2ra-806/19 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-806/19 Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central, judecător – L. Dașchevici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru Î N C H E I E R E 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu, în cauza civilă la cererea înaintată de Diana Șeptelici către Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu, SRL „Mădiluvi”, intervenient accesoriu Mihaela Țăranu, cu privire la declararea nulă a contractului de comodat și înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului comun, împotriva deciziei din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu și menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 24 martie 2015, Diana Șeptelici a depus cerere de chemare în judecată (cu concretizările ulterioare) către SRL „Madiluvi”, Sergiu Țăranu cu privire la înlăturarea obstacolelor.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că ea este coproprietara la cota-parte ideală din terenul pentru construcții, situat în or. Ungheni, str. XXXX, nr. 44, dreptul său de proprietate fiind înregistrat la OCT Ungheni la 28 noiembrie 2008 în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat prin Decizia Consiliului local Ungheni nr. 10/17 din 07 noiembrie 2008. Pe acest teren se află un bloc locativ din care apartamentul nr. 2 îi aparține reclamantei, iar Sergiu Țăranu este coproprietarul celeilalte cote de teren și proprietarul apartamentului nr. 1. Potrivit reclamantei, Sergiu Țăranu îi creează obstacole în folosirea terenului comun. Astfel, fără acordul său, în mod abuziv, a consimțit prin contractul de comodat din 01 octombrie 2014 desfășurarea activității SRL „Mădiluvi” pe porțiunea de teren ce se află nemijlocit în apropierea ușii reclamantei, fiind instalat un chioșc în care se vând diferite produse.

Ca rezultat, este privată de posibilitatea de a folosi această porțiune de teren. Consideră că, SRL „Mădiluvi” posedă și folosește nelegitim terenul situat pe str. XXXX, nr. 44, deoarece ea nu a dat acordul la încheierea contractului de comodat din 01 octombrie 2014, exprimându-și dezacordul cu desfășurarea activității acestora în apropiere de intrarea în locuința sa. Astfel, reclamanta a solicitat a declara nul contractul de comodat din 01 1 octombrie 2014, încheiat între SRL „Mădiluvi” și Sergiu Țăranu și de a-l obliga pe Sergiu Țăranu să demoleze chioșcul instalat pe terenul din str. XXXX, nr. 27, or.

Ungheni, lângă intrarea în apartamentul nr. 2. La 09 martie 2016, reprezentantul reclamantei – Dumitru Fortuna a înaintat o cerere privind modificarea cuantumului pretențiilor, indicându-i în calitate de pârâți pe Sergiu Țăranu, Viorica Țăranu și SRL „Mădiluvi” și solicitând a declara nul contractul de comodat din 01 octombrie 2014, încheiat între SRL „Mădiluvi” și Viorica Țăranu asupra porțiunii de teren cu suprafața de 10 m.p. din terenul cu n/c XXXX din str. XXXX, nr. 44, or. Ungheni, aflat în coproprietatea a câte 1/2 cotă- parte ideală a cet. Diana Șeptelici și Sergiu Țăranu; a obliga pârâții Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu să demoleze chioșcul instalat pe terenul din str. XXXX, nr. 44, or.

Ungheni, gestionat de SRL „Mădiluvi”; a încasa de la pârâții Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu în mod solidar în beneficiul reclamantei Diana Șeptelici cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei și cheltuielile de judecată. Prin încheierea din 22 august 2016 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâților Mihaela Țăranu. În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat a declara nul contractul de comodat din 04 decembrie 2017, încheiat între SRL „Mădiluvi” și Viorica Țăranu asupra porțiunii de teren cu suprafața de 10 m.p. din terenul cu n/c XXXX din str. XXXX, nr. 44, or. Ungheni, aflat în coproprietatea a câte 1/2 cotă-parte ideală a cet.

Diana Șeptelici și Sergiu Țăranu; a obliga pe Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu de a înlătura obstacolele prin demolarea sau evacuarea chioșcului instalat pe terenul din str. XXXX, nr. 44, or. Ungheni, gestionat de SRL „Mădiluvi” și necrearea pe viitor a obstacolelor la folosirea terenului aferent casei de locuit; a încasa cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei și cheltuielile de judecată. Prin încheierea din 23 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central s-a încetat procesul civil la cererea înaintată de Diana Șeptelici către Sergiu Țăranu, Viorica Țăranu, SRL „Mădiluvi” în privința capătului de acțiune ce ține de declararea nulă a contractului de comodat din 01 octombrie 2014, încheiat între SRL „Mădiluvi” și Viorica Țăranu asupra porțiunii de teren cu suprafața de 10 m.p.

din terenul cu n/c XXXX din str. XXXX, nr. 44, or. Ungheni. Prin hotărîrea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligați Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu să înlăture obstacolele prin evacuarea, după caz demolarea, chioșcului instalat pe terenul situat pe str. XXXX, nr. 44, or. Ungheni și să nu creeze pe viitor obstacole la folosirea terenului aferent casei de locuit. Cerința cu privire la declararea nulă a contractului de comodat din 04 decembrie 2017, încheiat între Viorica Țăranu și SRL „Mădiluvi”, fost respinsă. S-a încasat în mod solidar de la Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu în beneficiul Dianei Șeptelici cheltuielile de judecată care constau din taxa de stat proporțional părții admise din acțiune în sumă de 100 (una sută) lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 (cinci mii) lei.

Cerința avocatului Tamara Casian, în interesele pârâtului Sergiu Țăranu, privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000 lei, fost respinsă. Prin decizia din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu și menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prin amplasarea chioșcului în condițiile din speță, s-ar putea aduce atingere dreptului de proprietate a 2 reclamantei garantat de art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care indică că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.

La 01 martie 2019, Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu au contestat cu recurs decizia din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și casarea parțială a hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central în partea prin care acțiunea a fost admisă, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată. În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Potrivit recurenților, instanța de apel nu a constatat prin ce anume i se aduce atingere dreptului de proprietate a reclamantei. La 22 aprilie 2019, Diana Șeptelici, prin intermediul avocatului Dumitru Fortuna, a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea deciziei contestate. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 04 decembrie 2018, fiind expediată participanților la proces la 14 ianuarie 2019 (f.d. 59, vol. II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să demonstreze momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 01 martie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul 3 de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Țăranu și Viorica Țăranu.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Dumitru Mardari, Svetlana Filincova 4