2ra-580/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–580/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central) (jud. D. Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Cușnir și Colța Doina, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL ”Caton Grup” împotriva Ninei Cușnir și Doinei Colța cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Cușnir Nina și Doina Colța și menținută hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), con st ată: La 12 octombrie 2017, SRL ”Caton Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Cușnir și Doinei Colța cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 martie 2017, SRL ”Caton Grup” a încheiat câte un contract de muncă cu Nina Cușnir și Colța Doina, care au fost angajate în funcție de vânzătoare, în obligațiunile de serviciu intrând vânzarea mărfii, încasarea banilor din vânzări și păstrarea mărfii încredințate. La fel, cu ambele pârâte au fost încheiat câte un contract de răspundere materială deplină. Astfel, Nina Cușnir și Colța Doina activau împreună în schimb comun la punctul de comerț al întreprinderii „Alimentara 40 ani”. Ambele au primit schimbul la 13 martie 2017 și l-au predat la 26 martie 2017. În această perioadă vânzătoarele au acumulat neajunsuri în sumă de 17 708,50 lei, explicând că nu au fost atente la gestionarea bunurilor materiale, recunoscând vina în cauzarea prejudiciului angajatorului, obligându-se să-1 restituie în termen restrâns.

Reclamanta a menționat că Nina Cușnir și Colța Doina au restituit doar 5000 1 de lei, motiv pentru care în instanță a solicitat încasarea solidară de la Nina Cușnir și Colța Doina a prejudiciului cauzat în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă în mărime de 12 708,50 lei. Prin hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), acțiunea a fost admisă, fiind încasat în mod solidar de la Nina Cușnir și Colța Doina în beneficiul SRL ”Caton Grup” prejudiciul material în mărime de 12 708,50 lei, precum și taxa de stat în mărime de 381,25 lei. Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Cușnir Nina și Doina Colța și menținută hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central).

În consolidarea opiniei sale, instanțele inferioare au reținut că, cauzarea de prejudiciu de către vânzătoarele Nina Cușnir și Colța Doina este probat prin înscrisurile administrate, mai mult, pârâtele atât prin explicațiile sale, prin care au recunoscut neajunsul depistat, cât și prin acțiunile sale de restituire a sumei în mărime de 5 000 lei, au recunoscut faptul cauzării prejudiciului material SRL ”Caton Grup”. Argumentul pârâtelor Nina Cușnir și Colța Doina cu privire la faptul că, SRL ”Caton Grup” nu a indicat lista bunurilor care nu se ajung și totodată nu este clar cum au fost create neajunsurile, nefiind efectuată o inventariere la momentul angajării, a fost respins ca neîntemeiat. Or, acest argument se combate prin datele contabile și rezultatele intervenirii, confirmate prin materialele controlului de serviciu.

La fel, a fost respins ca declarativ argumentul pârâtelor că, au fost impuse să dea explicații de recunoaștere a neajunsului și a obligației de restituire a mijloacelor bănești, deoarece argumentul dat este lipsit de suport probant. La 04 februarie 2019 (prin oficiul poștal), Nina Cușnir și Colța Doina au declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a indicat aceleași circumstanțe care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei. La 25 martie 2019, SRL ”Caton Grup” a depun o referință la recursul declarat de Nina Cușnir și Colța Doina, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Nina Cușnir și Colța Doina, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nina Cușnir și Colța Doina, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul 3 acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Nina Cușnir și Colța Doina. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nina Cușnir și Colța Doina. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 4