2ra-442/19 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, a penalitatii, a prejudiciului moral, a dobinzii de intirziere

2ra-442/19 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, a penalitatii, a prejudiciului moral, a dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-442/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Hadîrca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

03 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Valeriu Mitrofan și

Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu

Mitrofan împotriva Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”,

intervenienți accesorii Ana Sîli, Alina Raileanu și Viorel Bolduma cu privire la

anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată

de la serviciu și neeliberarea în termen a carnetului de muncă, încasarea penalității,

a prejudiciului moral, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a

salariului, încasarea dobânzii de întârziere și obligarea eliberării unui nou carnet de

muncă,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au admis apelurile declarate de către Valeriu Mitrofan și Instituția Publică „Centrul

de Excelență în Construcții”, s-a casat integral hotărârea din 30 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis

parțial acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 14 noiembrie 2008 Valeriu Mitrofan s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Colegiului de Construții din Chișinău, prin care a solicitat

anularea ordinului nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea

contractului individual de muncă”, restabilirea în funcția deținută anterior la

Colegiul de Construcții din Chișinău.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 01 septembrie 1985, prin ordinul

nr. 51, a fost angajat la Tehnicul de Construcții din mun. Chișinău (predecesorul

Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”) în calitate de profesor de

științe sociale și geografie, iar la 30 martie 1992, prin ordinul nr.15-c, a fost numit

în funcția de director adjunct pe educație, cu dreptul de a citi 360 ore. La 28 mai

1

2002 a fost numit în funcția de director interimar la Colegiul Industrial și de

Construcții din mun. Chișinău.

A menționat că la 12 noiembrie 2002, pârâta a emis ordinul nr. 35-p, prin care

reclamantul a fost eliberat din funcția de director interimar. Prin ordinul pârâtei

nr.61-p din 27 martie 2003 a fost eliberat din funcția de director adjunct pe educație,

continuând să îndeplinească funcția de profesor.

A indicat că prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006 a fost

achitat în învinuirea înaintată privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352

alin. (2) lit. a) și e) Cod penal din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii și concomitent, a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiind condamnat la

3 ani de închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, termenul

ispășirii pedepsei fiind calculat din 20 noiembrie 2006, ora 15:15, din momentul

reținerii. Măsura preventivă a reclamantului a fost schimbată de la angajamentul de

nepărăsire a localității în arest preventiv, fiind arestat imediat din sala de judecată,

cu includerea în termenul de ispășire a pedepsei și termenul aflării sub arest din data

de 23 septembrie 2004 până la 30 septembrie 2004. Acțiunile civile a părților

vătămate au fost lăsate fără examinare, explicându-le dreptul de a se adresa în

instanță în ordine civilă, în baza principiilor generale.

În consecință, la 29 noiembrie 2006 Colegiul de Construcții din Chișinău a emis

ordinul nr.145/1-p, prin care a suspendat contractul individual de muncă încheiat cu

Valeriu Mitrofan, angajat în calitate de profesor al Colegiului de Construcții

Chișinău, începând cu 21 noiembrie 2006, până la rămânerea definitivă a hotărârii

din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol.

Prin decizia din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel înaintată de Valeriu Mitrofan, casată parțial sentința din 20 noiembrie

2006 a Judecătoriei Grigoriopol în partea condamnării și pronunțată în această parte

o nouă decizie, prin care s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni închisoare, cu privarea

dreptului de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 2 ani.

Colegiul de Construcții din Chișinău la 09 februarie 2007 a emis ordinul nr. 25-

p „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, în temeiul art. 82 alin.

(1) lit. e) Codul muncii, prin care a dispus încetarea contractului individual de muncă

încheiat cu Valeriu Mitrofan, angajat în calitate de profesor al Colegiului de

Construcții din Chișinău, începând cu 09 februarie 2007.

Prin decizia din 28 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost casată decizia

din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Valeriu Mitrofan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 329 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în formă de amendă în

mărime de 150 unități convenționale, fiind eliberat din sala de judecată, fără privarea

de dreptul de a ocupa vreo funcție sau de a exercita o anumită activitate.

Reclamantul a menționat că deoarece Colegiul de Construcții din Chișinău nu

a întreprins nici o acțiune, la 02 iulie 2007 a adresat acestuia cererea nr. 01-16/5,

prin care a solicitat acordarea unui concediu din cont propriu, pentru a-și restabili

capacitatea de muncă după stresul pe care l-a avut, iar la 28 august 2007 a depus

cererea nr. 01-16/10, prin care a solicitat să-i fie acordat un concediu de odihnă de

lungă durată până la finele lunii decembrie 2007. Tot în aceiași zi a depus și cererea

2

nr. 01-16/9, prin care a solicitat să-i fie expediate toate ordinele emise în perioada

11.2006-08.2007 în privința sa, însă nu a primit nici un răspuns la cererile depuse.

A indicat că la 04 iulie 2008 a depus o cerere adresată directorului Colegiului

de Construcții din Chișinău și președintelui Comitetului sindical Tamara Cordun,

fiind înregistrată sub nr. 01-16/67, prin care a solicitat să fie tarificat cu ore pentru

anul de studii 2008-2009.

A menționat că a aflat că în locul său a fost angajat în calitate de profesor de

istorie Ana Salî. Respectiv, la 28 august 2008 a depus o cerere, prin care a solicitat

reangajarea în câmpul muncii în calitate de profesor de istorie și tot în aceiași zi a

depus cererea nr. 0-16/79, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 25-p din

09.02.2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”.

A susținut că la 14 noiembrie 2008, a primit răspunsul Colegiului de Construcții

din Chișinău nr. 01-16/255 din 10 octombrie 2008, efectuând mențiunea că nu este

de acord cu el.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan împotriva

Colegiului de Construcții din Chișinău cu privire la anularea ordinului de concediere

și restabilirea în funcție. (f.d. 35-37, vol. I)

La 21 septembrie 2009 Valeriu Mitrofan a declarat apel împotriva hotărârii

din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. (f.d. 38-41, vol. I)

Prin decizia din 18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Valeriu Mitrofan și s-a menținut hotărârea din 04 decembrie 2008

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. (f.d. 73, 74-77, vol. I)

La 18 august 2010 Valeriu Mitrofan a declarat recurs împotriva deciziei din

18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 decembrie 2008 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. (f.d. 79-83, vol. I)

Prin decizia din 28 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de către Valeriu Mitrofan. (f.d. 88-91, vol. I)

La 27 ianuarie 2017 Mitrofan Valeriu a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 28 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție. (f.d. 95-113, vol. I)

Prin încheierea din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea

de revizuire depusă de către Valeriu Mitrofan. S-a casat decizia din 28 octombrie

2010 a Curții Supreme de Justiție și decizia din 18 mai 2010 a Curții de Apel

Chișinău emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Valeriu Mitrofan împotriva Colegiului de Construcții din Chișinău cu privire la

anularea ordinului de concediere și restabilirea în funcție și s-a remis cauza la

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 151-155, vol. I)

Prin încheierea din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a substituit

Colegiul de Construcții din Chișinău cu succesorul său în drepturi Instituția Publică

„Centrul de Excelență în Construcții”. (f.d. 168, vol. I)

Prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Valeriu Mitrofan, s-a casat integral hotărârea din 04 decembrie

2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan împotriva IP „Centrul de

Excelență în Construcții” cu privire la anularea ordinului de concediere și

3

restabilirea în funcție, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, în alt

complet de judecată. (f.d. 172, 173-182, vol. I)

La 23 aprilie 2018 și la 25 aprilie 2018 Valeriu Mitrofan a depus cereri, prin

care și-a concretizat cerințele, solicitând anularea ordinului nr. 25-p din 09.02.2007

„Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, restabilirea în funcția de

profesor de istorie al IP „Centrul de Excelență în Construcții”, încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la serviciu în mărime de 625 528,30 lei, a

salariului pentru neeliberarea în termen a carnetului de muncă, a penalității de 0,1 la

sută pentru fiecare zi de întârziere din salariul neplătit în termen în mărime de 1 302

308,83 lei, a prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, compensarea pierderilor

cauzate pentru neachitarea în termen a salariului, conform prevederilor art. 145 din

Codul muncii în mărime de 674 674,10 lei, a dobânzii de întârziere, conform art.

619 Cod Civil în sumă de 12 948 435,81 lei, eliberarea noului carnet de muncă cu

modificările corespunzătoare în baza hotărârii instanței de judecată. (f.d. 205-236,

vol. I)

În motivarea cererii reclamantul a invocat că a fost concediat ilegal de către

IP „Centrul de Excelență în Construcții” prin ordinul nr. 25-p din 09.02.2007 „Cu

privire la încetarea contractului individual de muncă”, or, prin examinarea cauzei

penale la data de 01 noiembrie 2016 la Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 190

alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal, a fost achitat din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

A invocat că conform datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu

în învățământ în trimestrul III al anului 2017 constituie 4 565,9 lei, iar indicele

prețurilor în perioada 2006-noiembrie 2017 a constituit 207,90 % (prețurile medii de

consum au crescut de circa 2,1 ori). Ca rezultat, plata sumei de compensare a

pierderii unei plăți din salariul neachitat în termen constituie 697 945,50 lei.

Totodată, a indicat că a fost privat în mod ilegal de posibilitatea de a munci pe

perioada 20.11.2006-24.04.2018, ce constituie 11 ani și 5 luni și nu a primit salariul

în sumă totală de 625 528,30 lei.

De asemenea, în caz de neachitare în termen a plăților cuvenite salariatului,

acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,1 la

sută din suma neplătită în termen, ceea ce constituie 1 302 308,83 lei.

Totodată, pentru neachitarea în termen a plăților salariale, s-au calculat

dobânzi de întârziere pentru 180 zile, în baza art. 619 Cod Civil, în total suma de 12

948 435,81 lei.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral, a menționat că timp de 11 ani și

5 luni a fost lipsit de dreptul de a-și exercita profesia obținută la Universitatea de

Stat, nu a avut posibilitate de a merge la cursurile de recalificare organizate de către

Ministerul Educației, a fost nevoit să exerseze diferite profesii, care nu au nimic

comun cu profesia pe care o exercita la Colegiu, pentru a-și întreține familia, a

pierdut stima și respectul din partea elevilor și studenților, care a fost acumulată

timp de 21 de ani, au avut de suferit părinții și copii atât moral, cât și material.

Prin încheierea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Ana Salî, Alina Raileanu și

Viorel Bolduma (f.d. 22-23, vol. II)

4

Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan. S-a

anulat ordinul nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului

individual de muncă” emis de Colegiul de Construcții din Chișinău. S-a restabilit

Valeriu Mitrofan în funcția de profesor la Instituția Publică „Centrul de Excelență în

Construcții”. S-a încasat de la Instituția Publică „Centrul de Excelență în

Construcții” în beneficiul lui Valeriu Mitrofan salariul pentru absența forțată de la

muncă reieșind din salariul mediu al său (inclusiv și premii) începând cu 09 februarie

2007 și până la 30 mai 2018, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. S-a dispus

executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii lui Valeriu Mitrofan în funcție și

încasării unui salariu mediu. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d.

43, 59-69, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Mitrofan

Valeriu, prin sentința din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol a fost achitat

de învinuirea adusă în baza art. 352 alin. (2) lit. a) și e) Cod Penal din motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal, fiind

condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Ulterior, prin decizia din 08 februarie 2007

a Curții de Apel Chișinău s-a casat în parte sentința din 20 noiembrie 2006 a

Judecătoriei Grigoriopol, în partea condamnării lui Valeriu Mitrofan, în baza art.

190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Valeriu

Mitrofan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (1) Cod Penal și în baza acestei legi, a fost condamnat la o pedeapsă în formă

de închisoare pe un termen de 8 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 2 ani.

În rest sentința s-a menținut.

Prin ordinul nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea

contractului individual de muncă”, a fost încetat contractul individual de muncă

încheiat cu Valeriu Mitrofan, angajat în calitate de profesor al Colegiului de

Construcții din Chișinău, începând cu data de 09 februarie 2007, în temeiul art. 82

alin. (1) lit. e) Codul muncii.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție examinând recursurile declarate de către

Valeriu Mitrofan, prin decizia din 28 iunie 2007 a casat decizia din 08 februarie 2007

a Curții de Apel Chișinău în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre,

prin care Valeriu Mitrofan a fost condamnat în baza art. 329 alin. (1) Cod Penal la

amendă în mărime de 150 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

De asemenea, instanța de fond a reținut că la 15 aprilie 2013 Curtea Europeană

a Drepturilor Omului, în cauza Mitrofan contra Republicii Moldova (cererea nr.

50054/07) a emis hotărârea, prin care a declarat, în unanimitate, cererea admisibilă,

a hotărât, în unanimitate, că a avut loc încălcarea art. 3 din Convenție, a hotărât, cu

șase voturi pentru și unul împotrivă, că a avut loc încălcarea art. 6§1 din Convenție,

a hotărât, în unanimitate, că a avut loc încălcarea art. 13 din Convenție.

Astfel, luând în considerație hotărârea din 15 aprilie 2013 a Curții Europene

a Drepturilor Omului, cauza penală a fost transmisă la rejudecare, prin decizia din

5

24 iunie 2014 a Curții Supreme de Justiție, iar Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 01 noiembrie 2016 a casat sentința din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei

Grigoriopol și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Valeriu Mitrofan inculpat în

baza art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal a fost achitat, din motivul că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

Luând în considerație circumstanțele cauzei și a normelor legale, instanța de

judecată a considerat că solicitarea lui Valeriu Mitrofan privind anularea ordinului

nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de

muncă” și restabilirea în funcția deținută la actualul IP „Centrul de Excelență în

Construcții” este întemeiată, or, temeiul ce a stat la baza adoptării ordinului de

concediere a decăzut de fapt și de drept, în situația în care prin decizia din 01

noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău Valeriu Mitrofan, inculpat în temeiul art.

190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Subsecvent instanța a stabilit că IP „Centrul de Excelență în Construcții”

urmează să achite lui Valeriu Mitrofan salariul pentru absența forțată de la muncă,

reieșind din salariul mediul al său (inclusiv și premii) începând cu 09 februarie 2007

până la 30 mai 2018, precum și a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei,

deoarece, s-a constatat că în urma acțiunilor angajatorului i s-a cauzat suferințe.

La 22 iunie 2018 și la 27 iunie 2018 Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de

Excelență în Construcții” au declarat recurs împotriva hotărârii din 30 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 54-55, 57, 87-89, 105-150, vol. II)

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

apelurile declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în

Construcții”. S-a casat integral hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan. S-a anulat ordinul nr. 25-p

din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”

emis de Colegiul de Construcții din Chișinău. S-a restabilit Valeriu Mitrofan în

funcția de profesor al Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”,

dispoziție executorie imediat. S-a obligat IP „Centrul de Excelență în Construcții”

să-i perfecteze lui Valeriu Mitrofan un nou carnet de muncă cu modificările derivate

din hotărâre. S-a respins cerința lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea salariului

pentru neeliberarea în termen a carnetului de muncă ca fiind neîntemeiată. S-au

respins cerințele lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea salariului pentru

perioada absenței de la serviciu în mărime de 625 528,30 lei, a penalității de 0,1 %

pentru fiecare zi de întârziere din salariul neplătit în mărime de 1 302 308,83 lei, a

compensației pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în sumă de 674

674,10 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 12 948 435,81 lei, repararea

prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, ca fiind îndreptate față de un subiect

pasiv necorespunzător. (f.d. 41-42, 43-60, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că în contextul

pretențiilor deduse judecății privind anularea ordinului nr. 25-p din 09 februarie

2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, în temeiul art. 81

alin. (1) și (2) Codul muncii contractul individual de muncă poate înceta: a) în

6

circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82, 305 și 310); b) la inițiativa uneia

dintre părți (art.85 și 86).

Astfel, la data emiterii ordinului nr. 25-p din 09 februarie 2007, sentința privind

condamnarea lui Valeriu Mitrofan devenise definitivă, prin efectul deciziei Curții de

Apel Chișinău din 08 februarie 2007 și ale art. 415 Cod de procedură penală.

Caracterul definitiv al deciziei instituie obligația angajatorului de a înceta raporturile

de muncă, temeiul respectiv atribuindu-se la categoria motivelor de încetare a

contractului individual de muncă ce nu depind de voința părților. Prin urmare, IP

„Centrul de Excelență în Construcții” ni-i este imputabilă culpa în dispunerea

încetării raporturilor de muncă cu Valeriu Mitrofan. Or, executarea de către IP

„Centrul de Excelență în Construcții” a dispozițiilor legale pertinente, în vigoare la

data emiterii ordinului contestat, în condițiile în care la acea dată Valeriu Mitrofan

era condamnat definitiv în baza unei sentințe definitive, nu constituie o faptă ilicită

în contextul în care instanța de apel a constatat cert că la emiterea ordinului contestat

angajatorul a respectat integral exigențele legale și circumstanțele existente la acea

dată.

Instanța de apel a constatat că dat fiind faptul că circumstanțele ce au stat la

baza emiterii ordinului contestat au încetat ulterior, ca urmare a casării deciziei din

08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău prin decizia din 24 iunie 2014 a Curții

Supreme de Justiție și achitării lui Valeriu Mitrofan, prin decizia din 30 septembrie

2015 al Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, temeiul încetării raporturilor de

muncă între Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții” a devenit

caduc și acest fapt a determinat necesitarea anulării ordinului contestat, însă nu

pentru motivul de ilegalitate invocat de către Valeriu Mitrofan.

Totodată, a reținut că Valeriu Mitrofan nu a fost eliberat din funcție la inițiativa

angajatorului, ci s-a dispus încetarea contractului individual de muncă pentru

motivele independente de voința părților, motiv pentru care art. 89 din Codul muncii

este inaplicabil, iar restabilirea în funcția deținută are loc pentru alte motive decât

cele specificate de norma respectivă.

Cu referire la pretențiile lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea salariului

pentru absența forțată de la lucru, instanța de apel a stabilit că în conformitate cu art.

514, 572 alin. (1) și 970 alin. (3) Codul Civil și dispozițiile art. 3, 6 și 7 lit. a) al Legii

nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, Valeriu Mitrofan urmează să-și înainteze pretențiile către pârâtul

determinat de această Lege în contextul în care pretinde că omisiunea de încasare a

drepturilor salariale s-a datorat emiterii unei sentințe pretinse ilegale. Astfel, IP

„Centrul de Excelență în Construcții” nu poartă răspundere pentru survenirea

consecințelor invocate de către apelant, ca urmare a emiterii unei sentințe ulterior

casate, motiv pentru care pretențiile cu privire la încasarea drepturilor salariale

pentru perioada vizată au fost înaintate către pârâtul necorespunzător, iar în speță

instanța nu este în drept, conform art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă să

substituie reclamantul în determinarea pârâtului împotriva căruia își formulează

pretențiile.

7

Subsecvent, instanța de apel a considerat că sunt eronate dispozițiile primei

instanțe privind obligarea IP „Centrul de Excelență în Construcții” de a achita un

salariu mediu lunar, deoarece acesta nu urma a fi adjudecat.

Cu referire la pretențiile lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea penalității,

indexarea salariului calculat, a dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral,

instanța de apel a stabilit că IP „Centrul de Excelență în Construcții” nu-i poate fi

imputabilă nici o obligație de plată a drepturilor salariale invocate de către reclamant

și aceste pretenții sunt neîntemeiate.

La 11 ianuarie 2019 Valeriu Mitrofan a declarat recurs împotriva deciziei din

14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii cererii reclamantului

privind încasarea salariului pentru perioada 09.02.2007-30.05.2018, a penalității, a

prejudiciului moral, a compensației pierderilor cauzate pentru neachitarea la timp a

salariului și a dobânzii de întârziere, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a încasa

de la IP „Centrul de Excelență în Construcții” în beneficiul său a salariului pentru

perioada absenței forțate de la serviciu în mărime de 625 528,30 lei, a salariului

pentru neeliberarea în termen a carnetului de muncă în mărime de 625 528,30 lei, a

penalității de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din salariul neachitat în termen în

mărime de 1 302 308,83 lei, a prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, a

compensației pierderilor cauzate pentru neachitarea în termen a salariului, conform

prevederilor art. 145 Codul muncii, în mărime de 674 674 lei și a dobânzii de

întârziere în mărime de 12 948 435,81 lei. (f.d. 71-148, vol. III)

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel

contravine normelor legale, iar constatările sunt eronate.

De asemenea, nu s-au luat în considerație probele prezentate și argumentele

invocate de către apelant, care confirmă că din cauza conducătorului intimatului s-a

ajuns la încetarea contractului de muncă și pornirea urmării penale asupra sa.

La 21 februarie 2019 IP „Centrul de Excelență în Construcții” a declarat recurs,

prin care a solicitat casarea parțială a deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată înaintată de

către Valeriu Mitrofan împotriva IP „Centrul de Excelență în Construcții” privind

anularea ordinului nr. 25-p din 09.02.2007, restabilirea lui Valeriu Mitrofan în

funcție de profesor al IP „Centrul de Excelență în Construcții” și obligarea perfectării

unui nou carnet de muncă cu modificările derivate din hotărâre, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acestor cerințe. (f.d. 156, vol. III)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a constatat

culpabilitatea IP „Centrul de Excelență în Construcții” în raport cu Valeriu Mitrofan,

la încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința

părților, ordinul nr. 25-p din 09.02.2007 la momentul emiterii a fost perfect legal și

întemeiat, fapt constatat cu certitudine de către instanța de apel, s-a încălcat

principiul securității raporturilor juridice dintre angajator și salariat, cerința de

restabilire în funcție de profesor nu a fost formulată și susținută de către Valeriu

Mitrofan, iar argumentul instanței precum că restabilirea în funcție are drept scop

restabilirea situației preexistente.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

8

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 noiembrie

2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 19 decembrie 2018.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 131516 din 19 decembrie 2018 instanța de apel a

expediat recurenților copia deciziei, care a fost recepționată de către IP „Centrul de

Excelență în Construcții” la data de 02 ianuarie 2019.

În aceste circumstanțe, recursurile depuse la data de 11 ianuarie 2019 de către

Valeriu Mitrofan și la data de 21 februarie 2019 de către IP „Centrul de Excelență

în Construcții”, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către

Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții” sunt inadmisibile din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului

atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța

de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recursuri nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

9

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții”

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în

Construcții”, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursurile, declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în

Construcții”, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

10