2ra-442/19 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, a penalitatii, a prejudiciului moral, a dobinzii de intirziere

Dosarul nr. 2ra-442/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Hadîrca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi ÎNCHEIERE 03 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Valeriu Mitrofan și Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan împotriva Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”, intervenienți accesorii Ana Sîli, Alina Raileanu și Viorel Bolduma cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și neeliberarea în termen a carnetului de muncă, încasarea penalității, a prejudiciului moral, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, încasarea dobânzii de întârziere și obligarea eliberării unui nou carnet de muncă, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au admis apelurile declarate de către Valeriu Mitrofan și Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții”, s-a casat integral hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea,

c o n s t a t ă: La 14 noiembrie 2008 Valeriu Mitrofan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Colegiului de Construții din Chișinău, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, restabilirea în funcția deținută anterior la Colegiul de Construcții din Chișinău. În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 01 septembrie 1985, prin ordinul nr. 51, a fost angajat la Tehnicul de Construcții din mun. Chișinău (predecesorul Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”) în calitate de profesor de științe sociale și geografie, iar la 30 martie 1992, prin ordinul nr.15-c, a fost numit în funcția de director adjunct pe educație, cu dreptul de a citi 360 ore.

La 28 mai 1 2002 a fost numit în funcția de director interimar la Colegiul Industrial și de Construcții din mun. Chișinău. A menționat că la 12 noiembrie 2002, pârâta a emis ordinul nr. 35-p, prin care reclamantul a fost eliberat din funcția de director interimar. Prin ordinul pârâtei nr.61-p din 27 martie 2003 a fost eliberat din funcția de director adjunct pe educație, continuând să îndeplinească funcția de profesor.

A indicat că prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006 a fost achitat în învinuirea înaintată privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. a) și e) Cod penal din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii și concomitent, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, termenul ispășirii pedepsei fiind calculat din 20 noiembrie 2006, ora 15:15, din momentul reținerii.

Măsura preventivă a reclamantului a fost schimbată de la angajamentul de nepărăsire a localității în arest preventiv, fiind arestat imediat din sala de judecată, cu includerea în termenul de ispășire a pedepsei și termenul aflării sub arest din data de 23 septembrie 2004 până la 30 septembrie 2004. Acțiunile civile a părților vătămate au fost lăsate fără examinare, explicându-le dreptul de a se adresa în instanță în ordine civilă, în baza principiilor generale. În consecință, la 29 noiembrie 2006 Colegiul de Construcții din Chișinău a emis ordinul nr.145/1-p, prin care a suspendat contractul individual de muncă încheiat cu Valeriu Mitrofan, angajat în calitate de profesor al Colegiului de Construcții Chișinău, începând cu 21 noiembrie 2006, până la rămânerea definitivă a hotărârii din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol.

Prin decizia din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel înaintată de Valeriu Mitrofan, casată parțial sentința din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol în partea condamnării și pronunțată în această parte o nouă decizie, prin care s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 2 ani.

Colegiul de Construcții din Chișinău la 09 februarie 2007 a emis ordinul nr. 25- p „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, în temeiul art. 82 alin. (1) lit. e) Codul muncii, prin care a dispus încetarea contractului individual de muncă încheiat cu Valeriu Mitrofan, angajat în calitate de profesor al Colegiului de Construcții din Chișinău, începând cu 09 februarie 2007. Prin decizia din 28 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție a fost casată decizia din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Valeriu Mitrofan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, fiind eliberat din sala de judecată, fără privarea de dreptul de a ocupa vreo funcție sau de a exercita o anumită activitate.

Reclamantul a menționat că deoarece Colegiul de Construcții din Chișinău nu a întreprins nici o acțiune, la 02 iulie 2007 a adresat acestuia cererea nr. 01-16/5, prin care a solicitat acordarea unui concediu din cont propriu, pentru a-și restabili capacitatea de muncă după stresul pe care l-a avut, iar la 28 august 2007 a depus cererea nr. 01-16/10, prin care a solicitat să-i fie acordat un concediu de odihnă de lungă durată până la finele lunii decembrie 2007. Tot în aceiași zi a depus și cererea 2 nr. 01-16/9, prin care a solicitat să-i fie expediate toate ordinele emise în perioada 11.2006-08.2007 în privința sa, însă nu a primit nici un răspuns la cererile depuse. A indicat că la 04 iulie 2008 a depus o cerere adresată directorului Colegiului de Construcții din Chișinău și președintelui Comitetului sindical Tamara Cordun, fiind înregistrată sub nr. 01-16/67, prin care a solicitat să fie tarificat cu ore pentru anul de studii 2008-2009.

A menționat că a aflat că în locul său a fost angajat în calitate de profesor de istorie Ana Salî. Respectiv, la 28 august 2008 a depus o cerere, prin care a solicitat reangajarea în câmpul muncii în calitate de profesor de istorie și tot în aceiași zi a depus cererea nr. 0-16/79, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 25-p din 09.02.2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”. A susținut că la 14 noiembrie 2008, a primit răspunsul Colegiului de Construcții din Chișinău nr. 01-16/255 din 10 octombrie 2008, efectuând mențiunea că nu este de acord cu el. Prin hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s- a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan împotriva Colegiului de Construcții din Chișinău cu privire la anularea ordinului de concediere și restabilirea în funcție.

(f.d. 35-37, vol. I) La 21 septembrie 2009 Valeriu Mitrofan a declarat apel împotriva hotărârii din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. (f.d. 38-41, vol. I) Prin decizia din 18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Valeriu Mitrofan și s-a menținut hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. (f.d. 73, 74-77, vol. I) La 18 august 2010 Valeriu Mitrofan a declarat recurs împotriva deciziei din 18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. (f.d. 79-83, vol. I) Prin decizia din 28 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de către Valeriu Mitrofan.

(f.d. 88-91, vol. I) La 27 ianuarie 2017 Mitrofan Valeriu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție. (f.d. 95-113, vol. I) Prin încheierea din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de revizuire depusă de către Valeriu Mitrofan. S-a casat decizia din 28 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție și decizia din 18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan împotriva Colegiului de Construcții din Chișinău cu privire la anularea ordinului de concediere și restabilirea în funcție și s-a remis cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d.

151-155, vol. I) Prin încheierea din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a substituit Colegiul de Construcții din Chișinău cu succesorul său în drepturi Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții”. (f.d. 168, vol. I) Prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Valeriu Mitrofan, s-a casat integral hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan împotriva IP „Centrul de Excelență în Construcții” cu privire la anularea ordinului de concediere și 3 restabilirea în funcție, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.

(f.d.

172, 173-182, vol. I) La 23 aprilie 2018 și la 25 aprilie 2018 Valeriu Mitrofan a depus cereri, prin care și-a concretizat cerințele, solicitând anularea ordinului nr. 25-p din 09.02.2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, restabilirea în funcția de profesor de istorie al IP „Centrul de Excelență în Construcții”, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu în mărime de 625 528,30 lei, a salariului pentru neeliberarea în termen a carnetului de muncă, a penalității de 0,1 la sută pentru fiecare zi de întârziere din salariul neplătit în termen în mărime de 1 302 308,83 lei, a prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, compensarea pierderilor cauzate pentru neachitarea în termen a salariului, conform prevederilor art. 145 din Codul muncii în mărime de 674 674,10 lei, a dobânzii de întârziere, conform art. 619 Cod Civil în sumă de 12 948 435,81 lei, eliberarea noului carnet de muncă cu modificările corespunzătoare în baza hotărârii instanței de judecată.

(f.d. 205-236, vol. I) În motivarea cererii reclamantul a invocat că a fost concediat ilegal de către IP „Centrul de Excelență în Construcții” prin ordinul nr. 25-p din 09.02.2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, or, prin examinarea cauzei penale la data de 01 noiembrie 2016 la Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal, a fost achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. A invocat că conform datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu în învățământ în trimestrul III al anului 2017 constituie 4 565,9 lei, iar indicele prețurilor în perioada 2006-noiembrie 2017 a constituit 207,90 % (prețurile medii de consum au crescut de circa 2,1 ori).

Ca rezultat, plata sumei de compensare a pierderii unei plăți din salariul neachitat în termen constituie 697 945,50 lei. Totodată, a indicat că a fost privat în mod ilegal de posibilitatea de a munci pe perioada 20.11.2006-24.04.2018, ce constituie 11 ani și 5 luni și nu a primit salariul în sumă totală de 625 528,30 lei. De asemenea, în caz de neachitare în termen a plăților cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,1 la sută din suma neplătită în termen, ceea ce constituie 1 302 308,83 lei. Totodată, pentru neachitarea în termen a plăților salariale, s-au calculat dobânzi de întârziere pentru 180 zile, în baza art. 619 Cod Civil, în total suma de 12 948 435,81 lei.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral, a menționat că timp de 11 ani și 5 luni a fost lipsit de dreptul de a-și exercita profesia obținută la Universitatea de Stat, nu a avut posibilitate de a merge la cursurile de recalificare organizate de către Ministerul Educației, a fost nevoit să exerseze diferite profesii, care nu au nimic comun cu profesia pe care o exercita la Colegiu, pentru a-și întreține familia, a pierdut stima și respectul din partea elevilor și studenților, care a fost acumulată timp de 21 de ani, au avut de suferit părinții și copii atât moral, cât și material. Prin încheierea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s- au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Ana Salî, Alina Raileanu și Viorel Bolduma (f.d.

22-23, vol. II) 4 Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan. S-a anulat ordinul nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă” emis de Colegiul de Construcții din Chișinău. S-a restabilit Valeriu Mitrofan în funcția de profesor la Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții”. S-a încasat de la Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții” în beneficiul lui Valeriu Mitrofan salariul pentru absența forțată de la muncă reieșind din salariul mediu al său (inclusiv și premii) începând cu 09 februarie 2007 și până la 30 mai 2018, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.

S-a dispus executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii lui Valeriu Mitrofan în funcție și încasării unui salariu mediu. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 43, 59-69, vol. II) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Mitrofan Valeriu, prin sentința din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 352 alin. (2) lit. a) și e) Cod Penal din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal, fiind condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Ulterior, prin decizia din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău s-a casat în parte sentința din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol, în partea condamnării lui Valeriu Mitrofan, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Valeriu Mitrofan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod Penal și în baza acestei legi, a fost condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 2 ani. În rest sentința s-a menținut.

Prin ordinul nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, a fost încetat contractul individual de muncă încheiat cu Valeriu Mitrofan, angajat în calitate de profesor al Colegiului de Construcții din Chișinău, începând cu data de 09 februarie 2007, în temeiul art. 82 alin. (1) lit. e) Codul muncii. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție examinând recursurile declarate de către Valeriu Mitrofan, prin decizia din 28 iunie 2007 a casat decizia din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Valeriu Mitrofan a fost condamnat în baza art. 329 alin. (1) Cod Penal la amendă în mărime de 150 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

De asemenea, instanța de fond a reținut că la 15 aprilie 2013 Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Mitrofan contra Republicii Moldova (cererea nr. 50054/07) a emis hotărârea, prin care a declarat, în unanimitate, cererea admisibilă, a hotărât, în unanimitate, că a avut loc încălcarea art. 3 din Convenție, a hotărât, cu șase voturi pentru și unul împotrivă, că a avut loc încălcarea art. 6§1 din Convenție, a hotărât, în unanimitate, că a avut loc încălcarea art. 13 din Convenție.

Astfel, luând în considerație hotărârea din 15 aprilie 2013 a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza penală a fost transmisă la rejudecare, prin decizia din 5 24 iunie 2014 a Curții Supreme de Justiție, iar Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 01 noiembrie 2016 a casat sentința din 20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Valeriu Mitrofan inculpat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal a fost achitat, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Luând în considerație circumstanțele cauzei și a normelor legale, instanța de judecată a considerat că solicitarea lui Valeriu Mitrofan privind anularea ordinului nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă” și restabilirea în funcția deținută la actualul IP „Centrul de Excelență în Construcții” este întemeiată, or, temeiul ce a stat la baza adoptării ordinului de concediere a decăzut de fapt și de drept, în situația în care prin decizia din 01 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău Valeriu Mitrofan, inculpat în temeiul art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Subsecvent instanța a stabilit că IP „Centrul de Excelență în Construcții” urmează să achite lui Valeriu Mitrofan salariul pentru absența forțată de la muncă, reieșind din salariul mediul al său (inclusiv și premii) începând cu 09 februarie 2007 până la 30 mai 2018, precum și a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, deoarece, s-a constatat că în urma acțiunilor angajatorului i s-a cauzat suferințe. La 22 iunie 2018 și la 27 iunie 2018 Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții” au declarat recurs împotriva hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 54-55, 57, 87-89, 105-150, vol. II) Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții”.

S-a casat integral hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan. S-a anulat ordinul nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă” emis de Colegiul de Construcții din Chișinău. S-a restabilit Valeriu Mitrofan în funcția de profesor al Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”, dispoziție executorie imediat. S-a obligat IP „Centrul de Excelență în Construcții” să-i perfecteze lui Valeriu Mitrofan un nou carnet de muncă cu modificările derivate din hotărâre. S-a respins cerința lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea salariului pentru neeliberarea în termen a carnetului de muncă ca fiind neîntemeiată.

S-au respins cerințele lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea salariului pentru perioada absenței de la serviciu în mărime de 625 528,30 lei, a penalității de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din salariul neplătit în mărime de 1 302 308,83 lei, a compensației pierderilor cauzate de neachitare la timp a salariului în sumă de 674 674,10 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 12 948 435,81 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, ca fiind îndreptate față de un subiect pasiv necorespunzător. (f.d.

41-42, 43-60, vol. II) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că în contextul pretențiilor deduse judecății privind anularea ordinului nr. 25-p din 09 februarie 2007 „Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, în temeiul art. 81 alin. (1) și (2) Codul muncii contractul individual de muncă poate înceta: a) în 6 circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82, 305 și 310); b) la inițiativa uneia dintre părți (art.85 și 86). Astfel, la data emiterii ordinului nr. 25-p din 09 februarie 2007, sentința privind condamnarea lui Valeriu Mitrofan devenise definitivă, prin efectul deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2007 și ale art. 415 Cod de procedură penală.

Caracterul definitiv al deciziei instituie obligația angajatorului de a înceta raporturile de muncă, temeiul respectiv atribuindu-se la categoria motivelor de încetare a contractului individual de muncă ce nu depind de voința părților. Prin urmare, IP „Centrul de Excelență în Construcții” ni-i este imputabilă culpa în dispunerea încetării raporturilor de muncă cu Valeriu Mitrofan. Or, executarea de către IP „Centrul de Excelență în Construcții” a dispozițiilor legale pertinente, în vigoare la data emiterii ordinului contestat, în condițiile în care la acea dată Valeriu Mitrofan era condamnat definitiv în baza unei sentințe definitive, nu constituie o faptă ilicită în contextul în care instanța de apel a constatat cert că la emiterea ordinului contestat angajatorul a respectat integral exigențele legale și circumstanțele existente la acea dată.

Instanța de apel a constatat că dat fiind faptul că circumstanțele ce au stat la baza emiterii ordinului contestat au încetat ulterior, ca urmare a casării deciziei din 08 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău prin decizia din 24 iunie 2014 a Curții Supreme de Justiție și achitării lui Valeriu Mitrofan, prin decizia din 30 septembrie 2015 al Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, temeiul încetării raporturilor de muncă între Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții” a devenit caduc și acest fapt a determinat necesitarea anulării ordinului contestat, însă nu pentru motivul de ilegalitate invocat de către Valeriu Mitrofan.

Totodată, a reținut că Valeriu Mitrofan nu a fost eliberat din funcție la inițiativa angajatorului, ci s-a dispus încetarea contractului individual de muncă pentru motivele independente de voința părților, motiv pentru care art. 89 din Codul muncii este inaplicabil, iar restabilirea în funcția deținută are loc pentru alte motive decât cele specificate de norma respectivă.

Cu referire la pretențiile lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, instanța de apel a stabilit că în conformitate cu art. 514, 572 alin. (1) și 970 alin. (3) Codul Civil și dispozițiile art. 3, 6 și 7 lit. a) al Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Valeriu Mitrofan urmează să-și înainteze pretențiile către pârâtul determinat de această Lege în contextul în care pretinde că omisiunea de încasare a drepturilor salariale s-a datorat emiterii unei sentințe pretinse ilegale.

Astfel, IP „Centrul de Excelență în Construcții” nu poartă răspundere pentru survenirea consecințelor invocate de către apelant, ca urmare a emiterii unei sentințe ulterior casate, motiv pentru care pretențiile cu privire la încasarea drepturilor salariale pentru perioada vizată au fost înaintate către pârâtul necorespunzător, iar în speță instanța nu este în drept, conform art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă să substituie reclamantul în determinarea pârâtului împotriva căruia își formulează pretențiile. 7 Subsecvent, instanța de apel a considerat că sunt eronate dispozițiile primei instanțe privind obligarea IP „Centrul de Excelență în Construcții” de a achita un salariu mediu lunar, deoarece acesta nu urma a fi adjudecat.

Cu referire la pretențiile lui Valeriu Mitrofan cu privire la încasarea penalității, indexarea salariului calculat, a dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral, instanța de apel a stabilit că IP „Centrul de Excelență în Construcții” nu-i poate fi imputabilă nici o obligație de plată a drepturilor salariale invocate de către reclamant și aceste pretenții sunt neîntemeiate.

La 11 ianuarie 2019 Valeriu Mitrofan a declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii cererii reclamantului privind încasarea salariului pentru perioada 09.02.2007-30.05.2018, a penalității, a prejudiciului moral, a compensației pierderilor cauzate pentru neachitarea la timp a salariului și a dobânzii de întârziere, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a încasa de la IP „Centrul de Excelență în Construcții” în beneficiul său a salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu în mărime de 625 528,30 lei, a salariului pentru neeliberarea în termen a carnetului de muncă în mărime de 625 528,30 lei, a penalității de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din salariul neachitat în termen în mărime de 1 302 308,83 lei, a prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, a compensației pierderilor cauzate pentru neachitarea în termen a salariului, conform prevederilor art. 145 Codul muncii, în mărime de 674 674 lei și a dobânzii de întârziere în mărime de 12 948 435,81 lei.

(f.d. 71-148, vol. III) În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel contravine normelor legale, iar constatările sunt eronate. De asemenea, nu s-au luat în considerație probele prezentate și argumentele invocate de către apelant, care confirmă că din cauza conducătorului intimatului s-a ajuns la încetarea contractului de muncă și pornirea urmării penale asupra sa.

La 21 februarie 2019 IP „Centrul de Excelență în Construcții” a declarat recurs, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată înaintată de către Valeriu Mitrofan împotriva IP „Centrul de Excelență în Construcții” privind anularea ordinului nr. 25-p din 09.02.2007, restabilirea lui Valeriu Mitrofan în funcție de profesor al IP „Centrul de Excelență în Construcții” și obligarea perfectării unui nou carnet de muncă cu modificările derivate din hotărâre, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acestor cerințe. (f.d.

156, vol. III) În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a constatat culpabilitatea IP „Centrul de Excelență în Construcții” în raport cu Valeriu Mitrofan, la încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților, ordinul nr. 25-p din 09.02.2007 la momentul emiterii a fost perfect legal și întemeiat, fapt constatat cu certitudine de către instanța de apel, s-a încălcat principiul securității raporturilor juridice dintre angajator și salariat, cerința de restabilire în funcție de profesor nu a fost formulată și susținută de către Valeriu Mitrofan, iar argumentul instanței precum că restabilirea în funcție are drept scop restabilirea situației preexistente.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 8 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 noiembrie 2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 19 decembrie 2018. Prin scrisoarea de însoțire nr. 131516 din 19 decembrie 2018 instanța de apel a expediat recurenților copia deciziei, care a fost recepționată de către IP „Centrul de Excelență în Construcții” la data de 02 ianuarie 2019. În aceste circumstanțe, recursurile depuse la data de 11 ianuarie 2019 de către Valeriu Mitrofan și la data de 21 februarie 2019 de către IP „Centrul de Excelență în Construcții”, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții” sunt inadmisibile din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie 9 să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții” asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții”, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursurile, declarate de către Valeriu Mitrofan și IP „Centrul de Excelență în Construcții”, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 10