3ra-260/19 — anularea dispozitiei primarului

Dosar nr. 3ra-260/19 prima instanță, Judecătoria Soroca, sediul Central (C. Botnaru) instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (A. Corolevschi, D. Stănila, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Pîslaru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la anularea dispoziției primarului, împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Nicolae Pîslaru și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 16 noiembrie 2017, Nicolae Pîslaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la anularea dispoziției Primarului municipiului Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca” și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului (f.d.1-5 vol. I). În motivarea acțiunii, reclamantul Nicolae Pîslaru a indicat că prin dispoziția primarului mun. Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului”, s-au înregistrat modificări în punctul 4 al Statului, fiind expus în redacție nouă după cum urmează: adresa juridică - Republica Moldova, or. Soroca, str. Alexandru cel Bun, 41/6, care este domiciliul Ludmilei Vitcovscaia, telefoane de contact: xxxx, xxxx, xxxx. La fel, prin dispoziția menționată supra s-au înregistrat modificări cu privire la alegerea conducătorului AO „Organizația Veteranilor de 1 Război și Muncă din or.

Soroca”, fiind aleasă în calitate de conducător al asociației Galina Crîmscaia. Reclamantul a invocat că emiterea dispoziției primarului mun. Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului” a fost precedată de numeroase încălcări ale legislației în vigoare. Reclamantul a precizat că la 29 mai 2017 s-a creat un grup de inițiativă, format din 4 membri ai Consiliului de administrare ai AO „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și unii membri ai acestei asociații, în cadrul căreia s-a soluționat chestiunea cu privire la convocarea conferinței extraordinare a asociației, fiind stabilită cota de participare a delegaților.

Reclamantul Nicolae Pîslaru a menționat că la 31 mai 2017 a avut loc ședința grupului de inițiativă, fiind întocmit procesul-verbal, care a stat la baza introducerii modificărilor în statut și alegerea noului conducător al asociației, înregistrate prin dispoziția primarului mun. Soroca din 27 septembrie 2017. Reclamantul a invocat că la ședința grupului de inițiativă au participat consilierii locali din Partidul Socialiștilor și viceprimarul, Mihail Grabciuc. La fel, reclamantul Nicolae Pîslaru a specificat că a participat ocazional la această ședință și a comunicat despre încălcarea procedurii de convocare a conferinței. Mai mult, în cadrul ședinței respective nu s-a discutat chestiunea privind introducerea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului”. Reclamantul a specificat că Galina Crîmscaia a publicat un anunț în Monitorul Oficial privind pierderea ștampilei Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca și la cererea ei a fost confecționat un duplicat al ștampilei. Reclamantul a invocat că au fost încălcate prevederile punctelor 10, 13 și 17 al Statutului Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca. La fel, reclamantul Nicolae Pîslaru a menționat că nu au avut loc ședințe în organizațiile primare pentru alegerea delegaților pentru conferință. Reclamantul a indicat că pentru înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca” au fost prezentate acte false, n-au fost prezentate toate actele prevăzute de lege și cu încălcarea termenului prevăzut de legislația în vigoare. Despre falsificarea procesului-verbal al ședinței din 31 mai 2017 și confecționarea unei noi ștampile, prin prezentarea actelor și informațiilor false, Nicolae Pîslaru a anunțat Procuratura raionului Soroca, care n-a întreprins nici o măsură. De asemenea, reclamantul a specificat că a depus o cerere prealabilă către primarului mun. Soroca și Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat anularea dispoziției Primarului municipiului Soroca nr. 198 din data de 2 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca” și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului. Însă, primarul mun. Soroca a menționat că controlul legalității acestui act este de competența Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. Iar, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat consideră decizia contestată legală, fără a indica careva argumente plauzibile în acest sens. Reclamantul a invocat că prin introducerea modificărilor adoptate prin dispoziția contestată au fost încălcate drepturile membrilor Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” de a fi reprezentați în organele de conducere, pentru a le apăra interesele lor legitime. În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 5 și 17 al Legii cu privire la asociațiile obștești din 837 din 17 mai 1996. Prin urmare, reclamantul Nicolae Pîslaru a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și anularea dispoziției primarului mun.

Soroca nr. 198 din data de 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului. Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului municipiului Soroca, Victor Său, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la anularea dispoziției Primarului municipiului Soroca nr. 198 din 27 septembrie 2017 cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca” și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului (f.d.150-155 vol. I). Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a încetat procedura de examinare a cererii de alăturare la apel înaintată de Navin Boiarschii, Maria Boiarscaia, Vera Bordian, Anastasia Gușcina, Galina Covali, Alexandra Cosnician, Iulia Cosnician, Natalia Cosnician, Raisa Cosnician, Maria Tonofa, Victor Tonofa, Arcadii Novotnîi, Tatiana Novotnaia, Stepan Tcaci, Evghenia Tcaci, Maria Ganea, Vasilisa Armaș, Valentina Melnic, Stanislav Pavlov, Valentin Ignatov, Ecaterina Ignatov, Fiodor Novițchii, Eugenia Novițcaia, Victor Rața, Aglaia Rața, Valentin Gîtlan, Valerii Mîțu, Lidia Mîțu, Andrei Alexei, Anatolii Covalciuc, Tamara Covalciuc, Tudor Pașa, Eugeniu Semeacov, Anelia Maximova, Maria Coliban, Nina Sadovscaia, Nina Trocinshaia, Anatol Sturza, Ion Sablevschi, Tamara Sablevschi, Maria Pelihovscaia, Iacob Purice, Maria Macoveiciuc, Varvara Steclaru, Ludmila Butorina, Nina Baișova, Abas Baișov, Elena Rumeanțeva, Dora Golovina, Feodor Cojocari, Nina Ciuhrii, Vasile Grosu, Lidia Lisnic, Galina Preidac, Zinaida Isac, Maria Cebotari, Mihail Cebotari, Efimia Bijan, Vera Dmitruc, Galina Serdiuc, Riva Hvolis, Vasilii Tașinschi, Maria Cujba, Maria Bulat, Elena Ungurean, Iurii Ungurean, Vasilii Traistar, Irina Traistar, Ana Isaeva, Alexandr Isaev, Lidia Crușeva, Olga Catruc,

Valetina Rotari, Silvia Cialic, Tatiana Șubina, Raisa Sîrbu, Liudmila Dascalenco, Mihail Dascalenco, Galina Lavranciuc, Maria Belova, Maxim Raevschii, Ana Raevschii, Elena Cozlovscaia, Natalia Semeacov, 3 Nicolai Semeacov, Ana Babol, Alexandra Grabaziuc, Ana Mațenco, Liubovi Cebotari, Eugenia Macsian, Galina Migulea, Liuba Dubciuc, Iulia Lesnicenco, Pantelimon Țurcan, Valentina Nohrina, Maria Tonofa, Haritina Spoială, Maria Cistol, Valentin Țurcan, Antonina Țurcan, Parascovia Tcaci, Nina Bîrlădeanu, Alexandra Borisova, Andrei Lozan, Valentina Lozan, Mihail Rîjoc, Emilia Mitrofan, Raisa Ishacova, Vasilii Gumenco, Maria Covalco, Tamila Dorofeeva, Elena Mîțu, Steluța Țurcan, Vladimir Dîrloi, Olga Dîrloi, Aligotina Cialic, Raisa Cornea, Ioana Ciumac, Larisa Stratulat, Ludmila Vacarciuc, Serghei Vacarciuc, Alexandra Gulinschi, Nadejda Savițchi, Albert Malîhin, Ariadna Canțîr, Nina Repeșco, Anton Repeșco, Boris Crivoruc, Parascovia Musteața, Valentina Strelețchii, Maria Covali, Ana Ruguleț, Ivan Gonța, Aglaia Arpentii, Lucia Stenipovscaia, Elena Postolachi, Ivan Sarabun, Larisa Sarabun, Nina Captari, Gheorghe Railean, Constantin Teclea, Eugenia Teclea, Zinaida Jitari, Liusea Crivoruc, Mihail Rusu, Eleonora Rusu, Anatolii Usatîi, Efrosinia Usataia, Victor Ustimenco, Maria Gîncu, Olga Romașcan, Nina Revenco, Tamara Șoimu, Gheorghe Rotari, Galina Rotari, Elena Eni , Nina Guseva,

Cecilia Draganciuc, Svetlana Vescu, Eugenia Țurcan, Ludmila Covalciuc, Elizaveta Perjovschi, Maria Țîmbaliuc, Maria Rîjac, Vitalie Țîmbaliuc, Maria Bordian, Margareta Enachi, Maria Toacă, Gheorghe Toacă, Lidia Holodova, Nina Crasnic, Nina Jaidebadi, Boris Jaidebadi, Nicolae Pîslaru, Anastasia Saidarova, Silvia Vlas, Anatol Căldare, Feodor Negrei, Serghei Cojuhari, Evghenii Crudu, Nadejda Crudu, Alexandru Nastas, Mihail Popovschii, Mihai Cucer, Anton Ilușco, Felicia Guțu, Ludmila Talu, Liubovi Covalciuc, Lidia Popova, Mihail Cojocari, Eugenia Cojocari, Gheorghe Cojocaru, Ecaterina Cilipic, Zoia Simonova, Valentina Pușcaș, Vasilii Sochirca, Liudmila Sochirca, Nicolai Cazac, Vica Cazac, Elena Morari, Tamara Cacabalieva, Maria Belova, Mihai Dascalenco, Lidia Dascalenco, Nadejda Rusanovscaia, Gheorghe Șmidt, Andrei Bosîi, Constantin Chiriac, Ala Șutchevici, Lidia Barvinenco, Piotr Raileanu, Petru Lipa, Tamara Lipa, Zina Șevcenco, Nina Manoli la apelul declarat de către Nicolae Pîslaru împotriva hotărîrii din data de 02 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului mun.

Soroca, Victor Său, intervenienți accesorii Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia privind anularea dispoziției primarului mun. Soroca nr.198 din 27 septembrie 2017 „Cu privire la înregistrarea modificărilor în statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” și înregistrarea modificărilor cu privire la alegerea conducătorului” (f.d.232-235 vol. I). Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Nicolae Pîslaru și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (f.d.236-239 vol. I). În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că în cadrul ședinței de judecată s-a constatat că, Asociație Obștească „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca” a fost fondată de către Nicolae Pîslaru, Liudmila Vitcovschi și Lidia Slivinshaia la 01 octombrie 2015 și înregistrată în baza dispoziției primarului mun. Soroca nr.260 la 03 decembrie 2015, fiind aprobat și Statutul organizației. Conform procesului-verbal nr. l al Conferinței de constituire a Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” a 4 fost ales Consiliul de administrare în componența: Nicolae Pîslaru, Liudmila Vitcovschi, Galina Crăciun, Galina Crîmscaia, Eugenia Hroniuc, Ariadna Canțîr, Vladimir Valuța, Lidia Ivanova și Lidia Slivinschaia, iar în calitate de președinte al asociației a fost ales Nicolae Pîslaru. Instanța de apel a reținut că la 27 septembrie 2017, în baza dispoziției nr. l98 a primarului mun.

Soroca, s-a dispus înregistrarea modificărilor în Statutul Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca”, și anume în pct.4, în redacția nouă, va fi indicată următoarea adresă juridică: Republica Moldova, or. Soroca, str. Alexandru cel Bun 41/6, telefoane de contact: xxxx, xxxx, xxxx, iar conducătorul Asociației Obștești "Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or. Soroca” a fost aleasă Galina Crîmscaia. Instanța de apel a menționat că Nicolae Pîslaru a sesizat Procuratura raionului Soroca referitor la pretinsele încălcări admise la adoptarea deciziilor din cadrul Conferinței extraordinare a Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca” din 31 mai 2017 și înregistrate prin dispoziția nr. l98 din 27 septembrie 2017 a primarului mun. Soroca. Din răspunsul Procuraturii raionului Soroca emis la 29 septembrie 2017, rezultă că legalitatea actelor indicate supra urmează a fi supuse controlului obligatoriu de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, și în cazurile prevăzute de legislație, pe cale judiciară, iar temei de intervenire a procurorului în cazul dat nu există. La 12 octombrie 2017 Nicolae Pîslaru a depus cerere prealabilă adresată primarului mun. Soroca, prin care a solicitat abrogarea dispoziției nominalizate, invocând că la baza actului contestat a fost pus un procesul-verbal falsificat. Iar, la 13 octombrie 2017 a sesizat despre acest fapt și Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Instanța de apel a precizat că prin răspunsul nr.02/1-12/1041 din 30 octombrie 2017 a primarului mun. Soroca, Nicolae Pîslaru a fost informat că dispoziția contestată a fost emisă în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Iar, prin răspunsul Șefului adjunct al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din 10 noiembrie 2017, Nicolae Pîslaru a fost informat despre faptul că dispoziția contestată a fost supusă controlului legalității și recunoscută ca fiind legală. Instanța de apel a invocat că în temeiul art.5, 17, 21 din Legea nr.835 din data de 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești, în vigoare la data emiterii dispoziției contestate, după verificarea actelor și constatarea faptului că documentele prezentate de asociație conțin informație autentică, organul competent de a înregistra modificările în statutul asociației obștești, corect a dispus înregistrarea modificărilor solicitate.

La fel, instanța de apel a specificat că Nicolae Pîslaru nu a probat faptul că dispoziția nr.198 din 27 septembrie 2017 a primarului mun. Soroca este ilegală deoarece procesele-verbale prezentate de către asociație pentru înregistrarea modificărilor au fost falsificate, aceste afirmații fiind pur declarative. Mai mult, martorii audiați în cadrul instanței de fond au confirmat doar că nu au cunoscut despre desfășurarea adunărilor pe sectoare, fără a face referire la careva falsificări. Iar, martorii părții opuse au confirmat legalitatea procedurii, precum și faptul desfășurării adunărilor, care au mai redat și toate încălcările admise de către fostul conducător, Nicolae Pîslaru. Astfel, instanța de fond corect a apreciat critic poziția reclamantului și a martorilor prezentați de acesta, precum că la 29 și 30 mai 2017 nu s-ar fi desfășurat nici o adunare a organizațiilor primare.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit că la inițiativa majorității membrilor Consiliului de administrare a asociației, la data de 20 și 30 mai 2017 au fost convocate și s-au desfășurat adunările organizațiilor primare, 5 unde s-a hotărât chestiunea privind convocarea Conferinței extraordinare, fiind desemnați delegații din fiecare sector, conform normelor de reprezentare stabilite de Consiliul, care ulterior au participat la Conferință și au votat pentru schimbările în statut, ședințele fiind deliberative, fapt care rezultă din procesele-verbale anexate la materialele dosarului. În cadrul Conferinței s-a votat demiterea președintelui Asociației Obștești „Organizația Veteranilor de Război și Muncă din or.

Soroca”, alegerea unui nou conducător și modificarea sediului asociației, modificări care ulterior au fost înregistrate de organul competent. Instanța de apel a conchis că Nicolae Pîslaru a contestat doar dispoziția nr.198 din 27 septembrie 2017 a primarului mun. Soroca, care a fost supusă controlului legalității de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și recunoscută ca fiind legală, iar pe parcursul examinării cauzei nu a prezentat careva probe pertinente și concludente, iar dispoziția contestată a fost semnată de persoană împuternicită prin dispoziția nr.03-1/184 din 22 septembrie 2017. Instanța de apel a indicat că un act legal în fond nu poate fi anulat pentru motive formale, astfel, semnarea dispoziției contestate prin bifă, nu este un temei suficient de a anula actul legal.

La 03 ianuarie 2019, Nicolae Pîslaru a declarat recurs împotriva deciziei din data de 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu privire la anularea dispoziției primarului. În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, recurentul Nicolae Pîslaru a indicat că instanța de fond incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept. Astfel, la materialele cauzei există copia procesului - verbal al ședinței grupului de inițiativă, unde sunt specificați 4 membri ai Consiliului de administrare din 9, respectiv membrii prezenți nu au constituit majoritatea Consiliului de administrare.

Iar, conform proceselor-verbale prezentate, ședințele s-au desfășurat la 29 și 30 mai 2017, dar nu la 20 și 30 mai 2017 cum a reținut prima instanță. Recurentul a menționat că însăși Galina Crîmscaia a invocat că grupul de inițiativă s-a întrunit la 29 mai 2017, fapt ce contravine prevederilor statutului și legislației în vigoare și la aceeași dată s-au desfășurat ședințele organizațiilor primare din sectoarele 2, 3 și 4. Astfel, procesele-verbale sunt falsificate, deoarece practic este imposibil să anunți toți membrii organizațiilor primare în aceiași zi despre rezultatele ședinței grupului de inițiativă și să convoci ședințele organizațiilor primare. Iar, numărul de membri ai organizațiilor primare indicat în procesele verbale nu corespunde cu situația reală.

Recurentul Nicolae Pîslaru a specificat că în procesul - verbal al ședinței organizației primare din sectorul nr.3 din 29 mai 2017, este indicat că a fost aleasă președinte al ședinței, Natalia Chistol, iar numărul de membri ai organizației îl constituie 71 membri, deși la 28 mai 2017 a avut loc ședința organizației primare din acest sector cu 129 membri, fiind prezenți 72 membri, care au ales președinte al organizației primare pe Fiodor Negrei, care nici nu a fost informat despre ședința de la 29 mai 2017. Chiar dacă ar fi avut loc ședință în sectorul dat, conform procesului -verbal prezentat au participat 40 membri din 129, fapt ce demonstrează că ședința 6 nu era deliberativă, numărul participanților fiind modificat pentru a - i reda un aspect legal ședinței.

Recurentul a invocat că din declarațiile martorilor prezentați de Galina Crîmscaia rezultă că procedura de convocare a Conferințe extraordinare a fost încălcată. Recurentul Nicolae Pîslaru a specificat că toate concluziile instanței de fond sunt bazate doar pe declarațiile martorilor, iar probele prezentate de acesta au fost ignorate sau apreciate critic. La fel, recurentul a indicat că instanța de apel urma să de apreciere critică declarațiilor martorilor prezentați de Galina Crîmscaia, ca fiind depoziții contradictorii și ce nu corespund realității. Spre exemplu, martorul Lidia Slivinscaia a declarat că la ședința grupului de inițiativă au participat toți membrii Consiliului de administrare, deși în procesul-verbal sun indicați doar 4. Martorul Maria Boldescu a indicat că au fost prezenți 7 membri ai Consiliului de administrare.

Iar, martorii Nicolae Pîslaru, Maxim Raevschii, Gheorghe Rotaru, Anastasia Șaidarova, Fiodor Negrei, membri ai Consiliului de administrare au declarat instanței că nu au participat la ședințele din 29 și 30 mai 2017 și nici n-au fost informați despre acestea. Recurentul Nicolae Pîslaru a invocat că instanța nu a aplicat prevederile art. 26 alin.(l) lit. lit. a), c) din Legea contenciosului administrativ, deși urma să le aplice. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate reiese că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului prin prisma prevederilor art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces, la data de 12 noiembrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.242 vol. I), fiind recepționată de către recurentul Nicolae Pîslaru la data de 15 noiembrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118088262AS (f.d.243 vol. I). 7 Totodată, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată la 09 noiembrie 2018. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de Nicolae Pîslaru, prin intermediul oficiului poștal la 28 decembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 04 februarie 2019, în adresa intimaților Primarului municipiului Soroca, Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia a fost expediată copia recursului declarat de către Nicolae Pîslaru, însă intimatul Primarul municipiului Soroca nu și-a exercitat dreptul procesual respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. La 01 martie 2019, intervenientul accesoriu Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus referință la recursul declarat de Nicolae Pîslaru, prin care a solicitat menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. La 01 martie 2019 intervenientul accesoriu Galina Crîmscaia a depus referință la recursul declarat de Nicolae Pîslaru, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nicolae Pîslaru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Nicolae Pîslaru, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 8 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat de Nicolae Pîslaru nu rezultă că, instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și reprezentanților acestora. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Nicolae Pîslaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 9 d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Pîslaru împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pîslaru împotriva Primarului municipiului Soroca, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și Galina Crîmscaia cu privire la anularea dispoziției primarului. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 10