2ra-569/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–569/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Justiției și de către Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor și Gorbatovschi Viorel împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat urmare a încălcării dreptului la judecarea pricinii civile și penale în termen rezonabil, împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiției și de către Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion și menținută hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), con st ată: La 14 martie 2018, Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel au înaintat o acțiune împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat urmare a încălcării dreptului la judecarea pricinii civile și penale în termen rezonabil.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, au demarat procesele de privatizare a spațiilor locative cu statut de cămine a fostei uzine SA „Mezon”, angajații căreia au fost membrii familiei Gorbatovschi Nina, feciorii Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel, precum și angajatul Marian Sergiu. Legiferarea acestui proces de privatizare a demarat de la adoptarea hotărârii 1 adunării comune a administrației și comitetului sindical a întreprinderii SA „Mezon”, conform căreia au fost repartizate inițial spațiile locative tuturor angajaților, după cum urmează: familiei Ninei Gorbatovschi, în căminul situat în mun.

Chișinău, str. XXXX nr. XXX, X odăi, cu nr. nr. XX, XX și XX, cu scopul de reconstrucție a spațiului locativ încadrat în viitorul apartament cu nr. XX; lui Marian Sergiu, în același cămin i-a fost repartizat o singură odaie nr. XX; vecinului Denisiuc Sergiu i-a revenit odaia cu nr. XX, care fiind ca și Marian Sergiu holtei, s-au obligat de a reconstrui în 2 apartamente izolate ce vor avea nr. nr. X a) și X b), având intrări separate. În baza acestei hotărâri, Direcția locuințe a Primăriei mun. Chișinău a eliberat familiei Gorbatovschi la 06 septembrie 2004, ordinul de repartiție nr. 010266 de instalare în apartamentul nr. XX, cu toate actele de reconstrucție a fostelor odăi din cămin într-un apartament unic, acte ce au servit ca bază la demararea lucrărilor de reconstrucție.

După finisarea lucrărilor, în vara anului 2005, OCT Chișinău a eliberat familiei Gorbatovschi, certificatul de inspectare a locuinței nr. XX și certificatul- caracteristică cu întocmirea planului geometric, ulterior la 28 septembrie 2005, în temeiul hotărârii Comisiei de privatizare nr. 598 din 12 august 2006 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 11520, înregistrat la OCT Chișinău la 13 octombrie 2005 cu nr. 57631/05, reclamanta devenind astfel proprietara apartamentului. Contrar hotărârii primare a adunării comune a administrației și comitetului sindical SA „Mezon”, ce trebuia să fie decisivă nu numai la repartizare, dar și la volumul spațiului locativ, Marian Sergiu având scopuri de îmbogățire nejustificată, precum și de a-și mări volumul spațiului locativ, întrând în cârdășie cu funcționari din cadrul OCT și Primăria mun.

Chișinău, unde au prezentat acte ilegale și falsificate, fără a avea nevoie de vreo expertiză judiciară în materie de grafologie. Reclamanții au relatat că acest fapt este confirmat prin anexarea la acțiune a copiei Listei locatarilor ce a fost falsificată și a servit ca bază pentru deciziile despre repartizarea și privatizarea ulterioară a acestora, dar și a legalității hotărârilor judecătorești, însă în viziunea reclamanților, mijloacele investite în această operațiune după cum și nivelul de corupție din sistemul organelor judiciare din țară și-au atins scopul la care au scontat Marian Sergiu și alte persoane.

Anterior prezentării actelor de privatizare a locuinței respective de către Gorbatovschi Nina, adică la 10 mai 2005, în temeiul contractului de vânzare- cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 5096 din 10 mai 2005, precum și a listei locatarilor falsificată de Marian Sergiu, acesta a devenit proprietarul ap. XX b) din același imobil, incluzând în sine și o parte din spațiul locativ repartizat. În așa mod, de OCT și Primăria mun. Chișinău au fost eliberate acte de privatizare a 2 spații locative, incluzând în sine unul și același spațiu la 2 persoane 2 diferite, adică Ninei Gorbatovschi și lui Marian Sergiu, însă spre deosebire de Gorbatovschi Nina, Marian Sergiu a primit acest drept ilegal, în baza unui act falsificat.

În condițiile specificate supra, au fost intentate mai multe acțiuni civile în ordinea contenciosului administrativ și în ordine generală de ambele părți, ce au continuat din 2008 până în prezent.

Reclamanții au specificat că, de la începutul acestui litigiu a fost pus ca bază un act probatoriu cu semne de falsificare, autorii căruia au fost identificați prin sesizările respective la CNA și procuratură, prin intermediul cărora s-a solicitat inițierea unor procese penale, pedepsirea făptuitorilor și anularea actului, însă făptuitorii concreți au rămas nepedepsiți și falsul a prevalat, ca ulterior fapte similare să fie constatate de CNA prin percheziții și arestări efectuate la sediile Primăriei și OCT Chișinău la 12 februarie 2018. În viziunea reclamanților, instanțele judiciare sunt incompetente, care pentru a rezolva un caz simplu s-au prezentat înscrisuri probatorii incontestabile, însă așa și nu l-au rezolvat într-un proces echitabil și în timp rezonabil, fiind încălcate mai multe drepturi constituționale și libertăți fundamentale în privința Ninei Gorbatovschi, printre care figurează accesul la o justiție independentă și incoruptibilă, la un proces echitabil și în timp rezonabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 ianuarie 2009, acțiunea lui Marian Sergiu împotriva Ninei Gorbatovschi, Consiliul mun. Chișinău și ÎS „Cadastru” privind înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate și instalare în apartament cu modificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, a fost admisă parțial, cu anularea parțială a hotărârii Agenției de Privatizare de pe lângă Ministerul Economiei și Comerțului referitor la privatizarea din partea Ninei Gorbatovschi, a proprietății comunale pe cote părți situată în mun. Chișinău, str. XXXX, XX, ap. XX, cu detalierea acestor încăperi, cu radierea lor din Registrul bunurilor imobile, cu obligarea familiei Gorbatobschi de a nu crea obstacole familiei lui Marian Sergiu în exercitarea dreptului său de proprietate imobiliară și cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 16 septembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de Gorbatovschi Nina a fost respins și menținută hotărârea instanței de fond. Însă, aceiași componență a Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău prin decizia nr. din 23 septembrie 2009, a adoptat o altă hotărâre contrară celei din 16 septembrie 2009, prin care au fost admise apelurile declarate de ÎS „Cadastru” și Gorbatovschi Nina, cu anularea propriei decizii din 16 septembrie 2009. Urmare a celor menționate, Gorbatovschi Nina a înaintat o acțiune civilă împotriva lui Marian Sergiu, Marian Alexandru și Comisia de Privatizare a Primăriei mun. Chișinău privind recunoașterea nulității hotărârii nr. 583 din 08 aprilie 2005 și a contractul de vânzare-cumpărare a locuinței din 10 mai 2005. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2010, acțiunea înaintată 3 de Marian Sergiu împotriva Consiliului mun.

Chișinău și Ninei Gorbatovschi privind contestarea actului administrativ și înlăturarea obstacolelor a fost conexată într-un singur proces cu cererea înaintată de Gorbatovschi Nina împotriva lui Marian Sergiu, Marian Alexandru, Comisia de Privatizare a Primăriei mun. Chișinău privind recunoașterea nulității hotărârii nr. 583 din 08 aprilie 2005 și a contractului de vânzare-cumpărare a locuinței din 10 mai 2005. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2011, a fost repus în termenul de prescripție acțiunea lui Marian Sergiu și s-a admis integral acțiunea acestuia împotriva Consiliului mun. Chișinău, Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor și Gorbatovschi Viorel privind contestarea actului administrativ.

A fost anulată hotărârea nr. 598 a Agenției de Privatizare din 12 august 2005, în partea privatizării de către Gorbatovschi Nina a 2/5 din suprafața locuinței de pe str. XXXX, XX, ap. XX. A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.11520 din 28 septembrie 2005 încheiat între Agenția de Privatizare și Gorbatovschi Nina, înregistrat la OCT Chișinău la 13 mai 2005 cu nr. 58631/05 în partea transmiterii în proprietate privată a 2/5 din suprafața bucătăriei 3,6 m2, coridorului 7,9 m2, veceul 1,8 m2, din str. XXXX, XX, ap.XX. A fost obligată ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a Ninei Gorbatovschi asupra bucătăriei 12,08 m2, balconul de la bucătărie 3,6 m2, coridorul 7,9 m2, veceul 1,8 m2, cu înscrierea a 2/5 din aceste suprafețe după Marian Sergiu și Marian Alexandru.

A fost încasat de la pârați în folosul lui Marian Sergiu și Marian Alexandru cheltuielile de asistență juridică 5000 lei. A fost respinsă ca neîntemeiată și tardivă acțiunea civilă înaintată de Gorbatovschi Nina împotriva Consiliului mun. Chișinău, Marian Sergiu și Marian Alexandru. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2011, a fost admisă integral acțiunea depusă de Marian Sergiu împotriva Consiliului mun. Chișinău, ÎS „Cadastru”, Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Viorel, a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 11520 din 28 septembrie 2005, încheiat între Agenția de Privatizare și Gorbatovschi Nina, înregistrat la 13 mai 2005 cu nr. 57631/05, în partea transmiterii în proprietate privată a 2/5 din apartamentul specificat, adică din suprafața bucătăriei 12,8 m2, balconului de la bucătărie 3,6 m2, coridorului 7,9 m2, veceului 1,8 m2, din mun.

Chișinău, str. XXXX, XX, X, ap. XX, fapt prin care a fost dublată hotărârea din 25 martie 2011, fără nici o explicație. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2011 au fost menținute hotărârile Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2011 și 26 martie 2011. Marian Sergiu și Marian Alexandru au mai înaintat o acțiune civilă repetată având același conținut și raport juridic, dintre aceleiași părți, asupra cărora erau hotărâri definitive și irevocabile, astfel la 17 decembrie 2013, prin încheierea 4 adoptată de judecătorul Ghenadie Bîrnaz, a fost acceptată acțiunea înaintată de Marian Sergiu împotriva Ninei Gorbatovschi, Gorbatovschi Victor și Gorbatovschi Viorel privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului și instalarea în el, precum și încasarea datoriei pentru folosirea energiei electrice în volum de 90 331,29 lei, prejudiciului moral în mărime de10 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Reclamanții au considerat că anume în cadrul acestui proces s-au manifestat acțiunile corupte de apărare a adresărilor repetate în judecată de instalare în apartament, prin falsificare de probe, iar hotărârile s-au adoptat ilegal cu referire la acțiunile comise de Marian Sergiu la etapa inițială de privatizare, deoarece tentativele de a suspenda examinarea cauzei până la efectuarea unui control al legalității de CNA și procuratură în privința făptuitorilor din Primăria mun. Chișinău și ÎS „Cadastru”, referitor la prezentarea probelor false și expertize judiciare în probarea suspiciunilor de falsificare a înscrisurilor probatorii, au fost refuzate de instanța de judecată, iar tergiversarea examinării acestui caz s-a efectuat în scopul de a crea condițiile pentru vânzarea apartamentului aflat în litigiu din 2008 cu ajutorul organelor de justiție și a notarului respectiv.

Această situație a continuat până la finele anului 2017, deoarece pe parcurs au mai parvenit din partea lui Marian Sergiu și a succesorului său Marian Alexandru acțiuni repetate, contradictorii și ilegale, ceea ce nu a împiedicat instanțele de judecată să admită cele depuse de familia Marian și evident să respingă acțiunile înaintate de familia Gorbatovschi, ca până la urmă cea prejudiciată de familia Marian, Primăria mun.

Chișinău, organele de justiție, adică familia Gorbatovschi să ajungă într-o situație stresantă și de lipsă de încredere în organele de drept, care au menirea de a apăra interesele și drepturile constituționale și libertățile fundamentale, însă au activat contrar acestor scopuri, din care considerente familia Gorbatovschi este în drept să solicite despăgubiri în baza Legii nr. 87. În opinia reclamanților, pentru Ministerul Justiției va fi dificil să prezinte Raportul pe acest litigiu din cauza multitudinilor de cauze civile pe parcursul anilor 2009-2017, iar în acest sens indică suplimentar unele din hotărârile adoptate la caz: decizia nr. 41-2-10702-16122013 din 15 ianuarie 2016 a fostului judecător Gh.

Bîrnaz; răspunsul din 16 noiembrie 2016 de la Viorel Mihailă din cadrul CNA; răspunsul din 06 ianuarie 2017 de la directorul adjunct V. Cojocaru din cadrul CNA; încheierea judecătorului Cornelia Vîrlan din cadrul Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău nr. 2-90/17 din 05 iunie 2017, decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2r-1606/17 din 26 octombrie 2017. În afară de prejudiciile de ordin material legate de reparații nefinisate și imposibilitatea de a se folosi de apartament conform destinației, se mai adaugă persecutarea din partea familiei Marian și a instanțelor judiciare pe parcursul anilor 2005-2017, valoarea căreia o estimează la 3 000 000 lei, compensarea pierderii încrederii familiei Gorbatovschi în organele judiciare din Republica Moldova, 5 adică câte un milion pentru fiecare membru al familiei Gorbatovschi, prejudicii ce țin obligația Ministerului Justiției de a le repara integral, conform Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Concomitent cu pretențiile de ordin material și moral, reclamanții au insistat la realizarea dreptului ministrului justiției de a se adresa către Curtea Supremă de Justiției cu un demers despre anularea tuturor hotărârilor adoptate abuziv și ilegal specificate în prezenta acțiune, precum și cu o sesizare către CNA de pedepsire a actualilor și foștilor judecători ce au creat condiții de ilegalitate la înfăptuirea justiției pe acest caz, nefiind exclusă și posibilitatea de a-i atrage în proces ca părți cu dreptul de a contribui în ordine de regres la repararea prejudiciilor cauzate.

Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost constatat ca fiind încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile în privința Ninei Gorbatovschi și lui Gorbatovschi Victor. A fost încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Ninei Gorbatovschi și lui Gorbatovschi Victor, prejudiciul moral în mărime de 45 930,60 de lei. În rest, pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărimea solicitată de reclamanții Gorbatovschi Nina și Gorbatovschi Victor a fost respinsă ca neîntemeiată A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată în partea reclamantului Gorbatovschi Viorel privind încasarea prejudiciului material și adresarea Ministerului Justiției către instituțiile abilitate.

Prin decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiției și de către Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion și menținută hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani). Pentru a ajunge la concluzia respectivă, instanțele au reținut că, reclamanții în prezenta acțiune au invocat existența pe rol a mai multor acțiuni civile în perioada anilor 2009-2017 ce au vizat familia Gorbatovschi (Nina, Victor și Viorel) și familia Marian (Sergiu și Alexandru), care au fost acceptate în procedură de instanțele judecătorești și examinate cu încălcarea termenului rezonabil de judecare, iar perioada de referință în speță constituie 7 ani, 9 luni și 13 zile.

Totodată, deși în Raportul motivat anexat la actele cauzei, rezultă că începutul perioadei de referință datează cu anul 2013, reclamanții ap au anexat acte judiciare referitor la începutul perioadei de referință ce datează din perioada anului 2009. Astfel, instanțele de judecată au apreciat ca fiind întemeiate argumentele reclamanților asupra încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei, ori din materialele cauzei rezultă cert că litigiile în care au fost vizați în calitate atât de reclamanți cât și de pârâți, s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată pe o perioadă de 7 ani, 9 luni și 13 zile, fapt ce constituie o tergiversare a examinării cauzei.

6 La fel, reieșind din rolul diriguitor conferit de legiuitor, perioada de referință identificată la caz, a condus la concluzia că instanțele de judecată nu au luat măsuri procesuale suficiente în speță pentru ca soluționarea litigiului dintre cele două familii (Gorbatovschi și Marian) să nu depășească 7 ani, chiar dacă au fost înaintate acțiuni separate, deoarece obiectul acestora s-a referit în principal la revendicarea dreptului de proprietate asupra unui spațiu locativ și chiar dacă procesul a încetat în final prin renunțarea la acțiune din partea familiei Marian. În această privință, instanțele au constatat încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor.

În ceea ce ține cuantumul despăgubirilor, instanțele au menționat că suma solicitată de reclamanți este vădit disproporțională și excesivă, nefiind în relație de proporționalitate cu gravitatea suferințelor psihice suportate, fiind dispus spre încasare 45 930, 60 lei, ținând cont de practica CEDO, sumă care în opinia instanțelor, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție echitabilă persoanelor vătămate, și este una corelativă cu practica judiciară în cazuri similare. Pentru a respinge pretențiile privind încasarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 înaintate de Gorbatovschi Viorel, instanțele au menționat că mandatul avocatului care a acționat în numele tuturor reclamanților, nu a fost semnat de Gorbatovschi Viorel.

În partea respingerii pretențiilor reclamanților cu privire la înaintarea de Ministerul Justiției a unui demers în organele abilitate, instanțele au specificat că această solicitare nu rezultă din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și ca urmare este neîntemeiată juridic. La 10 ianuarie 2019, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod eronat legea precum și a apreciat arbitrar probele. La 22 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion au declarat recurs împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au dat un răspuns detaliat la fiecare motiv invocat de reclamanți atât în acțiune cât și în cererea de apel. Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Ministerul Justiției și de către Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion, neîntemeiate și care 7 urmează a fi considerate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursurilor, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de 8 recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile de recurs declarate de către Ministerul Justiției și de către Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Justiției și de către Gorbatovschi Nina, Gorbatovschi Victor, Gorbatovschi Viorel reprezentați de avocatul Rohac Ion. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 9