2ra-178/23 — determinarea cotei parti

Dosarul nr. 2ra-178/23

2-20031558-01-2ra-30012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Dvornic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

22 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lilia

Negruța (Olifieț), reprezentat de avocatul Victor Pavlov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fiodor

Rotanenco împotriva Liliei Negruța (Olifieț), Eugeniei Anichevici, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Grigore Stoian cu privire la determinarea cotelor

părți ideale din imobil,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Lilia Negruța (Olifieț) și a fost menținută hotărârea

din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 04 martie 2020, Fiodor Rotanenco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Liliei Negruța (Olifieț), Eugeniei Anichevici, intervenient accesoriu executor

judecătoresc Grigore Stoian cu privire la stabilirea cotei părți ideale de 1/2 din imobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 23 septembrie 2019 s-a adresat

executorului judecătoresc cu cerere privind intentarea procedurii de executare în

privința debitorului Lilia Negruța (Olifieț) avînd la bază documentul executoriu prin

care s-a dispus încasarea de la Lilia Negruța (Olifieț) în beneficiul lui Fiodor Rotanenco

suma de 15000 euro echivalentul în valută națională conform cursului stabilit de BNM

la data executării hotărârii, cheltuieli legate de judecarea cauzei în sumă de 82,15 lei,

cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3000 lei și 8753 lei cu titlul de taxa de stat.

A menționat reclamantul că documentul executoriu nu a fost executat, iar în cadrul

procedurii de executare silită s-a stabilit că Lilia Negruța (Olifieț) dispune în comun cu

1

Eugenia Anichevici (Olifieț) bunul imobil apartamentul nr. 11 din mun. Chișinău, str.

Socoleni, 12/2 cu nr. cadastral 0100404.159.01.011.

Întemeindu-și acțiunea prin prisma art. 543 - 553 Cod civil, art. 95 Cod de

executare, a solicitat stabilirea cotei părți ideale în mărime de 1/2 cotă parte din

apartamentul nr. 11 din str. Socoleni, 12/2, mun. Chișinău cu nr. cadastral

0100404.159.01.011.

Ulterior în cadrul examinării cauzei Fiodor Rotanenco, a depus cerere de

concretizare a acțiunii prin care a solicitat stabilirea cotei părți ideale în mărime de 1/2

cotă parte din apartamentul nr. 11 din str. Socoleni 12/2, mun. Chișinău cu nr. cadastral

0100404.159.01.011 după Lilia Negruța (Olifieț) an. 25 august 1973 c/p

0970910028505 și Eugenia Anichevici an. 20 martie 1992 c/p 2006002030298.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea s-a admis. S-a determinat după Lilia Negruța (Olifieț) și Eugenia Anichevici

a cîte 1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil –apartamentul nr. 11 situat în mun.

Chișinău str. Socoleni, 12/2 cu nr. cadastral 0100404159.01.011.

La 01 ianuarie 2022, Lilia Negruța (Olifieț), a depus cerere de apel nemotivată, iar

la 30 martie 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Lilia Negruța (Olifieț) și s-a menținut fără modificări hotărârea din 07

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, potrivit certificatului din

Registrul bunurilor imobile, bunului imobil cu număr cadastral 0100404.159.01.011

din mun. Chișinău, str. Socoleni 12/2 constituie proprietatea Eugeniei Olifieț an. 20

martie 1993 și Liliei Olifieț a.n. 25 august 1973, în temeiul contractului de

vânzare/cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr.98 din 17

septembrie 1998.

La fel, instanța de apel a constatat că asupra apartamentului dat au fost aplicate

interdicții de către executorul judecătoresc, Stoian Grigore, în scopul executării

titlurilor executorii privind încasarea datoriei de la Lilia Negruța (Olifieț) în beneficiul

creditorului Fiodor Rotanenco, în mărime totală de 11835,15 lei și 15000 euro.

Reieșind din faptul că nu sunt determinate cotele-părți asupra apartamentului pe care le

deține fiecare din proprietari, reclamantul Fiodor Rotanenco s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată pentru determinarea cotei-părți ideale din bunul imobil sus enunțat

în vederea executării efective a documentului executoriu.

Astfel, prima instanță întemeiat a determinat cota-parte ideală a lui Negruța

(Olifieț) Lilia, în mărime de 1/2, din bunul imobil cu număr cadastral

0100404.159.01.011 din mun. Chișinău, str. Socloleni 12/2, deoarece Negruța (Olifieț)

Lilia este coproprietar al acestui apartament de rând cu Anichevici Eugenia, iar careva

impedimente pentru delimitarea cotei-părți a apartamentului dat nu au fost stabilite.

La 21 decembrie 2022, Lilia Negruța (Olifieț), reprezentată de avocatul Victor

Pavlov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

2

În motivarea recursului recurenta a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece nu au fost luate în considerație toate

circumstanțele importante, a fost aplicată eronat analogia legii, fără a fi analizate toate

probele la caz.

A menționat că, prin schimbarea regimului juridic al coproprietății din

coproprietate comună în devălmășie în proprietate comună pe cote părți este afectat

dreptul de proprietate și folosință a coproprietarului în sensul limitării atributelor

dreptului de proprietate a tuturor coproprietarilor.

A susținut recurenta că din copia extrasului din Registrul bunurilor imobile rezultă

cert că sunt aplicate interdicții de către executorul judecătoresc Grigore Stoian, iar în

sensul art. 118,122 CPC, n-au fost prezentate probe privind acțiunile întreprinse în

ordinea statuată la art. 88 alin. (1) Cod de executare. Or, intimatul/pârât urma să

justifice prin probe că modalitățile de executare silită întreprinse în ordinea statuată la

art. 74 Cod de executare n-au dat efecte și documentul executoriu este imposibil de

executat, întru asigurarea dreptului creditorului la un proces echitabil în sensul art. 6

CEDO.

Prin notificarea din 31 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimaților copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 170).

Prin referința depusă la data de 14 martie 2023, Fiodor Rotarenco, reprezentat de

avocatul Gheorghe Sclifos a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la

30 octombrie 2022, inclusiv la poșta electronică a avocatului Victor Pavlov, în

interesele Liliei Negruța (Olifieț), avocat.pavlov@gmail.com (f.d. 158).

Astfel, recursul declarat la 21 decembrie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

3

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Lilia Negruța (Olifieț),

reprezentat de avocatul Victor Pavlov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și

controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

către Lilia Negruța (Olifieț), reprezentat de avocatul Victor Pavlov, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Lilia Negruța (Olifieț), reprezentat de avocatul

Victor Pavlov, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

4

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Lilia Negruța (Olifieț), reprezentat de avocatul Victor

Pavlov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5