2ra-580/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–580/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central) (jud. D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Cușnir și Colța Doina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL ”Caton

Grup” împotriva Ninei Cușnir și Doinei Colța cu privire la repararea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Cușnir Nina și Doina Colța și menținută

hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central),

con st ată:

La 12 octombrie 2017, SRL ”Caton Grup” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ninei Cușnir și Doinei Colța cu privire la repararea

prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 martie 2017, SRL ”Caton Grup” a

încheiat câte un contract de muncă cu Nina Cușnir și Colța Doina, care au fost

angajate în funcție de vânzătoare, în obligațiunile de serviciu intrând vânzarea

mărfii, încasarea banilor din vânzări și păstrarea mărfii încredințate. La fel, cu

ambele pârâte au fost încheiat câte un contract de răspundere materială deplină.

Astfel, Nina Cușnir și Colța Doina activau împreună în schimb comun la

punctul de comerț al întreprinderii „Alimentara 40 ani”. Ambele au primit

schimbul la 13 martie 2017 și l-au predat la 26 martie 2017. În această perioadă

vânzătoarele au acumulat neajunsuri în sumă de 17 708,50 lei, explicând că nu au

fost atente la gestionarea bunurilor materiale, recunoscând vina în cauzarea

prejudiciului angajatorului, obligându-se să-1 restituie în termen restrâns.

Reclamanta a menționat că Nina Cușnir și Colța Doina au restituit doar 5000

1

de lei, motiv pentru care în instanță a solicitat încasarea solidară de la Nina Cușnir

și Colța Doina a prejudiciului cauzat în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de

muncă în mărime de 12 708,50 lei.

Prin hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central),

acțiunea a fost admisă, fiind încasat în mod solidar de la Nina Cușnir și Colța

Doina în beneficiul SRL ”Caton Grup” prejudiciul material în mărime de

12 708,50 lei, precum și taxa de stat în mărime de 381,25 lei.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Cușnir Nina și Doina Colța și menținută hotărârea din 20

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central).

În consolidarea opiniei sale, instanțele inferioare au reținut că, cauzarea de

prejudiciu de către vânzătoarele Nina Cușnir și Colța Doina este probat prin

înscrisurile administrate, mai mult, pârâtele atât prin explicațiile sale, prin care au

recunoscut neajunsul depistat, cât și prin acțiunile sale de restituire a sumei în

mărime de 5 000 lei, au recunoscut faptul cauzării prejudiciului material SRL

”Caton Grup”.

Argumentul pârâtelor Nina Cușnir și Colța Doina cu privire la faptul că, SRL

”Caton Grup” nu a indicat lista bunurilor care nu se ajung și totodată nu este clar

cum au fost create neajunsurile, nefiind efectuată o inventariere la momentul

angajării, a fost respins ca neîntemeiat. Or, acest argument se combate prin datele

contabile și rezultatele intervenirii, confirmate prin materialele controlului de

serviciu.

La fel, a fost respins ca declarativ argumentul pârâtelor că, au fost impuse să

dea explicații de recunoaștere a neajunsului și a obligației de restituire a

mijloacelor bănești, deoarece argumentul dat este lipsit de suport probant.

La 04 februarie 2019 (prin oficiul poștal), Nina Cușnir și Colța Doina au

declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat aceleași circumstanțe care au fost invocate

pe parcursul examinării cauzei.

La 25 martie 2019, SRL ”Caton Grup” a depun o referință la recursul declarat

de Nina Cușnir și Colța Doina, solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Nina Cușnir și Colța Doina, neîntemeiat și care urmează a fi considerat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nina Cușnir și Colța Doina, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

3

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Nina Cușnir și Colța Doina.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nina Cușnir și Colța

Doina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

4