3ra-260/19 — anularea dispozitiei primarului

3ra-260/19 — anularea dispozitiei primarului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-260/19

prima instanță, Judecătoria Soroca, sediul Central (C. Botnaru)

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (A. Corolevschi, D. Stănila, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Pîslaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru

împotriva Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la anularea dispoziției

primarului,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Nicolae Pîslaru și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2018

a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 16 noiembrie 2017, Nicolae Pîslaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la anularea

dispoziției Primarului municipiului Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017 cu privire

la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor

de Război și Muncă din or. Soroca” și înregistrarea modificărilor cu privire la

alegerea conducătorului (f.d.1-5 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Nicolae Pîslaru a indicat că prin dispoziția

primarului mun. Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea

modificărilor în Statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și

Muncă din or. Soroca și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea

conducătorului”, s-au înregistrat modificări în punctul 4 al Statului, fiind expus în

redacție nouă după cum urmează: adresa juridică - Republica Moldova, or. Soroca,

str. Alexandru cel Bun, 41/6, care este domiciliul Ludmilei Vitcovscaia, telefoane

de contact: xxxx, xxxx, xxxx. La fel, prin dispoziția menționată supra s-au înregistrat

modificări cu privire la alegerea conducătorului AO „Organizația Veteranilor de

1

Război și Muncă din or. Soroca”, fiind aleasă în calitate de conducător al asociației

Galina Crîmscaia.

Reclamantul a invocat că emiterea dispoziției primarului mun. Soroca nr. 198

din 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației

Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca și înregistrarea

modificărilor cu privire la alegerea conducătorului” a fost precedată de numeroase

încălcări ale legislației în vigoare.

Reclamantul a precizat că la 29 mai 2017 s-a creat un grup de inițiativă, format

din 4 membri ai Consiliului de administrare ai AO „Organizația Veteranilor de

Război și Muncă din or. Soroca” și unii membri ai acestei asociații, în cadrul căreia

s-a soluționat chestiunea cu privire la convocarea conferinței extraordinare a

asociației, fiind stabilită cota de participare a delegaților.

Reclamantul Nicolae Pîslaru a menționat că la 31 mai 2017 a avut loc ședința

grupului de inițiativă, fiind întocmit procesul-verbal, care a stat la baza introducerii

modificărilor în statut și alegerea noului conducător al asociației, înregistrate prin

dispoziția primarului mun. Soroca din 27 septembrie 2017.

Reclamantul a invocat că la ședința grupului de inițiativă au participat

consilierii locali din Partidul Socialiștilor și viceprimarul, Mihail Grabciuc. La fel,

reclamantul Nicolae Pîslaru a specificat că a participat ocazional la această ședință

și a comunicat despre încălcarea procedurii de convocare a conferinței. Mai mult, în

cadrul ședinței respective nu s-a discutat chestiunea privind introducerea

modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și

Muncă din or. Soroca și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea

conducătorului”.

Reclamantul a specificat că Galina Crîmscaia a publicat un anunț în Monitorul

Oficial privind pierderea ștampilei Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de

Război și Muncă din or. Soroca și la cererea ei a fost confecționat un duplicat al

ștampilei.

Reclamantul a invocat că au fost încălcate prevederile punctelor 10, 13 și 17 al

Statutului Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca.

La fel, reclamantul Nicolae Pîslaru a menționat că nu au avut loc ședințe în

organizațiile primare pentru alegerea delegaților pentru conferință.

Reclamantul a indicat că pentru înregistrarea modificărilor în Statutul

Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” au

fost prezentate acte false, n-au fost prezentate toate actele prevăzute de lege și cu

încălcarea termenului prevăzut de legislația în vigoare. Despre falsificarea

procesului-verbal al ședinței din 31 mai 2017 și confecționarea unei noi ștampile,

prin prezentarea actelor și informațiilor false, Nicolae Pîslaru a anunțat Procuratura

raionului Soroca, care n-a întreprins nici o măsură.

De asemenea, reclamantul a specificat că a depus o cerere prealabilă către

primarului mun. Soroca și Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin care

a solicitat anularea dispoziției Primarului municipiului Soroca nr. 198 din data de

2

27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației

Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și

înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului. Însă, primarul mun.

Soroca a menționat că controlul legalității acestui act este de competența Oficiului

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. Iar, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat consideră decizia contestată legală, fără a indica careva argumente plauzibile

în acest sens.

Reclamantul a invocat că prin introducerea modificărilor adoptate prin

dispoziția contestată au fost încălcate drepturile membrilor Asociației Obștești

„Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” de a fi reprezentați în

organele de conducere, pentru a le apăra interesele lor legitime.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 5 și 17 al

Legii cu privire la asociațiile obștești din 837 din 17 mai 1996.

Prin urmare, reclamantul Nicolae Pîslaru a solicitat admiterea cererii de

chemare în judecată și anularea dispoziției primarului mun. Soroca nr. 198 din data

de 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației

Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și

înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului.

Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a

respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru

împotriva Primarului municipiului Soroca, Victor Său, intervenienți accesorii

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la

anularea dispoziției Primarului municipiului Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017

cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația

Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și înregistrarea modificărilor cu

privire la alegerea conducătorului (f.d.150-155 vol. I).

Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a încetat

procedura de examinare a cererii de alăturare la apel înaintată de Navin Boiarschii,

Maria Boiarscaia, Vera Bordian, Anastasia Gușcina, Galina Covali, Alexandra

Cosnician, Iulia Cosnician, Natalia Cosnician, Raisa Cosnician, Maria Tonofa,

Victor Tonofa, Arcadii Novotnîi, Tatiana Novotnaia, Stepan Tcaci, Evghenia Tcaci,

Maria Ganea, Vasilisa Armaș, Valentina Melnic, Stanislav Pavlov, Valentin

Ignatov, Ecaterina Ignatov, Fiodor Novițchii, Eugenia Novițcaia, Victor Rața,

Aglaia Rața, Valentin Gîtlan, Valerii Mîțu, Lidia Mîțu, Andrei Alexei, Anatolii

Covalciuc, Tamara Covalciuc, Tudor Pașa, Eugeniu Semeacov, Anelia Maximova,

Maria Coliban, Nina Sadovscaia, Nina Trocinshaia, Anatol Sturza, Ion Sablevschi,

Tamara Sablevschi, Maria Pelihovscaia, Iacob Purice, Maria Macoveiciuc, Varvara

Steclaru, Ludmila Butorina, Nina Baișova, Abas Baișov, Elena Rumeanțeva, Dora

Golovina, Feodor Cojocari, Nina Ciuhrii, Vasile Grosu, Lidia Lisnic, Galina

Preidac, Zinaida Isac, Maria Cebotari, Mihail Cebotari, Efimia Bijan, Vera Dmitruc,

Galina Serdiuc, Riva Hvolis, Vasilii Tașinschi, Maria Cujba, Maria Bulat, Elena

Ungurean, Iurii Ungurean, Vasilii Traistar, Irina Traistar, Ana Isaeva, Alexandr

Isaev, Lidia Crușeva, Olga Catruc, Valetina Rotari, Silvia Cialic, Tatiana Șubina,

Raisa Sîrbu, Liudmila Dascalenco, Mihail Dascalenco, Galina Lavranciuc, Maria

Belova, Maxim Raevschii, Ana Raevschii, Elena Cozlovscaia, Natalia Semeacov,

3

Nicolai Semeacov, Ana Babol, Alexandra Grabaziuc, Ana Mațenco, Liubovi

Cebotari, Eugenia Macsian, Galina Migulea, Liuba Dubciuc, Iulia Lesnicenco,

Pantelimon Țurcan, Valentina Nohrina, Maria Tonofa, Haritina Spoială, Maria

Cistol, Valentin Țurcan, Antonina Țurcan, Parascovia Tcaci, Nina Bîrlădeanu,

Alexandra Borisova, Andrei Lozan, Valentina Lozan, Mihail Rîjoc, Emilia

Mitrofan, Raisa Ishacova, Vasilii Gumenco, Maria Covalco, Tamila Dorofeeva,

Elena Mîțu, Steluța Țurcan, Vladimir Dîrloi, Olga Dîrloi, Aligotina Cialic, Raisa

Cornea, Ioana Ciumac, Larisa Stratulat, Ludmila Vacarciuc, Serghei Vacarciuc,

Alexandra Gulinschi, Nadejda Savițchi, Albert Malîhin, Ariadna Canțîr, Nina

Repeșco, Anton Repeșco, Boris Crivoruc, Parascovia Musteața, Valentina

Strelețchii, Maria Covali, Ana Ruguleț, Ivan Gonța, Aglaia Arpentii, Lucia

Stenipovscaia, Elena Postolachi, Ivan Sarabun, Larisa Sarabun, Nina Captari,

Gheorghe Railean, Constantin Teclea, Eugenia Teclea, Zinaida Jitari, Liusea

Crivoruc, Mihail Rusu, Eleonora Rusu, Anatolii Usatîi, Efrosinia Usataia, Victor

Ustimenco, Maria Gîncu, Olga Romașcan, Nina Revenco, Tamara Șoimu,

Gheorghe Rotari, Galina Rotari, Elena Eni , Nina Guseva, Cecilia Draganciuc,

Svetlana Vescu, Eugenia Țurcan, Ludmila Covalciuc, Elizaveta Perjovschi, Maria

Țîmbaliuc, Maria Rîjac, Vitalie Țîmbaliuc, Maria Bordian, Margareta Enachi,

Maria Toacă, Gheorghe Toacă, Lidia Holodova, Nina Crasnic, Nina Jaidebadi,

Boris Jaidebadi, Nicolae Pîslaru, Anastasia Saidarova, Silvia Vlas, Anatol Căldare,

Feodor Negrei, Serghei Cojuhari, Evghenii Crudu, Nadejda Crudu, Alexandru

Nastas, Mihail Popovschii, Mihai Cucer, Anton Ilușco, Felicia Guțu, Ludmila

Talu, Liubovi Covalciuc, Lidia Popova, Mihail Cojocari, Eugenia Cojocari,

Gheorghe Cojocaru, Ecaterina Cilipic, Zoia Simonova, Valentina Pușcaș, Vasilii

Sochirca, Liudmila Sochirca, Nicolai Cazac, Vica Cazac, Elena Morari, Tamara

Cacabalieva, Maria Belova, Mihai Dascalenco, Lidia Dascalenco, Nadejda

Rusanovscaia, Gheorghe Șmidt, Andrei Bosîi, Constantin Chiriac, Ala Șutchevici,

Lidia Barvinenco, Piotr Raileanu, Petru Lipa, Tamara Lipa, Zina Șevcenco, Nina

Manoli la apelul declarat de către Nicolae Pîslaru împotriva hotărîrii din data de

02 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central emisă în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului mun. Soroca,

Victor Său, intervenienți accesorii Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat și Galina Crîmscaia privind anularea dispoziției primarului mun. Soroca nr.198

din 27 septembrie 2017 „Cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul

Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și

înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului” (f.d.232-235 vol.

I).

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Nicolae Pîslaru și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central (f.d.236-239 vol. I).

În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că în cadrul ședinței de

judecată s-a constatat că, Asociație Obștească „Organizația Veteranilor de Război și

Muncă din or. Soroca” a fost fondată de către Nicolae Pîslaru, Liudmila Vitcovschi

și Lidia Slivinshaia la 01 octombrie 2015 și înregistrată în baza dispoziției

primarului mun. Soroca nr.260 la 03 decembrie 2015, fiind aprobat și Statutul

organizației. Conform procesului-verbal nr. l al Conferinței de constituire a

Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” a

4

fost ales Consiliul de administrare în componența: Nicolae Pîslaru, Liudmila

Vitcovschi, Galina Crăciun, Galina Crîmscaia, Eugenia Hroniuc, Ariadna Canțîr,

Vladimir Valuța, Lidia Ivanova și Lidia Slivinschaia, iar în calitate de președinte

al asociației a fost ales Nicolae Pîslaru.

Instanța de apel a reținut că la 27 septembrie 2017, în baza dispoziției nr. l98 a

primarului mun. Soroca, s-a dispus înregistrarea modificărilor în Statutul

Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca”, și anume în pct.4, în redacția nouă, va fi indicată următoarea adresă

juridică: Republica Moldova, or. Soroca, str. Alexandru cel Bun 41/6, telefoane

de contact: xxxx, xxxx, xxxx, iar conducătorul Asociației Obștești "Organizația

Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” a fost aleasă Galina Crîmscaia.

Instanța de apel a menționat că Nicolae Pîslaru a sesizat Procuratura raionului

Soroca referitor la pretinsele încălcări admise la adoptarea deciziilor din cadrul

Conferinței extraordinare a Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de

Război și Muncă din or. Soroca” din 31 mai 2017 și înregistrate prin dispoziția

nr. l98 din 27 septembrie 2017 a primarului mun. Soroca. Din răspunsul

Procuraturii raionului Soroca emis la 29 septembrie 2017, rezultă că legalitatea

actelor indicate supra urmează a fi supuse controlului obligatoriu de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, și în cazurile prevăzute de legislație, pe cale

judiciară, iar temei de intervenire a procurorului în cazul dat nu există.

La 12 octombrie 2017 Nicolae Pîslaru a depus cerere prealabilă adresată

primarului mun. Soroca, prin care a solicitat abrogarea dispoziției nominalizate,

invocând că la baza actului contestat a fost pus un procesul-verbal falsificat. Iar, la

13 octombrie 2017 a sesizat despre acest fapt și Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat.

Instanța de apel a precizat că prin răspunsul nr.02/1-12/1041 din 30 octombrie

2017 a primarului mun. Soroca, Nicolae Pîslaru a fost informat că dispoziția

contestată a fost emisă în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Iar, prin

răspunsul Șefului adjunct al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din

10 noiembrie 2017, Nicolae Pîslaru a fost informat despre faptul că dispoziția

contestată a fost supusă controlului legalității și recunoscută ca fiind legală.

Instanța de apel a invocat că în temeiul art.5, 17, 21 din Legea nr.835 din data

de 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești, în vigoare la data emiterii dispoziției

contestate, după verificarea actelor și constatarea faptului că documentele

prezentate de asociație conțin informație autentică, organul competent de a

înregistra modificările în statutul asociației obștești, corect a dispus înregistrarea

modificărilor solicitate.

La fel, instanța de apel a specificat că Nicolae Pîslaru nu a probat faptul că

dispoziția nr.198 din 27 septembrie 2017 a primarului mun. Soroca este ilegală

deoarece procesele-verbale prezentate de către asociație pentru înregistrarea

modificărilor au fost falsificate, aceste afirmații fiind pur declarative. Mai mult,

martorii audiați în cadrul instanței de fond au confirmat doar că nu au cunoscut

despre desfășurarea adunărilor pe sectoare, fără a face referire la careva falsificări.

Iar, martorii părții opuse au confirmat legalitatea procedurii, precum și faptul

desfășurării adunărilor, care au mai redat și toate încălcările admise de către fostul

conducător, Nicolae Pîslaru. Astfel, instanța de fond corect a apreciat critic poziția

reclamantului și a martorilor prezentați de acesta, precum că la 29 și 30 mai 2017 nu

s-ar fi desfășurat nici o adunare a organizațiilor primare.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit că la inițiativa

majorității membrilor Consiliului de administrare a asociației, la data de 20 și

30 mai 2017 au fost convocate și s-au desfășurat adunările organizațiilor primare,

5

unde s-a hotărât chestiunea privind convocarea Conferinței extraordinare, fiind

desemnați delegații din fiecare sector, conform normelor de reprezentare stabilite de

Consiliul, care ulterior au participat la Conferință și au votat pentru schimbările în

statut, ședințele fiind deliberative, fapt care rezultă din procesele-verbale anexate la

materialele dosarului. În cadrul Conferinței s-a votat demiterea președintelui

Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca”, alegerea unui nou conducător și modificarea sediului asociației,

modificări care ulterior au fost înregistrate de organul competent.

Instanța de apel a conchis că Nicolae Pîslaru a contestat doar dispoziția nr.198

din 27 septembrie 2017 a primarului mun. Soroca, care a fost supusă controlului

legalității de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și recunoscută ca

fiind legală, iar pe parcursul examinării cauzei nu a prezentat careva probe pertinente

și concludente, iar dispoziția contestată a fost semnată de persoană împuternicită

prin dispoziția nr.03-1/184 din 22 septembrie 2017.

Instanța de apel a indicat că un act legal în fond nu poate fi anulat pentru motive

formale, astfel, semnarea dispoziției contestate prin bifă, nu este un temei suficient

de a anula actul legal.

La 03 ianuarie 2019, Nicolae Pîslaru a declarat recurs împotriva deciziei din

data de 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să

fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva

Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat cu privire la anularea dispoziției primarului.

În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor invocate în cererea de

chemare în judecată, recurentul Nicolae Pîslaru a indicat că instanța de fond incorect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept. Astfel, la materialele cauzei există copia

procesului - verbal al ședinței grupului de inițiativă, unde sunt specificați 4 membri

ai Consiliului de administrare din 9, respectiv membrii prezenți nu au constituit

majoritatea Consiliului de administrare. Iar, conform proceselor-verbale prezentate,

ședințele s-au desfășurat la 29 și 30 mai 2017, dar nu la 20 și 30 mai 2017 cum a

reținut prima instanță.

Recurentul a menționat că însăși Galina Crîmscaia a invocat că grupul de

inițiativă s-a întrunit la 29 mai 2017, fapt ce contravine prevederilor statutului și

legislației în vigoare și la aceeași dată s-au desfășurat ședințele organizațiilor

primare din sectoarele 2, 3 și 4. Astfel, procesele-verbale sunt falsificate, deoarece

practic este imposibil să anunți toți membrii organizațiilor primare în aceiași zi

despre rezultatele ședinței grupului de inițiativă și să convoci ședințele organizațiilor

primare. Iar, numărul de membri ai organizațiilor primare indicat în procesele

verbale nu corespunde cu situația reală.

Recurentul Nicolae Pîslaru a specificat că în procesul - verbal al ședinței

organizației primare din sectorul nr.3 din 29 mai 2017, este indicat că a fost aleasă

președinte al ședinței, Natalia Chistol, iar numărul de membri ai organizației îl

constituie 71 membri, deși la 28 mai 2017 a avut loc ședința organizației primare din

acest sector cu 129 membri, fiind prezenți 72 membri, care au ales președinte al

organizației primare pe Fiodor Negrei, care nici nu a fost informat despre ședința de

la 29 mai 2017. Chiar dacă ar fi avut loc ședință în sectorul dat, conform procesului

-verbal prezentat au participat 40 membri din 129, fapt ce demonstrează că ședința

6

nu era deliberativă, numărul participanților fiind modificat pentru a - i reda un aspect

legal ședinței.

Recurentul a invocat că din declarațiile martorilor prezentați de Galina

Crîmscaia rezultă că procedura de convocare a Conferințe extraordinare a fost

încălcată.

Recurentul Nicolae Pîslaru a specificat că toate concluziile instanței de fond

sunt bazate doar pe declarațiile martorilor, iar probele prezentate de acesta au fost

ignorate sau apreciate critic.

La fel, recurentul a indicat că instanța de apel urma să de apreciere critică

declarațiilor martorilor prezentați de Galina Crîmscaia, ca fiind depoziții

contradictorii și ce nu corespund realității. Spre exemplu, martorul Lidia Slivinscaia

a declarat că la ședința grupului de inițiativă au participat toți membrii Consiliului

de administrare, deși în procesul-verbal sun indicați doar 4. Martorul Maria

Boldescu a indicat că au fost prezenți 7 membri ai Consiliului de administrare. Iar,

martorii Nicolae Pîslaru, Maxim Raevschii, Gheorghe Rotaru, Anastasia Șaidarova,

Fiodor Negrei, membri ai Consiliului de administrare au declarat instanței că nu au

participat la ședințele din 29 și 30 mai 2017 și nici n-au fost informați despre acestea.

Recurentul Nicolae Pîslaru a invocat că instanța nu a aplicat prevederile art. 26

alin.(l) lit. lit. a), c) din Legea contenciosului administrativ, deși urma să le aplice.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate reiese că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului prin prisma prevederilor art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces,

la data de 12 noiembrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei

(f.d.242 vol. I), fiind recepționată de către recurentul Nicolae Pîslaru la data de

15 noiembrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118088262AS (f.d.243 vol. I).

7

Totodată, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată pe

portalul instanțelor de judecată la 09 noiembrie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de Nicolae Pîslaru, prin intermediul oficiului poștal la 28 decembrie 2018, cu

respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 04 februarie 2019, în adresa intimaților Primarului municipiului Soroca,

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia a fost expediată

copia recursului declarat de către Nicolae Pîslaru, însă intimatul Primarul

municipiului Soroca nu și-a exercitat dreptul procesual respectiv și nu a depus

referință în termenul stabilit.

La 01 martie 2019, intervenientul accesoriu Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus referință la recursul declarat de Nicolae Pîslaru, prin

care a solicitat menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

La 01 martie 2019 intervenientul accesoriu Galina Crîmscaia a depus referință

la recursul declarat de Nicolae Pîslaru, prin care a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nicolae Pîslaru, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Nicolae Pîslaru, se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

8

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a

din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat de Nicolae Pîslaru nu rezultă că, instanța a apreciat

arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu

privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat de către Nicolae Pîslaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

9

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Pîslaru împotriva deciziei

din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului municipiului Soroca,

intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina

Crîmscaia cu privire la anularea dispoziției primarului.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

10