2ra-711/19 — cu privire la anularea refuzului, obligarea demolarii gardului si portii, de a nu crea obstacole in folosirea portiunii de teren

Dosarul nr. 2ra-711/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina – Ivan Parii

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Svetlana

Chirilenco în numele lui Anton Chiaburu și Lidia Chiaburu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anton

Chiaburu și Lidia Chiaburu împotriva Primăriei satului Peciște, Consiliului sătesc

Peciște și lui Alexandru Chiabur cu privire la anularea refuzului, obligarea demolării

gardului și porții, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea porțiunii de teren cu

destinație „prum public”și compensarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Anton Chiaburu și Lidia Chiaburu și s-a menținut

hotărârea din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,

c o n s t a t ă:

La 02 februarie 2018 Anton Chiaburu și Lidia Chiaburu s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Peciște, Consiliului sătesc Peciște

și lui Alexandru Chiabur, prin care a solicitat anularea refuzului Consiliului sătesc

Peciște nr. 11 din 03 ianuarie 2018, obligarea lui Alexandru Chiabur să demoleze

porțiunile de gard și poarta instalată capital cu revenirea conform planului geometric

pe porțiunea de teren cu destinație drum public, ce se află în gestiunea și proprietatea

publică situată în raionul Rezina, satul Peciște, str. Ghioceilor, compensarea

prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanții au indicat că Alexandru Chiabur a ocupat o

porțiune din drumul public în fața gospodăriei sale. Această porțiune de teren se află

la o distanță de 14 metri față de gospodăria lor.

Reclamanții consideră că prin ocuparea acestei porțiuni de teren Alexandru

Chiabur i-a lipsit de posibilitatea de a accede spre poarta gospodăriei lor cu

autovehicule mari, atunci când au nevoie de a aduce cu ele bunuri pentru trebuințe

1

casnice, deoarece anume pe porțiunea de teren ocupată de Alexandru Chiabur

anterior automobilele efectuau manevre de întoarcere.

Au indicat că la moment, autovehiculele mari nu pot accede spre poarta

gospodăriei lor din cauza ocupării de către Alexandru Chiabur a acestei porțiuni de

teren.

Au menționat că în adresa Primăriei sat. Peciște, r-nul Rezina la data de

29.11.2017 cu nr. 86 a fost înregistrată plângerea, având drept obiect intervenția

Administrației publice locale în partea ce ține de demolarea gardului și a porții

instalate de către vecinul Alexandru Chiabur pe terenul cu destinație drum public.

Autoritatea administrației publice la data de 04.12.2017 a examinat și a respins

plângerea în ședința comisiei funciare a Primăriei satului Peciște, fapt confirmat prin

procesul-verbal nr. 13. Decizia pe marginea dată nu a fost perfectată și înmânată

petiționarului până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată.

Ca urmare, la data de 11.12.2017, au expediat cererea prealabilă, prin care au

solicitat intervenția Autorității publice locale în partea ce ține de obligarea lui

Alexandru Chiabur de a demola gardul și poarta instalată capital pe porțiunea de

teren cu destinație drum public, care a fost recepționată la data de 18.12.2017, fiind

concomitant expediată și o cerere prealabilă lui Alexandru Chiabur, care a fost

recepționată la data de 15.12.2017, fapt confirmat prin avizul de recepție, la care nu

a primit nici un răspuns.

În urma examinării cererii prealabile înaintate față de Consiliul sătesc Peciște,

la data de 05.01.2018 a parvenit răspunsul nr. 11 din 03 ianuarie 2018, prin care

cerințele invocate în cererea prealabilă au fost examinate și respinse ca fiind

neîntemeiate.

În susținerea pretențiilor sale reclamanții au mai invocat că reieșind din

contextul planului geometric al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, întocmit

de către inginerul cadastral Trelea Ștefan, angajat al Primăriei satului Peciște, rezultă

expres că suprafața surplusului de teren ocupată de Alexandru Chiabur constituie 0,

0058 ha și anume indicele 1-2-11-12.

Din conținutul procesului-verbal nr.13 din 04.12.2017 al ședinței comisiei

funciare a Primăriei satului Peciște, nu s-a regăsit referire la actul primar sau decizia

emisă de Autoritatea publica locale, prin care s-ar confirma faptul că lui Alexandru

Chiabur i s-a atribuit în mod legal terenul cu destinație-drum aflat în litigiu.

În răspunsul nr. 11 din 03 ianuarie 2018 a Primăriei satului Peciște s-a indicat

că conform legislației în vigoare primăria a întocmit contractul de arendă funciară

cu Alexandru Chiabur pentru o suprafață de 0,0058 ha și în acest mod segmentul de

drum-tupic a fost transmis în arendă funciară lui Alexandru Chiabur și primăria va

încasa plata de arendă corespunzătoare, însă nu s-a specificat în baza cărei legi sau

norme de drept a fost transmis dreptul de arendă asupra porțiunii date de teren,

menționând că legislația în vigoare prevede expres că nu pot fi transmise în arendă

porțiunile de teren cu destinație, drum public.

Consideră că pe cazul dat, Autoritatea publică locală urma să-l sancționeze pe

Alexandru Chiabur în temeiul art.179 Cod contravențional, fapt ce nu a avut loc și

contituie o încălcare gravă a obligațiunilor Autorității publice locale prevăzută

expres în art. 13 alin. (5) din Legea drumurilor nr. 509 din 22.06.1995, care indică

că Administratorul drumurilor publice este abilitat cu dreptul de a demola

2

obiectivele amplasate neautorizat după expirarea termenului prevăzut la art. 7 alin.

(3) sau la art. 9 alin. (5). Deținătorul acestora este obligat să suporte cheltuielile

aferente.

Reclamanții au menționat că acțiunea a fost depusă în termen în instanța de

judecată, deoarece răspunsul la cererea prealabilă a fost recepționat la 05 ianuarie

2018.

Prin hotărârea din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Anton Chiaburu și Lidia Chiaburu

împotriva Primăriei satului Peciște, Consiliului sătesc Peciște și lui Alexandru

Chiabur cu privire la anularea refuzului Consiliului sătesc Peciște nr. 11 din 03

ianuarie 2018 și compensarea prejudiciului cauzat ca fiind neîntemeiată. S-a încasat

în mod solidar de la Anton Chiaburu și Lidia Chiaburu în beneficiul lui Alexandru

Chiabur suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.

(f.d. 80, 91-97)

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Anton Chiaburu, Lidia Chiaburu și s-a menținut hotărârea

din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina. (f.d. 139, 140-155)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că reclamanții au

solicitat anularea refuzului Consiliului sătesc Peciște nr. 11 din 03 ianuarie 2018,

care reprezintă un răspuns informativ, prin care ultimul și-a expus părerea asupra

cererii prealabile și a indicat că în procesul-verbal nr. 13 din 04 decembrie 2017 este

redată toată esența conflictului dintre Anton Chiaburu, Lidia Chiaburu și Alexandru

Chiabur, expunerea punctului de vedere cu privire la o adresare, sesizare și conține

o expunere asupra acesteia prin interpretarea unui act administrativ, care în sine nu

poate fi considerat un act administrativ, dar nu anularea procesului-verbal nr. 13 din

04 decembrie 2017 al ședinței comisiei funciare a Primăriei satului Peciște.

Respectiv, instanțele nu pot discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei

autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere

să fie dat conform propriei sale formulări, sau într-un anumit sens, după dorința

personală, forma și conținutul răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității

publice competente, care își expune propria viziune asupra unei cerințe formulate în

cererea prealabilă.

Cu referire la pretențiile reclamanților cu privire la obligarea lui Alexandru

Chiabur de a demola porțiunea de gard și poarta instalată cu revenirea la poziția

indicată în planul geometric pe porțiune de teren cu destinație drum public și

compensarea prejudiciului moral, instanțele au reținut că în baza probelor acumulate

s-a constatat că terenul cu S=0,0058, care este obiect al litigiului, nu constituie o

porțiune din drumul public, nu este un teren destinat satisfacerii necesităților

unităților administrativ-teritoriale, ci este o porțiune de drum ce servea până recent

în calitate de cale de acces spre gospodăria lui Alexandru Chiabur, fapt confirmat

prin actele cauzei și declarațiile reprezentantului Consiliului sătesc Peciște, Ștefan

Trelea, ce activează în calitate de inginer cadastral. Din planul cadastral rezultă că

porțiunea de teren aflat în litigiu se mărginește doar cu gospodăria lui Alexandru

Chiabur, neavând tangență cu gospodăria reclamanților Anton Chiaburu și Lidia

Chiaburu, deoarece accesul la dospodăria lor se află la o distanță de circa 14 m de la

terenul în litigiu și, prin urmare, nu le poate leza nici un drept legal.

3

De asemenea s-a menționat că potrivit actului de constatare din 15 noiembrie

2017, emis de Serviciul Cadastral Teritorial Rezina, s-a stabilit că modificarea

hotarului terenului de către Alexandru Chiabur nu depășește devierea maximă

admisibilă (de la 0,06<S<0,20 ha-8%)-0,0058, iar la data de 17 noiembrie 2017,

între Primăria satului Peciște și Alexandru Chiabur a fost încheiat contractul de

arendă funciară, potrivit căruia ultimul a luat în arendă funciară, pe un termen de 3

ani terenul în mărime de 0,0058 ha, ce se află în satul Peciște, prețul arendei fiind

stabilit în sumă de 10,50 lei anual. La moment, Alexandru Chiabur are drept de

posesie asupra terenului în litigiu, în baza unui contract funciar valabil, care nu a

fost anulat de instanțele de judecată sau reziliat de către părțile contractante.

La 05 februarie 2019 avocatul Svetlana Chirilenco în numele lui Anton

Chiaburu și Lidia Chiaburu, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei

din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 04 iulie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite

integral cererea de chemare în judecată depusă de către Anton Chiaburu și Lidia

Chiaburu. (f.d. 162-168)

În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia și hotărârea

instanțelor inferioare, considerându-le ilegale, nefondate și neîntemeiate, care

contravin prevederilor normelor de drept material și a normelor de drept procedural.

La 05 aprilie 2019 Alexandru Chiabur, reprezentat de avocatul Stela Lefter, a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Anton

Chiaburu și Lidia Chiaburu ca fiind inadmisibil și nefondat. (f.d. 172-173)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 octombrie

2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 05 decembrie 2018.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 12657 din 06 decembrie 2018 instanța de apel a

expediat recurenților copia deciziei.

Recursul depus la data de 05 februarie 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

avocatul Svetlana Chirilenco în numele Lidiei Chiaburu este inadmisibil din motiv

că este depus de o persoană care nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 430 lit. a) Cod de procedură civilă sunt în drept să

declare recurs părțile și alți participanți la proces.

Conform art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

Călăuzindu-se de art. 440 Cod de procedură civilă Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la

art. 433 Cod de procedură civilă și anume la lit. c), care expres prevede că cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul

nu este în drept să-l declare.

4

Analizând actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

constată că în cazul dat, cererea de recurs este înaintată de către o persoană care nu

este în drept de a înainta cerere de recurs.

Or, cererea de recurs a fost semnată de către o persoană neîmputernicită în

numele Lidiei Chiaburu.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de

a avea avocat.

Formularul mandatului avocatului este document de strictă evidență, care

confirmă împuternicirile acestuia. Împuternicirile avocatului în procesul civil,

stabilite conform art. 81 Cod de procedură civilă urmează a fi consemnate pe versoul

mandatului său, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit

de lege. De asemenea, pe versoul mandatului se inserează numele și prenumele

clientului, semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

În litigiul dedus judecății Colegiul reține că cererea de recurs a fost depusă de

avocatul Svetlana Chirilenco, în numele lui Anton Chiaburu și Lidiei Chiaburu, însă

pe versoul mandatului eliberat de către avocatul Svetlana Chirilenco este indicată

familia și numele lui Anton Chirilenco și semnătura acestuia. (f.d. 120)

Totodată instanța de recurs constată că la materialele cauzei nu a fost anexat un

alt mandat sau procură, prin care ar confirma că Lidia Chiaburu împuternicește

avocatul Svetlana Chirilenco de a-i reprezenta interesele în instanțe.

Cu referire la recursul depus de către avocatul Svetlana Chirilenco în numele

lui Anton Chiaburu instanța de recurs î-l consideră inadmisibil pe motiv că nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul Anton Chiaburu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

5

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către avocatul Svetlana Chirilenco în numele lui Anton Chiaburu

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către avocatul Svetlana Chirilenco în numele lui Anton Chiaburu

și Lidia Chiaburu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) și c), 440

alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către avocatul Svetlana Chirilenco în numele lui Anton

Chiaburu și Lidia Chiaburu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6