3ra-380/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-380/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud: I. Popescu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 24 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de către Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Namesnic împotriva Direcției Deservire Fiscală Sîngerei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, c o n s t a t ă: La data de 25 septembrie 2017, Grigore Namesnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Deservire Fiscală Sîngerei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 04 iulie 2017, Direcția Deservire Fiscală Sîngerei a întocmit actul nr. 3-561751, potrivit căruia în rezultatul controlului cameral efectuat prin metoda verificării tematice aferent corectitudinii calculării, achitării impozitului pe venit și prezentării declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016, s-a constatat indicarea incorectă a venitului total obținut, fapt ce a dus la diminuarea impozitului pe venit spre achitare cu 24 903,20 de lei pentru anul 2015 și cu 15 057,68 de lei pentru anul 2016. De asemenea, pârâta a stabilit că nu au fost depuse declarațiile pe venit Forma CET08 pe anul 2015 și CET15 pe anul 2016 în termenele stabilite (până la 25 martie 2016 și 30 aprilie 2017), declarațiile fiind depuse la data de 27 iunie 2017, cu întârziere de 462 de zile și respectiv, 61 de zile, fără indicarea obligațiunilor fiscale de 24 903,20 de lei și 15 057,68 de lei.

A invocat că în consecință, organul fiscal a conchis că, contribuabilul a depus declarațiile CET08 și CET15 pentru perioadele fiscale A/2015 și A/2016 la data de 27 iunie 2017 cu date neveridice, nefiind indicate pentru anul 2015 veniturile obținute sub formă de salariu de la IMSP Spitalul Raional Dondușeni în mărime de 8309,04 lei și suma de 162 600 de lei în rezultatul pariurilor efectuate obținute în cont 1 de la Pari-Match NV, iar pentru anul 2016 venitul obținut din pariuri în mărime de 93 600 de lei.

Astfel, prin decizia nr. 1D din 24 iulie 2017 a Direcției Deservire Fiscală Sîngerei, s-a încasat din contul lui la buget impozit pe venit în sumă de 39 960,88 de lei și majorarea de întârziere conform prevederilor art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal în sumă de 7213,44 de lei – pentru neachitarea în termenele stabilite de legislație a sumei impozitului din venit, precum și s-a aplicat amendă: conform art. 260 alin. (2) din Codul fiscal în mărime de 400 de lei – pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anii fiscali 2015 și 2016, 2000 de lei conform art. 260 alin. (3) din Codul fiscal – pentru prezentarea dării de seamă fiscale care conține informație neautentică și 11 988,26 de lei conform art. 261 alin. (4) din Codul fiscal – pentru diminuarea impozitelor prin prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anii fiscali 2015 și 2016 cu date sau informații neveridice.

Grigore Namesnic a susținut că la data de 27 iulie 2017 a depus contestație la Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei nr. 1D din 24 iulie 2017, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin decizia nr. 129 din 24 august 2017. Consideră că decizia nr. 1D din 24 iulie 2017 este abuzivă și ilegală, din următoarele motive. Conform actului nr. 3-561751 din 04 iulie 2017, care a stat la baza deciziei contestate, rezultă precum că nu ar fi indicat pentru anul 2015 veniturile obținute sub formă de salariu de la IMSP Spitalul Raional Dondușeni în mărime de 8309,04 lei, fapt ce nu corespunde realității, deoarece a fost eliberat din funcție în decembrie 2015, iar ultimul salariu și indemnizațiile deja le-a primit în anul 2016, reținerile fiscale fiind făcute de către angajator.

În același context, cu referire la suma de 162 600 de lei din pariurile efectuate, obținute de la Pari-Match NV pentru anul 2015 și suma de 93 600 de lei pentru anul 2016, a menționat că aceste date au fost percepute de către organul fiscal de la SRL „Artosis” (companie cu gen de activitate organizarea pariurilor online) în urma controlului și nu pot servi drept probe ce ar demonstra faptul că a avut venituri/câștiguri în așa sume imense, informațiile fiind eronate și false.

Reclamantul a afirmat că nu a ridicat nicio sumă de pe contul Pari-Match NV, nu a valorificat niciun leu, aceștia în final în urma mai multor sesiuni de jocuri fiind pierduți, la moment pe contul său online soldul fiind 0. Mai mult ca atât, conform art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de câștiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 18 % din câștigurile de la jocurile de noroc, cu excepția câștigurilor de la campaniile promoționale și/sau din loterii și pariuri. A solicitat anularea deciziei nr. 1D „asupra cazului de încălcare a legislației fiscale comisă de către Namesnic Grigore XXXXX”, emisă la 24 iulie 2017 de Direcția Deservire Fiscală Sîngerei.

Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, acțiunea depusă de către Grigore Namesnic a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Pentru a concluziona astfel, instanțele de judecată au constatat că Grigore Namesnic avea obligația de a depune declarație pe venit și de a achita impozitul pe venit din sumele obținute în urma pariurilor online organizate de compania „Pari- 2 Match NV”.

Or, SRL „Artosis” nu este autorizată pe piața jocurilor de noroc (genul de activitate al acesteia constituind prestarea serviciilor de plată - executarea operațiunilor de plată pentru diverse servicii efectuate de către utilizatorii de servicii prin intermediul site-ului www.bpay.md și cu utilizarea terminalelor de plată în numerar), și conform relațiilor contractuale înregistrate cu compania nerezident „Pari Match NV”, al cărui gen de activitate constituie organizarea pariurilor on-line, asigură doar încasarea și eliberarea plăților în folosul ultimei, precum și efectuarea plăților de mijloace bănești din numele „Pari-Match NV” în folosul participanților la pariurile on-line din Republica Moldova.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare au conchis că, reieșind din faptul că SRL „Artosis” nu este organizator de jocuri de noroc și nu este plătitor de câștiguri, nu avea obligația de a reține și a vărsa la buget un impozit în mărime de 18% din câștigurile de la jocurile de noroc obținute de către Grigore Namesnic de la operatorul nerezident „Pari-Match NV”, care la rândul său nu este înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova, nu are relații cu sistemul bugetar al Republicii Moldova și nu poate efectua reținerea finală de 18%, la care face trimitere reclamantul. La data de 05 februarie 2019 Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat obiectiv toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, precum și a apreciat arbitrar probele, încălcând astfel principiul imparțialității. Curtea de Apel Bălți nu a motivat în niciun fel respingerea argumentelor și probelor invocate de recurent în susținerea poziției sale. A susținut că atât organul fiscal, cât și instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 22615 din Codul fiscal și ale Regulamentului privind efectuarea controlului fiscal, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 458 din 19 mai 2016, care stipulează clar că, persoana fizică supusă verificării prin control fiscal în mod obligatoriu este citată de către Serviciul Fiscal de Stat, în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal, pentru a o înștiința despre inițierea controlului.

De asemenea, organul fiscal a încălcat procedura legală de efectuare a controlului și în partea în care a obligat contribuabilul să prezinte explicații, documente, înainte de data inițierii controlului. Prin urmare, consideră că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite, fapt ce denotă ilegalitatea acestuia. Reprezentantul recurentului a menționat că hotărârile instanțelor de judecată urmează a fi casate, din considerentul că, cauza a fost judecată în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată și anume, a companiei nerezidentă „Pari-Match NV”, instanțele având obligația de a o atrage în proces.

A declarat că Grigore Namesnic a avut deschis cont în sistemul Bpay și în sistemul de pariuri online Pari Match, a depus sume bănești nesemnificative din veniturile sale impozitate, pe aceste conturi prin intermediul terminalelor Bpay, cu eliberare de cecuri, aceste sume fiind epuizate în mai multe sesiuni de pariuri. În 3 final, câștiguri pe seama acestor pariuri recurentul nu a avut, ceea ce se demonstrează atât prin faptul că însăși SRL „Artosis” a indicat că Grigore Namesnic nu a extras sumele de 162 600 de lei și 93 600 de lei din casieriile companiei, cât și prin lipsa cărorva dispoziții de plată pe numele acestuia. Consideră că SRL „Artosis” urma să rețină 18 % din venitul obținut în conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.

Astfel, nu în sarcina lui Grigore Namesnic urma să fie pusă achitarea impozitului pe venitul obținut din jocurile de noroc, această obligație o poartă compania operator care este autorizată pe piața jocurilor de noroc. Prin referința depusă la 12 martie 2019, Serviciul Fiscal de Stat, DGAF Nord a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 30 octombrie 2018. Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data de 27 decembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 26312 (f.d.

187) și a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Bălți la 15 decembrie 2018, fiind recepționată de avocatul Gheorghița Constantin la 09 ianuarie 2019 și de către Grigore Namesnic la 11 ianuarie 2019 (f.d. 189-190). Astfel, recursul, depus la data de 05 februarie 2019 de către Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. 4 În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

5 Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Grigore Namesnic, reprezentat de avocatul Constantin Gheorghița, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 6