2ra-229/16 — Repararea prejudiciului material şi moral, încasarea dobînzii de întîrziere, penalităţii şi a cheltuelilor de judecată

prima instanţă: E. Cojocari dosarul nr.2ra-229/16 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Nogai ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gherghelejiu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gherghelejiu Ion și Kaminskaia Liudmila împotriva Companiei de Asigurări „Auto-Siguranța” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Buga Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobînzii de întîrziere, penalității și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Gherghelejiu Ion și Kaminskaia Liudmila și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 26 martie 2015 prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 04 martie 2013, Gherghelejiu Ion a depus cererea de chemare în judecată împotriva CA „Auto-Siguranța” SA, intervenient accesoriu Buga Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la data de 30 august 2009, deplasîndu-se cu autoturismul „Mercedes 250 D” cu numerele de înmatriculare, n/î T 468 CX pe traseul Chişinău - Soroca, în apropierea satului Ratuş, raionul Criuleni a fost tamponat de autoturismul de model „Niva” cu numerele de înmatriculare n/î CKP 680, condus de Buga Mihail. În urma accidentului rutier ambele automobile au fost deteriorate.

Menționează că prin decizia agentului constatator din 14 februarie 2011, vinovat în comiterea accidentului rutier şi contravenţiei prevăzute de art. 242 alin.(2) din Codul Contravenţional a fost recunoscut Buga Mihail, respectiv, acţiunile acestuia, întrunesc în sine elementele răspunderii civile delictuale şi anume fapta ilicită, prejudicial, vinovăţia persoanei, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi survenirea prejudiciului. Indică reclamantul că autoturismul de model „Niva” cu numerele de înmatriculare C-KP-680, care aparţine pârâtului, dispunea de asigurare obligatorie de răspundere civilă, fapt ce se confirmă prin poliţa de asigurare, iar în aceste condiţii este stabilit cu certitudine că Buga Mihail este responsabil de producerea accidentului rutier, prin încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere, în special pct. 42 (3) prin circulaţie pe contrasens, fapt ce se confirmă şi prin decizia agentului constatator.

Conform actului de evaluare cost-reparaţie efectuat de către compania de Asigurări, mărimea prejudiciului cauzat automobilului „Mercedes 250 D” cu numerele de înmatriculare T 468 CX constituie suma de 25 200 lei, sumă ce a fost transferată de către CA „Auto-Siguranța” SA, însă cu concluziile acestui Raport de evaluare nu este de acord, întrucît a fost întocmit în mod unilateral şi tendenţios de către asigurător, care este parte cointeresată, fiind diminuată vădit suma prejudiciului. Astfel, menționează că conform raportului de evaluare a pagubei efectuat în baza cererii sale nr. 19/0211 A, costul recondiționării automobilului de model „Mercedes 250 D” cu numerele de înmatriculare T 468 CX IA la stațiile specializate de aprovizionare tehnică constituie 47 978 lei, iar asigurătorul refuză să achite diferența de 22 778 lei.

Insistă că, raportul de expertiză prezentat de asigurător și suma de 25 200 lei achitată în contul reparării prejudiciului material nu acoperă paguba cauzată, inclusiv costurile şi cheltuielile necesare pentru refacerea automobilului deteriorat. Mai mul decît atît, în urma producerii accidentului i-a fost cauzat și un prejudiciu moral considerabil, manifestat atît prin suferinţe psihice cît și prin neexecutarea corespunzătoare a obligaţiilor de către asigurător. Solicită, repararea prejudiciului material în mărime de 22 778 lei, prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. În cadrul dezbaterilor judiciare a fost atrasă în proces în calitate de coreclamant Kaminskaia Liudmila (f.d.

174-174). La 08 septembrie 2014, Kaminskaia Liudmila, reprezentată de avocatul Palii Ion, a depus cerere de concretizare a cerinţelor, prin care suplimentar la cele invocate de reclamantul Gherghelejiu Ion în acțiunea inițială, a invocat că asigurătorul nu a soluționat la timp cererea de achitare a despăgubirii de asigurare și nu a reparat integral prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier din 30 august 2009, iar în consecință prin prisma prevederilor art. art. 585, 619, 1328 Cod civil, urmează să achite penalitatea și dobînda de întîrziere. Solicită, repararea prejudiciului material în mărime de 22 778 lei, prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, încasarea penalității în sumă de 4 100 lei, dobînzii de întîrziere în sumă de 6 778,1 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 martie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Gherghelejiu Ion și Kaminsckaia Liudmila și menținută hotărîrea primei instanțe. În favoarea concluziei enunțate, instanța de apel a reținut că prima instanță temeinic și legal a dat apreciere critică Raportului de evaluare nr. 19/0211A, prezentat de Gherghelejiu Ion în confirmarea cerințelor înaintate (f.d. 6-10) întrucît acesta a fost întocmit de SRL „Salikhov Consulting” al cărui expert (evaluator) nu este atestat conform listei experților atestați de Ministerul Justiției, este întocmit într-o altă limbă decît cea de stat iar calculele sunt efectuate în programul electronic Eurotax Repair Estimate 2011 cu indicarea prețurilor la piese în valută cu aplicarea unui adaos de 50%.

Instanța de apel mai stabilit că prima instanță justificat la emiterea hotărîrii s-a axat pe procesu-verbal nr. 1806, întocmit de către SRL „Autocomfix” care a fost semnat de toți participanții la proces (f.d. 105-112), întucît suma prejudiciului de 46 934,15 lei stabilită în Raportului de evaluare nr. 19/0211A întocmit de SRL „Salikhov Consulting” este echivalentă cu prețul întregului automobil, care la momentul accidentului rutier constituie suma de 47 978 lei. Totodată, cu referire la prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a constat întemeiat şi soluţia primei instanţe în partea respingerii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece în cazului din speță lipsește cadrul legal de reglementare a prejudiciului moral.

La 07 decembrie 2015, Gherghelejiu Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei nu au cercetat motivele invocate în acțiune din perspectiva normelor legale menționate, au dat o încadrare incorectă din punct de vedere juridic a argumentelor formulate și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, inclusiv prevederile art. 5 alin. (2), 43 din Legea cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie 2006, art. 23 alin. (61) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 și art. art. 14 alin. (1), 607 alin. (1), 1315 Cod civil.

La fel, a indicat că instanța nu a constatat prin probe pertinente și concludente întinderea reală a prejudiciului material, a respins calculul raportului de evaluare fără a motiva această soluție, a lăsat fără apreciere faptul că raportul de evaluare întocmit de „Salikov Consulting” nu a fost contestat de către CA „Auto-Siguranța” SA și a omis concluziile expertului exprimate în Raportul de evaluare efectuat de către „Salikov Consulting” însușindu-și exclusiv punctul de vedere al reclamantului. Mai mult decît atît, din materialul administrat rezultă cu certitudine că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt contrare circumstanțelor de fapt, iar deciziile sunt nemotivate prin prisma art. 6 CEDO, or, reieșind din prevederile art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gherghelejiu Ion este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gherghelejiu Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Gherghelejiu Ion asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gherghelejiu Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Gherghelejiu Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas