2r-270/19 — încasarea despăgubirilor în urma accidentului rutier și încasarea cheltuielilor de judecată

2r-270/19 — încasarea despăgubirilor în urma accidentului rutier și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-270/19

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, (jud. I. Chirtoacă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

DECIZIE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de

Asigurări „Auto - Siguranța” Societate pe Acțiuni împotriva lui Cristian Magdîl cu

privire la încasarea despăgubirilor în urma accidentului rutier și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva încheierii din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea lui Cristian Magdîl privind repunerea în termenul de declarare a

apelului și a fost restituită, ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel

depusă de Cristian Magdîl împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2016, CA „Auto-Siguranța” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Cristian Magdîl cu privire la încasarea despăgubirilor în urma

accidentului rutier și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 25 august 2016, CA „Auto-Siguranța” SA a depus cerere de majorare a

cuantumului pretențiilor, solicitând încasarea de la Cristian Magdîl în beneficiul CA

„Auto-Siguranța” SA a sumei de 32505,21 de lei cu titlu de prejudiciu, a sumei de

975,15 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată,

a sumei de 3500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, a sumei de 60 de lei

cu titlu de cheltuieli suportate pentru interpelarea către CRIS Registru privind

domiciliul pârâtului și a sumei de 90 de lei pentru citarea publică a pârâtului în

Monitorul Oficial, în total suma de 37190,36 de lei.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a

admis integral cererea de chemare în judecată a CA „Auto - Siguranța” SA împotriva

lui Cristian Magdîl cu privire la încasarea despăgubirilor în urma accidentului rutier și

încasarea cheltuielilor de judecată; a fost încasată de la Cristian Magdîl în beneficiul

CA „Auto-Siguranța” SA suma de 32505,21 de lei cu titlu de despăgubiri de asigurare,

suma de 975,15 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de 3650 de lei cu titlu de cheltuieli

1

de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică, cheltuieli de citare publică și

cheltuieli de interpelare.

La 28 mai 2018 Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău solicitând casarea hotărârii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

prima instanță.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelantului Cristian Magdîl cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 16

septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, ca fiind tardivă.

La 27 decembrie 2018 Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

declarat recurs împotriva încheierii din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei

la rejudecare la etapa examinării chestiunii de admitere spre examinare a apelului

declarat în prealabil.

Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a restituit

recursul declarat de Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, împotriva

încheierii din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de CA „Auto-Siguranța” SA împotriva lui Cristian

Magdîl cu privire la încasarea despăgubirilor în urma accidentului rutier și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la data de 26 februarie 2019,

Cristian Magdîl a contestat-o cu apel, solicitând casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Concomitent apelantul a solicitat

repunerea în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

lui Cristian Magdîl privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost

restituită, ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel depusă de Cristian

Magdîl împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău.

La 01 aprilie 2019 Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

declarat recurs împotriva încheierii din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea actului judecătoresc contestat, cu

restituirea cauzei în instanța de apel, la etapa examinării cererii privind repunerea în

termenul de declarare a apelului.

În motivarea recursului s-a indicat că încheierea contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în

considerare circumstanțele pricinii ce vizează lipsa înștiințării apelantului referitor la

examinarea și soluționarea litigiului de către prima instanță, ci învinuind partea

apelantă de faptul că nu a verificat site-ul instanței de judecată pentru a elucida

omiterea termenului de contestare a hotărârii instanței de fond. În contextul dat,

recurentul a considerat că prin acțiunile instanței de apel expuse în actul judecătoresc

contestat se demonstrează o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale

recurentului în exercitarea unui proces echitabil, garantat de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Drept urmare, recurentul a precizat că instanța de apel, la examinarea chestiunii

privind repunerea în termen, a încălcat grav și inadmisibil normele de drept procedural,

2

precum și drepturile garantate de legislația internațională ce vizează ocrotirea

drepturilor și intereselor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 14 martie

2019 și a expediat-o în adresa participanților la proces la 22 martie 2019, drept dovadă

servind copia scrisorii de expediere anexată la dosar. (f.d. 121)

Astfel, recursul, declarat la data de 01 aprilie 2019, este în termen.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost admisă

integral.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

La 28 mai 2018 Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău solicitând casarea hotărârii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

prima instanță.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal,

iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Astfel, prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a

restituit apelantului Cristian Magdîl cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 16

septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, ca fiind tardivă.

La 27 decembrie 2018 Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

declarat recurs împotriva încheierii din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei

3

la rejudecare la etapa examinării chestiunii de admitere spre examinare a apelului

declarat în prealabil.

Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a restituit

recursul declarat de Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, împotriva

încheierii din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de CA „Auto-Siguranța” SA împotriva lui Cristian

Magdîl cu privire la încasarea despăgubirilor în urma accidentului rutier și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La data de 26 februarie 2019, Cristian Magdîl a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare. Concomitent apelantul a solicitat repunerea în termenul de

declarare a apelului.

Prin încheierea din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

lui Cristian Magdîl privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost

restituită, ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel depusă de Cristian

Magdîl împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău.

Considerând neîntemeiată încheierea instanței de apel, la 01 aprilie 2019, Cristian

Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea actului judecătoresc contestat, cu restituirea cauzei

în instanța de apel, la etapa examinării cererii privind repunerea în termenul de

declarare a apelului.

Ca temei de contestare a încheierii instanței de apel a servit faptul că apelantului-

recurent nu i-au fost aduse la cunoștință actele de dispoziție adoptate de către prima

instanță pentru a le putea contesta în instanța de apel, or, acest temei justifică

incontestabil imposibilitatea apelantului de a depune în termen cererea de apel

împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fapt

prin ce a și solicitat în cererea de apel repunerea în termenul de declarare a apelului,

însă instanța de apel nejustificat a respins cererea apelantului și neîntemeiat a restituit

apelul declarat.

Art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă prevede că termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu

prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile

și în ordinea prevăzute de art.116.

Colegiul examinând argumentele invocate de către recurent în coroborare cu

actele cauzei și concluziile expuse în încheierea contestată, consideră oportun de a

relata prevederile art. 116 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, care prevăd că,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen

se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să

fie prezentate documentele respective etc.).

Din materialele cauzei rezultă că despre soluția adoptată de către prima instanță

i-a fost adusă la cunoștință lui Cristian Magdîl la data de 21 mai 2018, de către

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu, fapt indicat expres în textul cererii de apel

4

înregistrată la 28 mai 2018 de către avocatul Nicolae Leșan, reprezentantul apelantului

Cristian Magdîl. (f.d.74)

În acest context, Colegiul indică asupra faptului că critica recurentului precum că

nu a cunoscut despre actul judecătoresc adoptat de către prima instanță pentru a-l putea

contesta în instanța de apel este nejustificată, ba chiar contravine circumstanțelor

descrise supra. Or, avocatul apelantului, fiind împuternicit de a-i reprezenta interesele

și de a acționa din numele lui în instanța de judecată a întocmit și semnat cererea de

apel doar în baza informațiilor furnizate de către apelant și a înscrisurilor prezentate de

către acesta.

Din aceste considerente, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul

invocat de către recurent în vederea justificării omiterii termenului de declarare a

apelului, ba mai mult, apelantul nici nu a prezentat probe ce ar demonstra contrariul.

În acest sens, este de notat că în lipsa unui temei justificativ în susținerea cererii

de repunere în termenul de procedură a apelului, instanța de recurs este în imposibilitate

de a casa un act judecătoresc adoptat conform normelor legale, întrucât partea

apelantă/recurentă nu a demonstrat prin probe plauzibile și veridice temeinicia cererii

de repunere în termen a apelului.

De asemenea, Colegiul reține ca relevat de a menționa prevederile art. 116 alin.

(4) Cod de procedură civilă, care prevăd că, repunerea în termen nu poate fi dispusă

decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea

termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască

încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul relevă că din norma de drept precitată rezultă că regula dată este instituită

în vederea determinării persoanei interesate de a acționa prompt din ziua în care a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură, pentru a îndeplini actul de procedură și de a cere repunerea

în termen.

Respectiv, Colegiul menționează că Cristian Magdîl urma să-și exercite dreptul

său procedural ce vizează contestarea hotărârii primei instanțe începând cu ziua când a

luat cunoștință de soluția adoptată de instanța de fond – 21 mai 2018, pentru a evita

orice încălcare a termenului de contestare, iar depunerea cererii de apel abia la data de

26 februarie 2019 constituie o indiferență din partea apelantului de a-și exercita cu

bună-credință drepturile garantate de legislația în vigoare.

La fel, nu poate fi reținut ca temei de repunere a apelului nici faptul că anterior,

Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a înregistrat la 28 mai 2018,

cererea de apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, întrucât calea de apel a fost exercitată contrar dispozițiilor legale.

În contextul dat, Colegiul consideră corectă concluzia instanței de apel privind

respingerea cererii de repunere în termen și restituirea apelului ca fiind declarat în afara

termenului legal. Or, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) Cod de procedură

civilă, restituirea cererii de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului prevăzut de

lege, nu este decât o sancțiune procedurală, adică o urmare nefavorabilă, stabilită de

normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport

procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de

procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

5

Art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

În contextul respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20

al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat și în

jurisprudența CtEDO, circumstanțele relatate denotă că recurentul și-a neglijat

obligațiile sale procedurale pentru a-și valorifica drepturile sale procedurale în termen,

ca ulterior să invoce încălcarea acestora.

În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de

apel prin încheierea contestată privind respingerea cererii de repunere în termen și

restituirea apelului ca fiind declarat în afara termenului legal, este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună-credință și în termen.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de

a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

Colegiul precizează că, circumstanțele expuse de recurent nu pot fi acceptate de

către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile

când instanța de apel și a adoptat o încheiere legală având în vedere că

apelantul/recurent a nu a demonstrat prin probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului și a omis termenul pentru depunerea cererii de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către

Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, nu sunt justificate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din

14 martie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Cristian Magdîl, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan.

Se menține încheierea din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări „Auto -

6

Siguranța” Societate pe Acțiuni împotriva lui Cristian Magdîl cu privire la încasarea

despăgubirilor în urma accidentului rutier și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

/ Victor Burduh

7