2r-257/19 — obligarea incheierii acordului de livrare a energiei

Dosarul nr. 2r-257/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz)

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Aurel Rotari și Asociația Obștească „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aurel Rotari

împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la obligarea încheierii

acordului de livrare a energiei termice,

împotriva încheierii din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care nu

s-a dat curs cererii de apel depuse de Aurel Rotari și a

încheierii din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost restituită

cererea de apel depusă de Aurel Rotari împotriva hotărârii din 28 septembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 01 februarie 2018, Aurel Rotari și AO „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți” au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la obligarea încheierii

acordului de livrare a energiei termice (f.d.2).

Prin încheierea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central nu

s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Aurel Rotari și AO „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” împotriva SA „CET-Nord” cu

privire la obligarea încheierii acordului de livrare a energiei termice. S-a comunicat

reclamanților despre necesitatea prezentării actelor de constituire și înregistrare a

AO „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, a copiei

cererii de chemare în judecată cu actele anexate pentru pîrît și a traducerii în limba

de stat a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor, acordîndu-le un termen de

7 zile din momentul primirii prezentei încheieri (f.d.3-4).

Prin încheierea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

restituit cererea de chemare în judecată depusă de Aurel Rotari și AO „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” împotriva SA „CET-Nord” cu

1

privire la obligarea încheierii acordului de livrare a energiei termice (f.d.7).

Prin decizia din 15 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins recursul

declarat de AO „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” și

s-a admis recursul declarat de Aurel Rotari. S-au casat parțial încheierea din

13 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și încheierea din

12 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în latura de a nu da curs și în

latura restituirii cererii de chemare în judecată depusă de Aurel Rotari cu restituirea

cauzei la rejudecare (f.d.27-30).

Prin hotărârea din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Aurel Rotari împotriva Societății

pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la obligarea încheierii acordului de livrare a

energiei termice (f.d.60).

La 18 octombrie 2019 Aurel Rotari a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.62).

La 30 ianuarie 2019 Aurel Rotari a depus cerere de apel motivată, în limba rusă

(f.d.72-75).

Prin încheierea din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Aurel Rotari, apelantului fiindu-i acordat termen până la

data de 27 februarie 2019, ora 16:00 pentru prezentarea apelului în limba de stat sau

în limba pe care o cunoaște, dar însoțită de traducere în limba română, explicându-

i-se apelantului că în cazul în care nu se va conforma indicațiilor instanței de apel,

cererea de apel va fi restituită fără examinare (f.d.76-77).

Prin încheierea din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea

de apel depusă de Aurel Rotari împotriva hotărârii din 28 septembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în

încheierea din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți (f.d.80).

La 29 martie 2019, Aurel Rotari a declarat recurs împotriva încheierii din

12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și a încheierii din 04 februarie 2019 a Curții

de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierilor recurate

(f.d.83-85).

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi restituit, din următoarele

raționamente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, instanța de recurs reține că la 01 februarie 2018, Aurel Rotari și AO

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la

obligarea încheierii acordului de livrare a energiei termice (f.d.2).

Prin hotărârea din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Aurel Rotari împotriva Societății

pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la obligarea încheierii acordului de livrare a

2

energiei termice (f.d.60).

La 18 octombrie 2019 Aurel Rotari a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.62).

La 30 ianuarie 2019 Aurel Rotari a depus cerere de apel motivată, în limba rusă

(f.d.72-75).

Prin încheierea din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Aurel Rotari, apelantului fiindu-i acordat termen până la

data de 27 februarie 2019, ora 16:00 pentru prezentarea apelului în limba de stat sau

în limba pe care o cunoaște, dar însoțită de traducere în limba română, explicându-

i-se apelantului că în cazul în care nu se va conforma indicațiilor instanței de apel,

cererea de apel va fi restituită fără examinare (f.d.76-77).

Prin încheierea din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea

de apel depusă de Aurel Rotari împotriva hotărârii din 28 septembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în

încheierea din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți (f.d.80).

La 29 martie 2019, Aurel Rotari și AO „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți” au declarat recurs împotriva încheierii din 12 martie 2019

a Curții de Apel Bălți și a încheierii din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți,

prin care au solicitat admiterea recursului și casarea încheierilor recurate (f.d.83-85).

În context, Colegiul observă că Aurel Rotari și AO „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți” au depus cererea de recurs într-o altă limbă

decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea cererii de

recurs în limba de stat.

Colegiul relevă că prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a

fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești.

Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din data de

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii

unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării

ei.

În lumina celor indicate, Colegiul menționează că unul dintre principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art.

9 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

În particular, prevederile art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incluse în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, și

anume cu Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina hotărârii din data

de 05 decembrie 2013 a Curții Constituționale, urmează a fi înțeleasă ca limba

3

română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse

la cunoștința publicului toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu cunosc limba de stat au dreptul să se exprime

în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare. Totodată, dreptul de a se exprima

în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței

judecătorești include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură

sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, urmează ca aceasta

să fie însoțită de traducerea în limba de stat, ori în caz contrar este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Mai mult, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea în limba de

stat a cererilor înaintate instanței din simplul considerent că această pretinsă

obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și

echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura dreptul participanților

la proces de a lua cunoștință de actele și lucrările dosarului, cât și de a vorbi în

judecată prin interpret, în cazul când aceștia nu cunosc limba de stat.

Astfel, deoarece cererea de recurs depusă de Aurel Rotari și AO „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” nu corespunde prevederilor

art. 437 alin. (1) Cod de procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui

recursul declarat de Aurel Rotari și AO „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți” împotriva încheierii din 04 februarie 2019 a Curții de Apel

Bălți și a încheierii din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de Aurel Rotari și Asociația Obștească „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” împotriva încheierii din

04 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și a încheierii din 12 martie 2019 a Curții

de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aurel

Rotari împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” cu privire la obligarea încheierii

acordului de livrare a energiei termice.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

4