2ra-746/19 — impartirea bunului prin stabilirea cotei-parti ideale

Dosarul nr. 2ra-746/19 Prima instanță: (Judecătoria Anenii Noi, sediul Central) A. Mocanu Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi Î N C H E I E R E 17 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ungureanu Andrei, reprezentat de avocatul Podlisnic Dorin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamplas” împotriva lui Ungureanu Andrei și Ungureanu Arina, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Tcacenco Alexandru și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Anenii Noi cu privire la împărțirea bunului imobil prin stabilirea cotei-părți ideale fiecăruia, împotriva deciziei din 02 octombrie 218 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ungureanu Andrei și s-a menținut hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, c o n s t a t ă : La 03 noiembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamplas” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ungureanu Andrei și Ungureanu Arina, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Tcacenco Alexandru și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Anenii Noi cu privire la împărțirea bunului imobil prin stabilirea cotei-părți ideale fiecăruia.

În motivarea acțiunii, Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamplas” a menționat că la 27 februarie 2017, executorul judecătoresc Tcacenco Alexandru a preluat prin strămutare procedura de executare a documentului executoriu din 25 aprilie 2013 emis de Judecătoria Anenii Noi privind încasarea în mod solidar de la Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamaterm” și Ungureanu Andrei în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată ”Gamplas” a sumei de 71 331,61 de lei. A relatat reclamantul că deoarece titlul executoriu nu a fost executat benevol, a fost inițiată procedura de executare silită a acestuia. 1 A invocat că bunul imobil urmărit în scopul executării silite a documentului executoriu și anume apartamentul nr. 22, situat în raionul Anenii Noi, satul Roșcani, str. Studenților 45, aparține debitorului Ungureanu Andrei cu drept de proprietate în devălmășie.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamplas” împărțirea bunului imobil - apartamentul nr. 22, situat în raionul Anenii Noi, satul Roșcani, str. Studenților 45 între coproprietarii devălmași Ungureanu Andrei și Ungureanu Arina, prin stabilirea cotelor-părți ideale fiecăruia și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamplas”. S-a partajat bunul imobil situat în raionul Anenii Noi, satul Roșcani, str. Studenților 45, apartamentul 22, între coproprietarii devălmași Ungureanu Andrei și Ungureanu Arina, prin stabilirea cotei-părți ideale fiecăruia asupra bunului imobil menționat.

S-a încasat de la Ungureanu Andrei în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată ”Gamplas” suma de 2 140 de lei cu titlu de taxă de stat achitată de reclamant. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că documentul executoriu din 25 aprilie 2013 emis de Judecătoria Anenii Noi privind încasarea în mod solidar de la Societatea cu Răspundere Limitată ”Gamaterm” și Ungureanu Andrei în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată ”Gamplas” a sumei de 71 331,61 de lei, nu a fost executat în termen, motiv din care executorul judecătoresc a calculat dobânzi de întârziere.

Astfel, prima instanță a concluzionat că solicitarea creditorului privind împărțirea bunului imobil prin stabilirea cotelor-părți ce la moment aparține cu drept de proprietate debitorului Ungureanu Andrei și minorei Ungureanu Arina, este întemeiată în măsura în care aceasta este determinată de necesitatea executării integrale a documentului executoriu, inclusiv a încheierii executorului judecătoresc, prin care debitorului i s-a calculat dobânzi de întârziere. Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Ungureanu Andrei și s-a menținut hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. La 18 decembrie 2018, Ungureanu Andrei, reprezentat de avocatul Podlisnic Dorin a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 decembrie 2018, Ungureanu Andrei, reprezentat de avocatul Podlisnic Dorin a depus recurs motivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă. Recurentul Ungureanu Andrei, în motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanțele de judecată. A specificat recurentul că titlul executoriu a fost executat benevol și integral și deci acțiunea în cauză este una neîntemeiată. 2 Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 02 octombrie 2018, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 18 decembrie 2018, respectiv se consideră depus în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. 3 În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ungureanu Andrei, reprezentat de avocatul Podlisnic Dorin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ungureanu Andrei, reprezentat de avocatul Podlisnic Dorin.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 4