3ra-511/19 — constatarea nulității actelor juridice, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori

3ra-511/19 — constatarea nulității actelor juridice, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului verbal de recepție finală și includerea în calitate de investitori (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-511/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria municipiului Chișinău

și Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu Dimitriu împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Gheorghe Cașcaval, Societății cu

Răspundere Limitată ,,Glarimus” și Organizației de Microfinanțare ,,Mega Credit”

Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare și contractului de ipotecă, recunoașterea

dreptului de proprietate, anularea procesului-verbal de recepție finală și includerea

în calitate de investitori,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Organizația de Microfinanțare ,,Mega Credit”

Societate cu Răspundere Limitată, Consiliul municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău, a fost admis apelul declarat de Sergiu Dimitriu, a fost casată

parțial hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a

fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2016 Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu Dimitriu au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei

municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Gheorghe Cașcaval și Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Glarimus” cu privire la anulare procesului-verbal de recepție

finală și includerea în calitate de investitori.

În motivarea acțiunii au indicat că în urma examinării cererii creditorului OM

„Mega Credit” SRL în procedură simplificată, în baza ordonanței din 16 iunie 2015

a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău s-a dispus transmiterea silită de la

debitorul Gheorghe Cașcaval și SRL „Glarimus” în posesia creditorului ipotecar

bunurile ipotecate cu dreptul de vânzare ulterioară, în scopul executării

obligațiunilor și stingerii datoriilor lui Gheorghe Cașcaval față de OM„Mega Credit”

SRL și anume, bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și

1

xxxxx, cu evacuarea debitorului și a tuturor persoanelor care locuiesc în aceste

imobile și a bunurilor lor, fară acordarea altui spațiu locativ.

Ulterior, în urma examinării obiecțiilor debitorilor, prin încheierea din 25

noiembrie 2015 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău, a fost anulată

ordonanța din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău.

În contextul celor constatate prin ordonanța anulată, au fost nevoiți să conteste

procesul-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 iunie 2012, solicitând nulitatea

parțială a acestuia, modificarea actului administrativ prin includerea în calitate de

investitori ai încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx a Oxanei Melnic și

Eduard Melnic și în calitate de investitor a încăperii de locuit cu numărul cadastral

xxxxx a lui Sergiu Dimitriu.

Astfel, au relatat că în luna martie 2008, cu SRL „Glarimus” au fost încheiate

contracte de investiții a mijloacelor bănești în construcția imobilului - casă de locuit

de tip celular, situată pe terenul din mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1, fiind achitate

sumele de 60 000 euro și 56 500 euro.

Conform înțelegerii stabilite fiecare urma să dețină în proprietate câte un

compartiment din casa dată, și anume Oxana Melnic și Eduard Melnic - bunul imobil

cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 141,5 m.p. și Sergiu Dimitriu - bunul

imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p.

Au menționat că, contractele de investiții nu au fost înregistrare la organul

cadastral, deoarece această procedură urma a fi efectuată după semnarea procesului-

verbal de recepție finală, despre semnarea căruia urmau a fi înștiințați de către

Gheorghe Cașcaval, însă ultimul nu le-a comunicat despre acest fapt, aflând despre

acesta la 13 noiembrie 2015 din ordonanța judecătorească din 16 iunie 2015.

Au mai explicat că Gheorghe Cașcaval nu le-a comunicat nici despre

înregistrarea pe numele său a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu

nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx și prin urmare, acționând cu rea-credință a

încheiat cu OM „Mega Credit” SRL contractul de ipotecă nr. 1 din 2 august 2012,

pe care l-a garantat cu bunurile imobile menționate și terenul cu numărul cadastral

xxxxx, fapt prin care le-a fost încălcat grav dreptul la proprietatea privată, apărut în

temeiul contractelor de investiții.

În urma adresării cu cerere prealabilă în adresa pârâților privind modificarea

procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 iunie 2012, le-a fost comunicat că

satisfacerea cerințelor ține de competența instanței de judecată.

Reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe prevederile art. 8, 11, 12, 320 Cod

civil, Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, art. 11, 14, 15 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Au solicitat anularea parțială a procesului-verbal de recepție finală nr.693 din

19 iunie 2012, includerea Oxanei Melnic și Eduard Melnic în calitate de investitori

ai încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 137,4 m.p. și a lui

Sergiu Dimitriu în calitate de investitor a încăperii de locuit cu numărul cadastral

xxxxx cu suprafața de 158, 2 m.p., precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 31 mai 2016 a Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

Prin decizia din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Sergiu Dimitriu, a fost casată hotărârea din 31 mai 2016 a

2

Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în

prima instanță, în alt complet de judecată.

La 20 februarie 2017, reclamanții Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu

Dimitriu au depus cerere de modificare și concretizare a pretențiilor împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Gheorghe

Cașcaval, SRL ,,Glarimus” și OM ,,Mega Credit” SRL cu privire la constatarea

nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și contractului de ipotecă,

recunoașterea dreptului de proprietate, anularea procesului-verbal de recepție finală

și includerea în calitate de investitori.

În motivarea cererii date, au indicat că la 21 martie 2008 între Oxana Melnic și

SRL „Glarimus” a fost încheiat contractul de investiții a mijloacelor bănești în

construcția imobilului proprietate în devălmășie a soților Oxana Melnic și Eduard

Melnic, fiind achitată în total suma de 60 000 euro, iar la data de 25 februarie 2013

între Sergiu Dimitriu și SRL „Glarimus” a fost încheiat contractul de investiții a

mijloacelor bănești în construcția imobilului, fiind achitată în total suma de 56 600

euro.

Au menționat că imobilul care urma a fi construit și transmis în proprietate

privată împreună cu terenul situat în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1, reprezenta o

casă de locuit de tip celular cu trei compartimente și conform înțelegerii stabilite,

fiecare urma să dețină în proprietate câte un compartiment din acesta și anume

Gheorghe Cașcaval - apartamentul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală

de 141,5 m.p., Oxana Melnic și Eduard Melnic - apartamentul cu numărul cadastral

xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., și Sergiu Dimitriu - apartamentul cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p.

La fel, potrivit înțelegerii între părți, Gheorghe Cașcaval, în calitate de

reprezentant al SRL „Glarimus”, fiind cel care primea mijloacele bănești în contul

executării lucrărilor de construcție, și-a asumat obligația cu privire la înștiințarea

investitorilor referitor la încheierea procesului-verbal de recepție finală, însă despre

încheierea acestuia la 19 septembrie 2012, în baza căruia a fost dat în exploatare

bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx și s-au format trei bunuri imobile noi, au

aflat la 1 noiembrie 2015 și astfel, Gheorghe Cașcaval a dobândind în mod ilegal

dreptul de proprietate asupra încăperilor locative menționate.

Ulterior, la 2 august 2012, acționând cu rea-credință, Gheorghe Cașcaval a

încheiat cu OM „Mega Credit” SRL contractul de ipotecă nr. 1, incluzând în mod

ilegal, în vederea restituiri împrumutului, în calitate de gaj, încăperea locativă cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., încăperea locativă cu

numărul cadastral xxxxx cu suprafața totală de 158,2 m.p. și terenul de pământ cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 1234 m.p.

Reclamanții au susținut că în conformitate cu pct. 7 al Regulamentului de

recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.285 din 23 mai 1996, executantul în cadrul recepției la terminarea lucrărilor este

dator să notifice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract,

printr-un document scris, confirmat de reprezentantul investitorului pe șantier, iar în

conformitate cu prevederile pct. 8 al aceluiași Regulament, comisiile de recepție a

construcțiilor și a instalațiilor aferente acestora vor fi desemnate de către investitor

într-o componență de cel puțin 5 persoane, în care vor fi incluși reprezentantul

3

investitorului, reprezentantul administrației publice locale pe teritoriul căreia este

situată construcția și specialiști cu activități în construcție atestați.

Astfel, au susținut că, contrar prevederilor menționate supra, la întocmirea

procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012, nu au participat

investitorii, proiectantul lucrării și executantul SRL „Glarimus”, fiind în

imposibilitate de a cunoaște despre finisarea lucrărilor de construcție și de a-și

înregistra dreptul de proprietate.

Au mai indicat că, la 12 iulie 2012 între Gheorghe Cașcaval și SRL „Glarimus”

a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.5118, obiectul căruia a constituit

casa de locuit individuală (construcție nefinisată), cu un nivel, mansardă și demisol

cu suprafață totală de 437,10 m.p. situată în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1, ultimul

declarând pe propria răspundere că, bunul imobil nu a fost gajat, nu a fost anterior

înstrăinat și nu formează obiectul unui litigiu și nu există terțe persoane care ar putea

pretinde la prezentul imobil.

În acest sens, au relatat că vânzătorul SRL „Glarimus” a încheiat contractul de

vânzare-cumpărare fară intenția de a produce efecte juridice (act fictiv), iar bunul nu

a fost transmis în natură, acesta fiind obiectul contractului de investiții a mijloacelor

bănești în construcția imobilului din 21 martie 2008.

Au specificat că dovada incontestabilă care atestă executarea contractului de

investiție a mijloacelor bănești în construcția imobilului din 21 martie 2008 este

contractul de credit nr.S110095 din 28 decembrie 2011, încheiat între Oxana Melnic

ș BC „Moldova-Agroindbank” SA, conform căruia creditul în sumă de 400 000 lei

a fost transferat la contul curent al SRL „Glarimus”, deschis la BC „Mobiasbanca-

Groupe Societe Generale” SA.

În opinia reclamanților, caracterul fictiv al actului juridic este demonstrat și

prin faptul că SRL „Glarimus”, executantul lucrărilor de construcție, a înstrăinat

imobilul reprezentantului său Gheorghe Cașcaval, ultimul fiind persoana care a

primit mijloacele bănești cu statutul de investiție în construcția imobilului.

Au declarat că la 2 august 2012 între Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit”

SRL a fost încheiat contractul de împrumut nr.107, în baza căruia ultimul s-a obligat

să acorde primului, în scopul construcției unei case, pe un termen de 36 de luni, până

la 2 august 2015, un împrumut în sumă de 1 500 000 lei, în vederea executării

obligației de rambursare a împrumutului, fiind încheiat contractul de ipotecă nr. 1

din 2 august 2012, obiectul căruia constituie casa de locuit individuală (construcție

nefinisată), cu un nivel, mansardă și demisol cu o suprafață totală de 437,10 m.p.,

situată în mun. Chișinău, bd. Dacia. 65/1 și contractul de ipotecă nr. 2 din 2 august

2012, obiectul căruia constituie terenul cu suprafața de 1243 m.p. situat în mun.

Chișinău, bd. Dacia. 65/1.

Reclamanții au considerat că omisiunile comise de către debitorii ipotecari,

care cunoșteau despre existența contractului de investiții a mijloacelor bănești în

construcția imobilului, contravine condițiilor pentru instituirea ipotecii și în special

art.10 alin. (6) al Legii cu privire la ipotecă nr.142 din 26 iuie 2008, în conformitate

cu care debitorul ipotecar este obligat să notifice în scris creditorul ipotecar despre

existența drepturilor unor terți asupra bunului imobil respectiv.

După părerea reclamanților, caracterul dubios al contractelor de ipotecă

contestate se confirmă și prin modul exercitării drepturilor și obligațiilor asumate în

baza condițiilor acestora, având în vedere că la data instituirii ipotecii și anume la

4

data de 2 august 2012, obiectele ipotecii erau deja transmise, efectuându-se lucrări

de amenajare a spațiului locativ.

Totodată, au menționat că reieșind din relațiile amicale cu Gheorghe Cașcaval,

contractul de investiții a mijloacelor bănești între SRL „Glarimus” și Sergiu Dimitru

a fost încheiat cu întârziere și anume la data de 25 februarie 2013, însă această

împrejurare nu poate afecta drepturile lor la proprietatea privată.

Reclamanții au solicitat, recunoașterea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012, încheiat între SRL „Glarimus” și

Gheorghe Cașcaval; recunoașterea nulității absolute a contractului de ipotecă nr. 1

din 2 august 2012 încheiat între OM „Mega Credit” SRL și Gheorghe Cașcaval;

recunoașterea nulității absolute a contractului de ipotecă nr. 2 din 2 august 2012

încheiat între OM „Mega Credit” SRL și SRL „Glarimus”; recunoașterea dreptului

de proprietate privată a Oxanei Melnic și Eduard Melnic asupra bunului imobil cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 137,4 m.p., situat în mun. Chișinău,

bd. Dacia 65/1; recunoașterea dreptului de proprietate a lui Sergiu Dimitriu asupra

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p., situat

în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1; anularea parțială a procesului-verbal de recepție

finală nr. 693 din 19 septembrie 2012; includerea Oxanei Melnic și Eduard Melnic

în calitate de investitori ai încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața totală de 137,4 m.p., situat în mun.Chișinău, bd. Dacia 65/1; includerea lui

Sergiu Dimitriu în calitate de investitor al încăperii de locuit cu numărul cadastral

xxxxx, cu suprafața totală de 158,2 m.p., situat în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost anulat parțial procesul-

verbal de recepție finală nr. 693 din 19 septembrie 2012, cu includerea Oxanei

Melnic și a lui Eduard Melnic în calitate de beneficiari (investitori) a încăperii de

locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 137,4 m.p., situată în mun.

Chișinău bd. Dacia 65/1. A fost recunoscut dreptul de proprietate a Oxanei Melnic

și a lui Eduard Melnic asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 137,4 m.p., situat în mun. Chișinău, bd. Dacia 65/1. A fost recunoscut

nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012 încheiat între SRL

„Glarimus” și Gheorghe Cașcaval. A fost recunoscut nul contractul de ipotecă nr. 1

din 2 august 2012 încheiat între Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit” SRL. A

fost recunoscut nul contractul de ipotecă nr. 2 din 2 august 2012 încheiat între SRL

„Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL. S-a încasat de la Gheorghe Cașcaval, SRL

„Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL în beneficiul lui Eduard Melnic cheltuielile

de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de câte 4333, 33 de lei. S-a încasat de

la Gheorghe Cașcaval, SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL în beneficiul

Oxanei Melnic cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de

câte 600 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 octombrie 2017 OM „Mega Credit” SRL a declarat apel împotriva

hotărârii din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 9 noiembrie 2017 Sergiu Dimitriu a declarat apel împotriva hotărârii din 18

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 17 noiembrie 2017 Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

5

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de OM ,,Mega Credit” SRL, Consiliul municipal Chișinău și

Primăria municipiului Chișinău, a fost admis apelul declarat de Sergiu Dimitriu, a

fost casată hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

în partea respingerii pretențiilor formulate de Sergiu Dimitriu și în partea dată a fost

emisă o nouă hotărâre prin care s-a anulat parțial procesul-verbal de recepție finală

nr. 693 din 19 septembrie 2012 cu includerea lui Sergiu Dimitriu în calitate de

beneficiar (investitor) a încăperii de locuit cu numărul cadastral xxxx cu suprafața

de 158,2 m.p. din mun. Chișinău, bd. Dacia nr. 65/1. S-a recunoscut dreptul de

proprietate a lui Sergiu Dimitriu asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx

cu suprafața de 158,2 m.p. din mun. Chișinău, bd. Dacia nr. 65/1. S-a încasat în mod

solidar din contul lui Gheorghe Cașcaval, SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit”

SRL în beneficiul lui Sergiu Dimitriu cheltuielile pentru taxa de stat în sumă de 10

375 lei, 13 500 lei, 1000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2 000

lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe privind caracterul fictiv al contractului de vânzare-cumpărare nr.

5118 din 12 iulie 2012 încheiat între SRL „Glarimus” și Gheorghe Cașcaval, care se

confirmă prin comportamentul părților contractului de împrumut nr.107 din 2 august

2012 și contractelor de ipotecă nr. 1 și nr. 2 din 2 august 2012.

La fel, instanța de apel a menționat că din circumstanțele cauzei se confirmă

corectitudinea concluziei primei instanțe privind nulitatea absolută a contractelor de

ipotecă nr. 1 și nr. 2 din 2 august 2012 încheiate, respectiv, între Gheorghe Cașcaval

și OM „Mega Credit” SRL și între SRL „Glarimus” și OM „Mega Credit” SRL,

întrucât scopul încheierii acestora a fost crearea condițiilor pentru acordarea de către

OM „Mega Credit” SRL a împrumutului bănesc lui Gheorghe Cașcaval și

deposedarea investitorilor de proprietatea lor.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate concluziile primei instanțe

ce au determinat respingerea pretențiilor lui Sergiu Dimitriu, reținând în acest sens

că acesta și-a executat integral obligațiile contractuale prin investirea sumei în

construcția imobilului litigios, însă în urma încheierii contractului de vânzare-

cumpărare nr. 5118 din 12 iulie 2012 încheiat între SRL „Glarimus” și Gheorghe

Cașcaval și contractelor de ipotecă nr. 1 și nr. 2 din 2 august 2012 încheiate între

Gheorghe Cașcaval și OM „Mega Credit” SRL și respectiv, între SRL „Glarimus”

și OM „Mega Credit” SRL, a fost ilegal privat de controlul asupra investițiilor.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că pe parcursul examinării cauzei a fost

dovedit dreptul de proprietate a lui Sergiu Dimitriu asupra bunului imobil din litigiu

și subsecvent, a concluzionat asupra anulării parțiale a procesului-verbal de recepție

finală nr. 693 din 19 septembrie 2012 cu includerea lui Sergiu Dimitriu în calitate

de beneficiar (investitor) a încăperii de locuit.

În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul Primăriei

municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău referitor la neinformarea

de către Gheorghe Cașcaval a membrilor Comisiei de recepție finală despre faptul

încheierii contractelor de investiții, dat fiind că acest argument nu influențează

concluzia privind ilegalitatea actului administrativ contestat.

6

La 28 ianuarie 2019 Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău, au declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Au menționat că la întocmirea procesului-verbal de recepție finală nr. 693 din

19 iunie 2012, Gheorghe Cașcaval nu a adus la cunoștința comisiei respective despre

faptul încheierii cu Oxana Melnic și Eduard Melnic a contractului de investiții a

mijloacelor bănești în construcția imobilului, din care considerente aceștia nu au

participat nici direct, nici prin intermediul reprezentanților la recepționarea casei de

locuit de tip celular, acesta fiind întocmit fără participarea ultimilor, iar Primăria în

calitate de emitent al actului administrativ nu a avut niciun temei de respingere a

cererii depuse de către Gheorghe Cașcaval.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, în partea anulării procesului-verbal de recepție finală nr.

693 din 19 iunie 2012, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere

a acestei cerințe.

Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul va examina admisibilitatea cererii de recurs prin

prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta

procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a

Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 octombrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți, la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 28 ianuarie 2019, este în termen.

7

Prin referința din 3 aprilie 2019, Oxana Melnic, Eduard Melnic și Sergiu

Dimitriu au solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului depus de Primăria municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primăria municipiului

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

8

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440

alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

9