2ra-778 — vânzarea bunului comun în devălmășie la licitație sub control judiciar

Dosarul nr. 2ra-778/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: G. Tocaiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dumitru Gorelco reprezentat

de avocatul Borislav Babenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Gorelco

împotriva lui Dumitru Gorelco cu privire la vânzarea bunului comun în devălmășie

la licitație sub control judiciar,

împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Dumitru Gorelco și a fost menținută hotărârea din 6

septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2018 Tatiana Gorelco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dumitru Gorelco cu privire la vânzarea bunului comun în devălmășie

la licitație sub control judiciar.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în timpul conviețuirii cu pârâtul,

au dobândit bunul imobil - apartamentul nr. 56, situat pe str. xxxxx, or. Soroca, cu

numărul cadastral xxxxx.

A menționat că dânsa este coproprietara bunului imobil nominalizat, fapt ce se

confirmă prin Extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Serviciul

Cadastral Teritorial Soroca al Agenției Servicii Publice.

A relatat că prin hotărârea din 28 iulie 2017 a Judecătoriei Soroca, căsătoria

dintre ea și pârâtul Dumitru Gorelco a fost desfăcută, astfel de către Oficiul Stării

Civile Soroca fiind eliberat certificatul de divorț seria D-IV 0589582.

La fel, a comunicat că din căsătorie s-a născut copilul xxxxx.

Reclamanta a explicat că atât până la divorț, cât și după, pârâtul a manifestat

agresivitate față de ea, fiind nevoită din motive de siguranță pentru sine și copilul

minor, să plece din locuința comună pentru a locui temporar cu părinții.

Astfel, a susținut că traiul în comun cu pârâtul nu este posibil.

Din motiv că nu dispune de mijloace bănești ca să îi propună pârâtului să-i

procure jumătatea care i-ar reveni în calitate de coproprietar și având intenția de a

1

soluționa pe cale amiabilă litigiul legat de partajul averii comune în devălmășie, la

data de 27 decembrie 2017 a expediat în adresa acestuia cerere privind vânzarea

bunului imobil proprietate comună în devălmășie.

Ca răspuns la cererea menționată, pârâtul a expediat scrisoarea din 29

decembrie 2017, din care rezultă refuzul în vânzarea bunului și împărțirea banilor.

Totodată, pârâtul i-a propus suma de 10 000 euro, însă a explicat că această

sumă nu reprezintă 1/2 din valoarea bunului și cu atât mai mult nu-și va putea

procura o altă locuință amenajată pentru a asigura copilului spațiul pentru

dezvoltare.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 361 Cod civil.

A solicitat vânzarea la licitație sub control judiciar a bunului comun în

devălmășie și anume apartamentul nr. 56, situat pe str. xxxxx, or. Soroca, cu numărul

cadastral xxxxx, cu distribuirea a ½ parte din suma obținută de la vânzarea bunului

imobil, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 6 septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. A fost partajat bunul imobil

apartamentul nr. 56, situat pe str. xxxxx, or. Soroca, cu numărul cadastral xxxxx,

prin vânzarea bunului imobil la licitație sub controlul judiciar și distribuirea prețului

către proprietari proporțional cotelor a câte 1/2 pentru fiecare. S-au încasat din contul

lui Dumitru Gorelco în beneficiul Tatianei Gorelco cheltuielile de judecată compuse

din cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 4000 lei și taxa de stat în sumă de

1331, 91 de lei, iar în total suma de 5 331, 91 de lei.

La 5 octombrie 2018 Dumitru Gorelco a declarat apel împotriva hotărârii din 6

septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Prin decizia din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Dumitru Gorelco și a fost menținută hotărârea din 6 septembrie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

19 alin. (1), art. 20 alin. (1) și (3) Codul familiei, art. 371 alin. (1) și (2), art. 373, art.

361 alin (1) și (2) Cod civil, precum și prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, deoarece coproprietarii bunului

litigios nu au ajuns la o înțelegere comună, prima instanță corect a dispus vânzarea

bunului la licitație cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotelor a

câte ½ pentru fiecare.

Instanța de apel a remarcat că prin vânzarea bunului la licitație, coproprietarii

sunt puși pe poziții egale, iar în urma vânzării apartamentului, fiecare coproprietar

va obține cota sa în bani.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

2

La 25 februarie 2019 Dumitru Gorelco reprezentat de avocatul Borislav

Babenco a declarat recurs împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel

Bălți.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și faptul că au fost apreciate în mod arbitrar

probele.

A susținut că instanța de apel incorect a luat în considerare doar declarațiile

intimatei și nu a dat o apreciere corespunzătoare faptului că suma oferită este

suficientă pentru a se condiera drept sultă pentru ½ cotă-parte ce i-ar reveni

coproprietarului Tatiana Gorelco.

Astfel, a declarat că instanța de apel urma să dispună efectuarea unei expertize

judiciare pentru a constata dacă suma oferită de 10 000 euro în schimbul a ½ cotă-

parte din apartament este suficientă și corespunde prețului real al apartamentului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 4 decembrie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel în data de 29 ianuarie 2019

(f.d.115).

Astfel, recursul declarat la 25 februarie 2019, este în termen.

La 20 martie 2019, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă,

în adresa intimatei a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimata Tatiana Gorelco nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus

referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Gorelco reprezentat de

avocatul Borislav Babenco, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Dumitru Gorelco

reprezentat de avocatul Borislav Babenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Dumitru Gorelco reprezentat de avocatul

Borislav Babenco.

4

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Dumitru Gorelco reprezentat de avocatul Borislav

Babenco, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

5