ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.04.2019

2rh-46/19 — Dezmintirea informatiei

HOTĂRÂRE
17.04.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Dezmintirea informatiei
Temei legal
Temeiurile declarării revizuirii
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2rh-46/19 — Dezmintirea informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh–46/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. Sv. Filincova, D. Visternicean, N. Vascan)

Instanța de revizuire: Curtea Supremă de Justiție,

(jud. O. Sternioală, Sv. Filincova, N. Vascan)

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Nina Vascan

Svetlana Filincova

examinând cererea de revizuire depusă de Năstase Andrei, împotriva

încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, emise în cadrul cauzei

civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Lupu Marian împotriva

ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și lui Năstase Andrei privind dezmințirea

informației defăimătoare,

c o n s t a t ă:

La 17 ianuarie 2015, Lupu Marian s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și lui Năstase Andrei

privind dezmințirea informației defăimătoare.

La 19 septembrie 2017, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, a înaintat cerere

cu privire la strămutarea pricinii.

Prin încheierea din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

strămutare a pricinii depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, a fost respinsă

ca neîntemeiată.

La 14 noiembrie 2017, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, a depus cerere de

revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017 în

care a solicitat și recuzarea judecătorilor Nelea Budăi și Ion Muruianu.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, Nelea Budăi și Ion Muruianu la judecarea în ordine de revizuire a

pricinii, înaintată de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL.

Prin încheierea din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie

2017.

Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL reprezentată de

1

avocatul Dumitru Pavel și menținută încheierea din 13 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL reprezentată de avocatul Dumitru Pavel împotriva deciziei din 18 aprilie

2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 27 februarie 2019, Năstase Andrei a depus o cerere de revizuire împotriva

încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia și transmiterea cererii de revizuire depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL reprezentată de avocatul Dumitru Pavel pentru examinare unui alt

complet de judecată.

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,

revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în

cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură

civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația

revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea

avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.

453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 449 al Codului de procedură civilă

pot fi apreciate doar de instanța de revizuire, iar lipsa unei căi de a atac, chiar și de

retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

2

Drepturilor Omului.

Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la

principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe

cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza

Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia,

hotărârea din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21

iunie 2011, § 30).

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

La acest capitol, Colegiul judiciar observă că prin încheierea din 30 ianuarie

2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de

revizuire depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, în baza temeiurilor prevăzute la articolul 449 din Codul de

procedură civilă.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate

fi contestată în procedură de revizuire.

Colegiul judiciar relevă că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a

instanței de revizuire în acest caz. Însă, art. 446 alin. (1) al Codului de procedură

civilă stabilește fără echivoc că dispozițiile judecătorești se supun revizuirii în

condițiile capitolului XXXIX. Totodată, alin. (2) din articolul respectiv folosește

sintagma „încheierile de inadmisibilitate a revizuirii”, ce vizează în mod direct

doar încheierile judecătorești, care nu se supun revizuirii, întrucât nu se referă la

fondul cauzei.

Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin.

(1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat

împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție

legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi

declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.

450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt

în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate

condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o

cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva

unui act ce nu se supune revizuirii.

Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de

3

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de Năstase Andrei urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Năstase

Andrei, împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

emise în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Lupu Marian împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și lui Năstase Andrei

privind dezmințirea informației defăimătoare,.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Nina Vascan

Svetlana Filincova

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă