2ra-480/19 — Încasarea prejudiciului cauzat de fapta prepusului

Dosarul nr. 2ra–480/19 Prima instanță: Judecătoria Criuleni (sediul central) (jud. A. Cazacliu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, Vl. Clima, M. Guzun) D E C I Z I E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând recursul declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tipa Lucia împotriva IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, intervenienți accesorii Consiliul raional Criuleni și Cotoman Veronica privind încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești și menținută hotărârea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul central), con st ată: La 26 septembrie 2011, Tipa Lucia a depus cerere de chemare în judecată către IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești privind repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii a invocat că, la 08 septembrie 2008, în rezultatul incendiului produs din vina angajatei IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești Cotoman Veronica, incendiu care s-a extins în gospodăria sa, i-au fost distruse următoarele bunuri: cherestea, pardoseală, bârne, lemne de foc, fân, lucernă, grâu, placaj, ardezie, rame de la uși, anvelope cu disc, centuri pentru combaină, gard, pari la gard, calorifere, astfel fiindu-i cauzat un prejudiciu material în sumă de 110 000 lei.

Reclamanta a menționat că, Cotoman Veronica care la acel moment era angajată la instituția pârâtă, a fost recunoscută vinovată de producerea incendiului prin sentința judecătoriei Criuleni din 28 mai 2010. Prin cererea din 12 decembrie 2016, reclamanta a modificat acțiunea invocând faptul că, în urma efectuării comparației între certificatul inspectorului SSE Criuleni S. Gatman nr. 254 din 12 septembrie 2008 și situația reală de fapt, a constat că există divergențe între numărul de poziții în lista prezentată de SSE Criuleni. 1 Astfel, conform listei întocmite de ea, cuantumul prejudiciului cauzat constituie 139 940 de lei, solicitînd încasarea de la IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a prejudiciului material în sumă de 139 940 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2012 a Judecătoriei Criuleni, acțiunea înaintată de Tipa Lucia împotriva IMSP Centrul Medicilor de Familie Criuleni, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă înlocuirea pârâtului IMSP Centrul Medicilor de Familie Criuleni cu IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești. Prin decizia din 26 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de către IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești împotriva încheierii din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău. Instanța de recurs a reținut că potrivit prevederilor art. 70 alin. (3) al Codului de procedură civilă, doar încheierea despre refuzul în admiterea succesorului poate fi atacată cu recurs, însă la caz prin încheierea recurată a fost admisă succesiunea în drepturi, iar aceasta nu poate fi atacată cu recurs.

Prin decizia din 19 decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Tipa Lucia, casată hotărârea din 04 decembrie 2012 a Judecătoriei Criuleni cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul central), acțiunea înaintată de Tipa Lucia împotriva IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, intervenient accesoriu Consiliul raional Criuleni a fost admisă parțial. S-a încasat de la IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești în beneficiul Luciei Tipa suma de 166 730 de lei, compusă din 116 730 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești și menținută hotărârea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut că, angajata IMSP a Centrului Medicilor de Familie Criuleni, Cotoman Veronica, fiind responsabilă de respectarea strictă a regulilor de protecție împotriva incendiilor în această instituție, a încălcat regulile de protecție împotriva incendiilor și la 08 septembrie 2008 a aprins deșeurile medicale pe teritoriul Centrului de Sănătate Bălăbănești r-l Criuleni, care a constituit sursă de aprindere și declanșare a incendiului, care s-a extins în gospodăria reclamantei, astfel fiind distruse mai multe bunuri materiale. Astfel, printr-o sentință irevocabilă Cotoman Veronica a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii imputate, iar acțiunea civilă înaintată a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța într-un proces civil.

La fel, instanțele au constatat că, valoarea prejudiciului a fost corect indicată de reclamantă, or această valoare este confirmată prin certificatul nr. 2544 eliberat de către inspectorul superior SAÎL al SSE Criuleni Sergiu Gatman la 12 septembrie 2008, Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 2273 din 09 octombrie 2008 și Raportul de expertiză nr. 0380 din 05 decembrie 2016, astfel fiind stabilit costul bunurilor materiale deteriorate în sumă de 86 330 lei și costul 2 producției cerealiere distruse în sumă de 30 400 lei. Reținând prevederile art. 70 alin. (3) al Codului civil, potrivit căruia, în cazul divizării persoanei juridice, drepturile și obligațiile ei trec la noile persoane juridice în conformitate cu bilanțul de repartiție, instanțele au respins argumentele pârâtei privind lipsa responsabilității acesteia pe motivul că pârâta nu exista ca persoană juridică la momentul producerii incendiului.

La 11 septembrie 2018, IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a declarat recurs împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. Totodată, în recurs IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a solicitat casarea încheierii din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost dispusă înlocuirea pârâtului. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea precum, lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată și a apreciat arbitrar probele ceea ce a dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

La 26 februarie 2019, Tipa Lucia a depus o referință la recursul declarat de către IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, solicitând respingerea acestuia. La 01 martie 2019, Consiliul raional Criuleni a depus o referință la recursul declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor instanțelor inferioare cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 15 mai 2018, expediată părților la 02 iulie 2018, însă date referitoare la recepționarea acesteia de către IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești la materialele cauzei nu se regăsesc, ceea ce denotă faptul că recursul declarat la 11 septembrie 2018 a fost depus cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă. În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75) Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19 decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca 3 obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție. Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral și emiterea în această parte a unei hotărâri noi, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Cu referire la repararea prejudiciului material, Colegiul consideră că această cerință corect a fost admisă de către instanțele de judecată. În favoarea concluziei enunțate, Colegiul notează prevederile art. 1398 al Codului civil, conform cărora cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Totodată, conform prevederilor art. 1403 alin. (1) al Codului civil comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție de prepusul său în funcțiile care i s-au încredințat, iar potrivit art. 1422 alin. (1) al aceleiași legi în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu certitudine că, la 08 septembrie 2008, în rezultatul incendiului produs din vina angajatei IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești Cotoman Veronica, incendiu care s-a extins asupra gospodăriei Luciei Tipa și care i-a distrus mai multe bunuri.

Prin decizia din 11 iulie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul IMSP Centrului Medicilor de Familie Criuleni împotriva sentinței din 28 mai 2010 a Judecătoriei Criuleni și a fost casată sentința în partea acțiunii civile, pronunțând în această parte o nouă hotărâre prin care acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor. Astfel, prin sentința din 28 mai 2010 a Judecătoriei Criuleni, fosta angajată al Centrului de Sănătate Bălăbănești, Cotoman Veronica, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 296 al Codului penal, fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale.

Prin sentința nominalizată s-a constatat că, Cotoman Veronica deținând funcția de infirmieră, contrar regulilor de protecție împotriva incendiilor în instituția în care a fost angajată, a aprins la 08 septembrie 2008 deșeuri medicale pe teritoriul Centrului de Sănătate Bălăbănești, acțiuni care au constituit sursa de aprindere și declanșare a incendiului care s-a răsfrânt asupra gospodăriei Luciei Tipa și ca rezultat, i-a cauzat prejudiciu material prin distrugerea bunurilor aflate 4 pe teritoriul gospodăriei.

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire la responsabilitatea IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești de a repara prejudiciul material cauzat Luciei Tipa de către angajata instituției – Cotoman Veronica, or, din conținutul normelor citate supra rezultă că angajatorul în calitate de comitent poartă răspundere pentru acțiunile angajaților săi în calitate de prepuși în funcțiile încredințate acestora. Cuantumul prejudiciului material cauzat Luciei Tipa a fost constatat prin mai multe înscrisuri prezentate de părți și administrate de instanțele de judecată.

Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 0380 din 05 decembrie 2016 întocmit de expertul Achimov Anatolie, mărimea prejudiciului material cauzat bunurilor a fost evaluată la suma de 116 730 de lei. La fel, potrivit certificatului nr. 2544 eliberat de către inspectorul superior SAÎL al SSE Criuleni Sergiu Gatman la 12 septembrie 2008 și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 2273 din 09 octombrie 2008, mărimea prejudiciului material este 116 730 de lei. Reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată concluzia instanțelor inferioare de a încasa din contul IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a sumei menționate supra cu titlul de prejudiciu material cauzat.

Cu referire la alegațiile recurentei IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești precum că instituția nu este pârâtul corespunzător în procesul intentat, or la momentul cauzării prejudiciului, nu exista ca persoană juridică, instanța de recurs reține următoarele. După cum s-a menționat supra, Cotoman Veronica anterior a fost angajată în funcție de infirmieră la IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, instituție care intra în componența IMSP Centrul Medicilor de Familie Criuleni, în corespundere cu Regulamentul IMSP Centrul Medicilor de Familie Criuleni din 17 decembrie 2007, fără a avea statut de persoană juridică, astfel reclamanta a acționat în justiție anume IMSP Centrul Medicilor de Familie Criuleni.

Ulterior, prin decizia Consiliului raional Criuleni din 04 noiembrie 2011, întru asigurarea delimitării juridice a asistenței medicale primare la nivel raional, IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a fost delimitat de IMSP Centrul Medicilor de Familie Criuleni, obținând statut de persoană juridică din 08 decembrie 2011. La fel, statutul procesual al IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești a fost pus în discuție anterior atât în cadrul cauzei penale de învinuire a Veronicăi Cotoman, cât și în cadrul prezentei cauzei civile la înlocuirea pârâtului prin încheierea din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău menținută prin decizia din 26 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție. Sub acest aspect, Colegiul lărgit, ținând cont de faptul că recurenta contestă odată cu fondul cauzei și încheierea din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, trage concluzia că acest act judecătoresc este emis în conformitate cu prevederile legii.

Prin urmare, reținând constatările în această privință, Colegiul lărgit atestă neîntemeiate argumentele recurentei și ca urmare le va respinge, constatând că anume IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești este subiectul corespunzător în 5 raportul obligațional supus examinării, or ultima în urma divizării, fiind concomitent și angajatorul Cotoman Veronicăi, a obținut drepturile și obligațiile depline în calitate de persoană juridică. Cât privește repararea prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au admis acțiunea în această parte și a dispus încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din contul IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, din considerentele ce urmează.

Art. 1422 alin. (1) al Codului civil stipulează că, în cazul în care persoanei i s- a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc, iar potrivit prevederilor art. 1398 al aceleiași legi, citate mai sus prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune poate fi reparat exclusiv în cazurile prevăzute de lege. Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este urmare a încălcării unor valori de aceeași natură.

De asemenea, din norma de drept enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege. Colegiul precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică toate formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic. Însă, fără a contesta dreptul Luciei Tipa la repararea prejudiciului moral cauzat, urmează de ținut cont de subiectul acestui raport obligațional. Se reiterează că prin sentința din 28 mai 2010 a Judecătoriei Criuleni, Cotoman Veronica a fost recunoscută vinovată de comiterea acțiunii, iar după epuizarea căilor de atac în procesul penal, acțiunea civilă înaintată de Tipa Lucia a fost admisă în principiu.

Astfel, reieșind din cele nominalizate, instanța de recurs reține că prejudiciul moral, în corespundere cu legea procesual penală, urmează a fi reparat nemijlocit de către persoana culpabilă de cauzarea acestuia, și nu de către comitent (angajator) în conformitate cu art. 1403 al Codului civil și anume, de persoana recunoscută vinovată prin sentința din 28 mai 2010 a Judecătoriei Criuleni. Așadar, Colegiul lărgit trage concluzia că pretenția de încasarea a prejudiciului moral, în speță, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, motiv pentru care hotărârile instanțelor inferioare în această parte urmează a fi casate cu emiterea unei noi hotărâri. Cu privire la criticile formulate de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești precum că la materialele cauzei lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată în care au fost audiați martori, Colegiul lărgit reține următoarele.

În corespundere cu prevederile art. 434 alin. (3) lit. e) al Codului de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată. Astfel, legiuitorul a prevăzut expres că în calitate de temei de declarare a 6 recursului servește lipsa nemijlocită a procesului-verbal al ședinței de judecată în dosar. Prin sintagma ”în dosar lipsește”, ca temei de declarare a recursului, s-a urmărit contracararea încălcării principiului publicității ședinței de judecată, garantat de lege, or părțile, participanții la proces, instanțele ierarhic inferioare în cazul exercitării controlului legalității precum și alte persoane interesate trebuie să aibă în față o imagine completă a fazelor procesului, acțiunilor întreprinse în cadrul ședințelor de judecată precum și incidentelor procedurale.

Colegiul lărgit atestă că la dosar, de fapt există procesul-verbal al ședinței de judecată din 03 februarie 2015, în cadrul căreia au fost audiați martori, mențiunile de rigoare fiind înserate în proces-verbal, care la rândul lui este semnat de președintele ședinței și grefier. În pofida acestui fapt, recurenta IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești critică modul întocmirii acestuia și conținutul procesulu-verbal, indicând că declarațiile martorului nu se regăsesc la materialele cauzei. Sub acest aspect, instanța de recurs consideră necesar de a preciza diferența situațiilor juridice în cazul în care o parte sau un participant la proces nu este de acord cu plenitudinea procesului-verbal de cazul în care acesta din urmă lipsește în general din dosar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 275 alin. (6) ale Codului de procedură civilă (în redacția la data întocmirii procesului verbal), participanții la proces și reprezentanții lor au dreptul să ia cunoștință de procesul-verbal al ședinței de judecată și, în decursul a 5 zile de la data semnării acestuia, să prezinte în scris observații asupra lui, indicînd inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet Potrivit prevederilor legale enunțate supra, IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești fiind parte la procesul în cauză avea dreptul de a depune observații referitoare la plenitudinea procesului-verbal al ședinței de judecată din 03 februarie 2015, indicând motivele din care consideră procesul-verbal incomplet, însă recurenta nu a făcut uz de acest drept, consecințele fiindu-i opozabile în plină măsură.

Mai mult ca atât, Colegiul lărgit notează că declarațiile martorilor audiați la 03 februarie 2015, nu au fost reținute nici de prima instanță nici de către instanța de apel, astfel nefiind în stare să influențeze circumstanțele importante constatate pentru justa soluționare a speței. Cu referire la celelalte critici din recurs, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele întrebări juridice puse în cauză și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate în recursul formulat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești.

De fapt, motivele recursului declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești sunt inadmisibile în esența lor și nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156). Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite 7 recursul declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, cu casarea deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 27 martie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul central) în partea încasării prejudiciului moral și în această parte a emite o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel, a hotărârii primei instanțe precum și a încheierii din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești. Se casează parțial decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul central), emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tipa Lucia împotriva IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești, intervenienți accesorii Consiliul raional Criuleni și Cotoman Veronica privind încasarea prejudiciului material și moral, în partea încasării de la pârâtă a prejudiciului moral și în această parte se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge pretenția Luciei Tipa înaintată IMSP Centrul de Sănătate Bălăbănești cu privire la repararea prejudiciului moral.

În rest, decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul central) și încheierea din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Svetlana Filincova 8