500 lei, 1000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2 000 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind caracterul fictiv al contractului de vânzare-cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012 încheiat între SRL „Glarimus” și Gheorghe Cașcaval, care se confirmă prin comportamentul părților contractului de împrumut nr.107 din 2 august 2012 și contractelor de ipotecă nr. 1 și nr. 2 din 2 august 2012. La fel, instanța de apel a menționat că din circumstanțele cauzei se confirmă corectitudinea concluziei primei instanțe privind nulitatea absolută a contractelor de ipotecă nr. 1 și nr. 2 din 2 august 2012 încheiate, respectiv, între Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit” SRL și între SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL, întrucât scopul încheierii acestora a fost crearea condițiilor pentru acordarea de către OM „Mega Credit” SRL a împrumutului bănesc lui Gheorghe Cașcaval și deposedarea investitorilor de proprietatea lor.
Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate concluziile primei instanțe ce au determinat respingerea pretențiilor lui Sergiu Dimitriu, reținând în acest sens că acesta și-a executat integral obligațiile contractuale prin investirea sumei în construcția imobilului litigios, însă în urma încheierii contractului de vânzare- cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012 încheiat între SRL „Glarimus” și Gheorghe Cașcaval și contractelor de ipotecă nr. 1 și nr. 2 din 2 august 2012 încheiate între Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit” SRL și respectiv, între SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL, a fost ilegal privat de controlul asupra investițiilor.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că pe parcursul examinării cauzei a fost dovedit dreptul de proprietate a lui Sergiu Dimitriu asupra bunului imobil din litigiu și subsecvent, a concluzionat asupra anulării parțiale a procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012 cu includerea lui Sergiu Dimitriu în calitate de beneficiar (investitor) a încăperii de locuit. În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău referitor la neinformarea de către Gheorghe Cașcaval a membrilor Comisiei de recepție finală despre faptul încheierii contractelor de investiții, dat fiind că acest argument nu influențează concluzia privind ilegalitatea actului administrativ contestat.
6 La 28 ianuarie 2019 Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, au declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Au menționat că la întocmirea procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 iunie 2012, Gheorghe Cașcaval nu a adus la cunoștința comisiei respective despre faptul încheierii cu Oxana Melnic și Eduard Melnic a contractului de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului, din care considerente aceștia nu au participat nici direct, nici prin intermediul reprezentanților la recepționarea casei de locuit de tip celular, acesta fiind întocmit fără participarea ultimilor, iar Primăria în calitate de emitent al actului administrativ nu a avut niciun temei de respingere a cererii depuse de către Gheorghe Cașcaval. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea anulării procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 iunie 2012, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acestei cerințe.
Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți, la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 28 ianuarie 2019, este în termen. 7 Prin referința din 3 aprilie 2019, Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu Dimitriu au solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant 8 regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.