3ra-380/19 — contestarea actului administrativ

3ra-380/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-380/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud: I. Popescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de către Grigore

Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Grigore Namesnic împotriva Direcției Deservire Fiscală Sîngerei cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de către Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul

Constantin Gheorghița și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei,

c o n s t a t ă:

La data de 25 septembrie 2017, Grigore Namesnic a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Direcției Deservire Fiscală Sîngerei cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 04 iulie 2017, Direcția

Deservire Fiscală Sîngerei a întocmit actul nr. 3-561751, potrivit căruia în rezultatul

controlului cameral efectuat prin metoda verificării tematice aferent corectitudinii

calculării, achitării impozitului pe venit și prezentării declarației persoanei fizice cu

privire la impozitul pe venit pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2015 – 31

decembrie 2016, s-a constatat indicarea incorectă a venitului total obținut, fapt ce a

dus la diminuarea impozitului pe venit spre achitare cu 24 903,20 de lei pentru anul

2015 și cu 15 057,68 de lei pentru anul 2016. De asemenea, pârâta a stabilit că nu au

fost depuse declarațiile pe venit Forma CET08 pe anul 2015 și CET15 pe anul 2016

în termenele stabilite (până la 25 martie 2016 și 30 aprilie 2017), declarațiile fiind

depuse la data de 27 iunie 2017, cu întârziere de 462 de zile și respectiv, 61 de zile,

fără indicarea obligațiunilor fiscale de 24 903,20 de lei și 15 057,68 de lei.

A invocat că în consecință, organul fiscal a conchis că, contribuabilul a depus

declarațiile CET08 și CET15 pentru perioadele fiscale A/2015 și A/2016 la data de

27 iunie 2017 cu date neveridice, nefiind indicate pentru anul 2015 veniturile

obținute sub formă de salariu de la IMSP Spitalul Raional Dondușeni în mărime de

8309,04 lei și suma de 162 600 de lei în rezultatul pariurilor efectuate obținute în cont

1

de la Pari-Match NV, iar pentru anul 2016 venitul obținut din pariuri în mărime de 93

600 de lei.

Astfel, prin decizia nr. 1D din 24 iulie 2017 a Direcției Deservire Fiscală

Sîngerei, s-a încasat din contul lui la buget impozit pe venit în sumă de 39 960,88 de

lei și majorarea de întârziere conform prevederilor art. 228 alin. (2) și (3) din Codul

fiscal în sumă de 7213,44 de lei – pentru neachitarea în termenele stabilite de

legislație a sumei impozitului din venit, precum și s-a aplicat amendă: conform art.

260 alin. (2) din Codul fiscal în mărime de 400 de lei – pentru prezentarea tardivă a

declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anii fiscali 2015 și 2016, 2000 de lei

conform art. 260 alin. (3) din Codul fiscal – pentru prezentarea dării de seamă fiscale

care conține informație neautentică și 11 988,26 de lei conform art. 261 alin. (4) din

Codul fiscal – pentru diminuarea impozitelor prin prezentarea către Serviciul Fiscal

de Stat a declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anii fiscali 2015 și 2016 cu

date sau informații neveridice.

Grigore Namesnic a susținut că la data de 27 iulie 2017 a depus contestație la

Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei nr. 1D din 24 iulie 2017, care a fost

respinsă ca neîntemeiată prin decizia nr. 129 din 24 august 2017.

Consideră că decizia nr. 1D din 24 iulie 2017 este abuzivă și ilegală, din

următoarele motive. Conform actului nr. 3-561751 din 04 iulie 2017, care a stat la

baza deciziei contestate, rezultă precum că nu ar fi indicat pentru anul 2015 veniturile

obținute sub formă de salariu de la IMSP Spitalul Raional Dondușeni în mărime de

8309,04 lei, fapt ce nu corespunde realității, deoarece a fost eliberat din funcție în

decembrie 2015, iar ultimul salariu și indemnizațiile deja le-a primit în anul 2016,

reținerile fiscale fiind făcute de către angajator.

În același context, cu referire la suma de 162 600 de lei din pariurile efectuate,

obținute de la Pari-Match NV pentru anul 2015 și suma de 93 600 de lei pentru anul

2016, a menționat că aceste date au fost percepute de către organul fiscal de la SRL

„Artosis” (companie cu gen de activitate organizarea pariurilor online) în urma

controlului și nu pot servi drept probe ce ar demonstra faptul că a avut

venituri/câștiguri în așa sume imense, informațiile fiind eronate și false.

Reclamantul a afirmat că nu a ridicat nicio sumă de pe contul Pari-Match NV,

nu a valorificat niciun leu, aceștia în final în urma mai multor sesiuni de jocuri fiind

pierduți, la moment pe contul său online soldul fiind 0. Mai mult ca atât, conform art.

901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de câștiguri urmează să rețină și să

verse la buget un impozit în mărime de 18 % din câștigurile de la jocurile de noroc,

cu excepția câștigurilor de la campaniile promoționale și/sau din loterii și pariuri.

A solicitat anularea deciziei nr. 1D „asupra cazului de încălcare a legislației

fiscale comisă de către Namesnic Grigore XXXXX”, emisă la 24 iulie 2017 de

Direcția Deservire Fiscală Sîngerei.

Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, acțiunea

depusă de către Grigore Namesnic a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița și

a fost menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.

Pentru a concluziona astfel, instanțele de judecată au constatat că Grigore

Namesnic avea obligația de a depune declarație pe venit și de a achita impozitul pe

venit din sumele obținute în urma pariurilor online organizate de compania „Pari-

2

Match NV”. Or, SRL „Artosis” nu este autorizată pe piața jocurilor de noroc (genul

de activitate al acesteia constituind prestarea serviciilor de plată - executarea

operațiunilor de plată pentru diverse servicii efectuate de către utilizatorii de servicii

prin intermediul site-ului www.bpay.md și cu utilizarea terminalelor de plată în

numerar), și conform relațiilor contractuale înregistrate cu compania nerezident „Pari

Match NV”, al cărui gen de activitate constituie organizarea pariurilor on-line,

asigură doar încasarea și eliberarea plăților în folosul ultimei, precum și efectuarea

plăților de mijloace bănești din numele „Pari-Match NV” în folosul participanților la

pariurile on-line din Republica Moldova.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare au conchis că, reieșind din faptul că

SRL „Artosis” nu este organizator de jocuri de noroc și nu este plătitor de câștiguri,

nu avea obligația de a reține și a vărsa la buget un impozit în mărime de 18% din

câștigurile de la jocurile de noroc obținute de către Grigore Namesnic de la

operatorul nerezident „Pari-Match NV”, care la rândul său nu este înregistrată pe

teritoriul Republicii Moldova, nu are relații cu sistemul bugetar al Republicii

Moldova și nu poate efectua reținerea finală de 18%, la care face trimitere

reclamantul.

La data de 05 februarie 2019 Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul

Constantin Gheorghița, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți și

a hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

obiectiv toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, precum și a

apreciat arbitrar probele, încălcând astfel principiul imparțialității. Curtea de Apel

Bălți nu a motivat în niciun fel respingerea argumentelor și probelor invocate de

recurent în susținerea poziției sale.

A susținut că atât organul fiscal, cât și instanțele ierarhic inferioare nu au ținut

cont de prevederile art. 22615 din Codul fiscal și ale Regulamentului privind

efectuarea controlului fiscal, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat nr. 458 din 19 mai 2016, care stipulează clar că, persoana fizică supusă

verificării prin control fiscal în mod obligatoriu este citată de către Serviciul Fiscal de

Stat, în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal, pentru a o înștiința despre

inițierea controlului. De asemenea, organul fiscal a încălcat procedura legală de

efectuare a controlului și în partea în care a obligat contribuabilul să prezinte

explicații, documente, înainte de data inițierii controlului.

Prin urmare, consideră că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea

procedurii stabilite, fapt ce denotă ilegalitatea acestuia.

Reprezentantul recurentului a menționat că hotărârile instanțelor de judecată

urmează a fi casate, din considerentul că, cauza a fost judecată în absența unui

participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată

și anume, a companiei nerezidentă „Pari-Match NV”, instanțele având obligația de a

o atrage în proces.

A declarat că Grigore Namesnic a avut deschis cont în sistemul Bpay și în

sistemul de pariuri online Pari Match, a depus sume bănești nesemnificative din

veniturile sale impozitate, pe aceste conturi prin intermediul terminalelor Bpay, cu

eliberare de cecuri, aceste sume fiind epuizate în mai multe sesiuni de pariuri. În

3

final, câștiguri pe seama acestor pariuri recurentul nu a avut, ceea ce se demonstrează

atât prin faptul că însăși SRL „Artosis” a indicat că Grigore Namesnic nu a extras

sumele de 162 600 de lei și 93 600 de lei din casieriile companiei, cât și prin lipsa

cărorva dispoziții de plată pe numele acestuia.

Consideră că SRL „Artosis” urma să rețină 18 % din venitul obținut în

conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal. Astfel, nu în sarcina lui

Grigore Namesnic urma să fie pusă achitarea impozitului pe venitul obținut din

jocurile de noroc, această obligație o poartă compania operator care este autorizată pe

piața jocurilor de noroc.

Prin referința depusă la 12 martie 2019, Serviciul Fiscal de Stat, DGAF Nord a

solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 30 octombrie

2018.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la

data de 27 decembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 26312 (f.d. 187) și a fost

publicată pe pagina web a Curții de Apel Bălți la 15 decembrie 2018, fiind

recepționată de avocatul Gheorghița Constantin la 09 ianuarie 2019 și de către

Grigore Namesnic la 11 ianuarie 2019 (f.d. 189-190).

Astfel, recursul, depus la data de 05 februarie 2019 de către Grigore Namesnic,

reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

4

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de

avocatul Constantin Gheorghița, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

5

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de

Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin

Gheorghița, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin

Gheorghița, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6