2ra-323/23 — constatarea incalcarii dreptului constitutional la odihna, acordarea concediului de odihna nefolosit si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului constitutional la odihna, acordarea concediului de odihna nefolosit si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-323/23 — constatarea incalcarii dreptului constitutional la odihna, acordarea concediului de odihna nefolosit si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-323/23
2-19173339-01-2ra-27022023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)
ÎNCHEIERE
05 octombrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Mariana Pitic
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Donos
examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Mitrofan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Centrul
de Excelență în Construcții cu privire la constatarea încălcării dreptului constituțional
la odihnă, acordarea concediului de odihnă nefolosit pentru perioada noiembrie 2006 –
noiembrie 2018 și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Valeriu Mitrofan și a fost menținută hotărârea din 18
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La data de 29 octombrie 2019, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în
judecată, pe parcurs concretizând-o, împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, intervenient accesoriu Centrul de Excelență în Construcții cu privire la
constatarea încălcării dreptului constituțional la odihnă, acordarea concediului de
odihnă nefolosit pentru perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2018 și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 01 septembrie 1985,
conform ordinului nr. 51, a fost angajat la Tehnicumul de Construcții din or. Chișinău
(succesor de drepturi fiind Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții din or.
Chișinău) în calitate de profesor de științe sociale și geografie.
A menționat că la data de 30 martie 1992, după șapte ani de activitate, conform
ordinului nr. 15-c, a fost numit în funcția de director adjunct pe educație cu dreptul de
1
a citi 360 ore. Ulterior, la data de 28 mai 2002 a fost numit în funcția de director
interimar al Colegiului Industrial și de Construcții din or. Chișinău. Însă, la data de 12
noiembrie 2002 în mod abuziv, noul director Valeriu Pelivan, a emis ordinul nr.35-p,
paragraful 2, prin care Valeriu Mitrofan a fost eliberat din funcția de director interimar
al Colegiului Industrial și de Construcții din or. Chișinău.
A relatat că la 27 martie 2003, la fel în mod abuziv, directorul Valeriu Pelivan
a emis ordinul nr.61-p, ordin prin care Valeriu Mitrofan a fost eliberat din funcția de
director adjunct pe educație, continuând să-și îndeplinească funcția de profesor. La data
de 17 septembrie 2004, directorul Valeriu Pelivan a emis ordinul nr.66-p „Cu privire la
acordarea mustrării aspre” lui Valeriu Mitrofan, profesor de geografie și „Noi și legea”
sancțiune care ulterior Curtea de Apel Chișinău a anulat-o ca fiind ilegală.
Reclamantul a mai indicat că, despre gestionarea frauduloasă a resurselor
finaciare, a bunurilor mobile și imobile la Colegiul de Construcție din Chișinău de către
directorul Valeriu Pelivan, a sesizat organele de control. Ca rezultat la 03 octombrie
2006 a fost întocmit Actul de control privind rezultatele reviziei la Colegiul de
Construcții, act care a confirmat cele menționate. Pentru a acoperi și stopa fărădelegile
comise, Valeriu Pelivan a întreprins toate măsurile posibile și imposibile pentru a-l izola
înaintând diferite plângeri la toate organele de control, procuratură, poliție ș.a., iar ca
rezultat, lui Valeriu Mitrofan i-au fost intentate 26 de dosare penale cu 26 de capete de
acuzare, inclusiv păstrarea și transportarea de muniții care au fost amplasate în timp de
noapte în automobilul său personal, dintre care 24 de dosare au fost remise în instanța
de judecată, iar 4 dosare penale au fost încetate la etapa urmării penale, din lipsa
elementelor de infracțiune.
A precizat că la 20 noiembrie 2006 Judecătoria Grigoriopol, or. Chișinău,
judecător Nicolae Costin, a emis o sentință abuzivă, prin care a dispus: pe Valeriu
Mitrofan a-1 achita în învinuirea adusă în baza art. 352 alin.(2) lit. a), e) din Codul
penal, din motivul că fapta inclupatului nu întrunește elementele infracțiunii; pe Valeriu
Mitrofan a-1 recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2)
lit. c), d) din Codul penal și în baza acestei legi a-1 condamna la 3 (trei) ani de închisoare
cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; termenul de ispășire a pedepsei
de calculat din data de 20 noiembrie 2006, ora 15:15, din momentul reținerii; măsura
de reprimare a inculpatului de schimbat de la angajamentul de nepărăsire a localității
cu arest preventiv imediat din sala de judecată; a include în termenul de ispășire a
pedepsei și termenul aflării sub arest din data de 23 septembrie 2004, până la data de
30 septembrie 2004; acțiunile civile a părților vătămate a le lăsa fără examinare,
explicându-le dreptul de a se adresa în instanță în ordine civilă, în baza principiilor
generale. Ca urmare a sentinței date, directorul-interimar al Colegiului de Construcții
din Chișinău, d-na Tamara Cuhal, la 29 noiembrie 2006 a emis ordinul nr.145/l-p, prin
care a suspendat contractul individual de muncă cu Valeriu Mitrofan, până la rămânerea
definitivă a sentinței din 20 noiembrie 2006.
În context, a relatat că la 08 februarie 2007 Curtea de Apel Chișinău a emis o
decizie, prin care a admis cererea înaintată de Valeriu Mitrofan, a casat parțial sentința
2
din 20 noiembrie 2006 în partea condamnării și a pronunțat o nouă decizie, prin care s-
a stabilit o pedeapsă de 8 luni de închisoare cu privarea dreptului de a ocupa funcții de
conducere pe un termen de 2 ani. Imediat, fără a fi ridicat dispozitivul deciziei emisă
de către Curtea de Apel Chișinău în dosarul dat, directorul Colegiului de Construcții
din or. Chișinău Valeriu Pelivan, a emis în temeiul art.82 alin.(l), lit. e) din Codul
muncii, ordinul nr.25-p, din 09 februarie 2007, prin care a dispus încetarea contractului
individual de muncă cu Valeriu Mitrofan începând cu data de 09 februarie 2007. Temei
pentru încetarea contractului individual de muncă fiind decizia Colegiului Penal al
Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2007. Ulterior, la 28 iunie 2007 Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție a emis o decizie prin care a anulat decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2007 și a pronunțat o nouă hotărâre
prin care Valeriu Mitrofan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută
de art.329 din Codul Penal „Neglijență în serviciu”, cu aplicarea unei pedepse sub
formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, Valeriu Mitrofan fiind
eliberat din sala de judecată, fără privarea de dreptul de a ocupa careva funcții sau de a
exercita o anumită formă de activitate.
Reclamantul a mai menționat că la data de 28 august 2007 a depus cerere în
adresa directorului Colegiului de Construcții, cu nr. de înregistrare 01-16/10, prin care
a solicitat să-i fie acordat concediu de odihnă de lungă durată până la finele lunii
decembrie 2007. La 14 noiembrie 2008 Valeriu Mitrofan a ridicat răspunsul nr.01-
16/255 din 10 octombrie 2008. Tot în aceiași zi, la 14 noiembrie 2008, nr. de intrare
20213 a depus cerere de chemare în judecată cu privire la încălcarea legislației muncii
prin care a solicitat: admiterea cererii de chemare în judecată; anularea ordinului nr.25-
p din 09 februarie 2007; restabilirea în funcția de profesor la Colegiul de Construcții
din Chișinău, din motiv că temeiul care a stat la bază emiterii ordinului de întrerupere
a contractului de muncă a dispărut odată cu emiterea Deciziei din 28 iunie 2007 a
Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție. Acțiunea respectivă a fost respinsă
prin hotărârea din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fiind
menținută prin decizia din 18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 28
octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție.
A mai precizat reclamantul că decizia Curții Supreme de Justiție din 28 iunie
2007, prin care Valeriu Mitrofan a fost condamnat în baza art. 329 alin. (1) din Codul
penal, a fost atacată la CtEDO. Astfel, la data de 15 aprilie 2013, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, în cauza Mitrofan contra Republicii Moldova a emis o hotărâre
prin care a dispus: a) declară în unanimitate cererea admisibilă; hotărăște în unanimitate
că a avut loc încălcarea art. 3 din Convenție; c) hotărăște, cu șase voturi pentru și unul
împotrivă, că a avut loc încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenție; d) hotărăște, în
unanimitate, că a avut loc încălcarea art. 13 din Convenție. Astfel, la 01 noiembrie 2016
Curtea de Apel Chișinău a emis decizia prin care a admis apelul avocatului Alexandru
Bodrug în numele și interesele lui Valeriu Mitrofan declarat împotriva sentinței
Judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006, a casat această sentință și a pronunțat
o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:
3
Valeriu Mitrofan în temeiul art. 190 alin. (2) lit. c) și d) din Codul penal se achită din
motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Ca rezultat, întrucât
au apărut noi circumstanțe, la data de 27 ianuarie 2017, Valeriu Mitrofan a depus cerere
de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2010. Drept
urmare, prin încheierea din 18 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis cererea
de revizuire declarată de Valeriu Mitrofan, s-a casat decizia din 18 octombrie 2010 a
Curții Supreme de Justiție și decizia din 18 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Mitrofan împotriva
Colegiului de Construcții din Chișinău cu privire la anularea ordinului de concediere și
restabilirea la lucru și s-a remis pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Reclamantul a învederat că prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel
Chișinău apelul declarat de Valeriu Mitrofan s-a admis și s-a casat integral hotărârea
din 04 decembrie 2008 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău cu restituirea cauzei spre
rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată. Astfel, prin hotărârea din 30
mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare
în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții,
intervenienți accesorii Ala Sîli, Alina Răileanu, Viorel Bolduma, cu privire la anularea
ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la
serviciu și neeliberarea în termen a carnetului de muncă, încasarea penalității,
prejudiciului moral, compensației pierderilor cauzate de achitarea la timp a salariului,
dobânzii de întârziere, obligarea eliberării unui nou carnet de muncă; s-a anulat ordinul
cu privire la încetarea contractului individual de muncă nr. 25-p emis de Colegiul de
Construcții din Chișinău la 09 februarie 2007; s-a restabilit Valeriu Mitrofan în funcția
de profesor la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău; s-a încasat de la Centrul
de Excelență în Construcții din Chișinău în beneficiul lui Valeriu Mitrofan salariul
pentru absența forțată de la muncă reieșind din salariul mediu al său (inclusiv și premii)
începând cu 09 februarie 2007 și până la 30 mai 2018; s-a încasat de la Centrul de
Excelență în Construcții din Chișinău în beneficiul lui Valeriu Mitrofan cu titlu de
prejudiciu moral suma de 20 000,00 lei; s-a dispus executarea imediată a hotărârii în
partea restabilirii lui Valeriu Mitrofan în funcție și încasarea unui salariu mediu; în rest
acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Drept urmare, la data de 31 mai 2018 directorul
Valeriu Pelivan a emis ordinul nr. 60-p prin care a anulat ordinul cu privire la încetarea
contractului individual de muncă nr. 25-p din 09 februarie 2007 și l-a restabilit pe
Valeriu Mitrofan în funcția de profesor al Instituției Publice Centrul de Excelență în
Construcții, din data emiterii ordinului. La data de 07 iunie 2018 directorul Valeriu
Pelivan a emis ordinul nr. 46-c „cu privire la acordarea concediilor” prin care s-a
acordat lui Valeriu Mitrofan concediu pe cont propriu pentru perioada 04 iunie 2018 –
31 august 2018. Iar, la data de 29 august 2018 directorul Centrului de Excelență în
Construcții Valeriu Pelivan a emis ordinul nr. 75-c „cu privire la acordarea concediului
din cont propriu” prin care lui Valeriu Mitrofan i s-a acordat concediu din cont propriu
fără plată pentru perioada 01 septembrie 2018 – 30 noiembrie 2018.
A concretizat că la data de 14 noiembrie 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis
4
o decizie prin care s-au admis cererile de apel declarate de Valeriu Mitrofan și de către
Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții; s-a casat integral hotărârea din
30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la acțiunea
înaintată de Valeriu Mitrofan împotriva Instituției Publice Centru de Excelență în
Construcții, intervenienți accesorii Ana Sîli, Alina Raileanu și Viorel Boduma privind
anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de
la serviciu și neeliberarea în termen a carnetului de muncă, încasarea penalității,
prejudiciului moral, compensației pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului,
încasarea dobânzii de întârziere și obligarea eliberării unui nou carnet de muncă, și s-a
adoptat o nouă hotărâre prin care: cererea de chemare în judecată înaintată de Valeriu
Mitrofan împotriva Instituției Publice Centru de Excelență în Construcții, intervenienți
accesorii Ana Sîli, Alina Raileanu și Viorel Boduma privind anularea ordinului,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și
neeliberarea în termen a carnetului de muncă, încasarea penalității, prejudiciului moral,
compensației pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, încasarea dobânzii
de întârziere și obligarea eliberării unui nou carnet de muncă s-a admis parțial; s-a
anulat ordinul cu privire la încetarea contractului individual de muncă nr. 25-p, emis de
Colegiul de Excelență în Construcții din Chișinău la 09 februarie 2007; s-a restabilit
imediat Valeriu Mitrofan în funcția de profesor al Instituției Publice Centrul de
Excelență în Construcții din Chișinău, dispoziție executorie imediat; s-a obligat
Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău să-i perfecteze lui
Valeriu Mitrofan un nou carnet de muncă cu modificările derivate din hotărâre;
cerințele lui Valeriu Mitrofan împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în
Construcții din Chișinău privind încasarea salariului pentru neeliberarea în termen a
carnetului de muncă, s-au respins ca neîntemeiate; cerințele lui Valeriu Mitrofan
împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău privind
încasarea salariului pentru perioada absenței de la serviciu în mărime de 625 528,30 de
lei, încasarea penalităților de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din salariul neplătit,
în sumă de 1 302 308,83 de lei, încasarea compensației pierderilor cauzate de
neachitarea la timp a salariului în sumă de 674 774,10 lei, încasarea dobânzii de
întârziere în sumă de 12 948 435,81 de lei, repararea prejudiciului moral în mărime de
500 000,00 lei, s-au respins ca fiind îndreptate față de un subiect pasiv necorespunzător.
Reclamantul a mai explicat că la data de 30 noiembrie 2018 directorul Centrului
de Excelență în Construcții Valeriu Pelivan a emis ordinul nr. 133-p prin care a dispus:
se anulează ordinele emise în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, (sediul Centru) din
30 mai 2018 și anume ordinul nr. 60-p din 31 mai, ordinul nr. 46-c din 07 iunie 2018 și
ordinul nr. 75-c din 29 august 2018; se anulează ordinul cu privire la încetarea
contractului individual de muncă nr. 25-p din 09 februarie 2007; se restabilește dl.
Valeriu Mitrofan în funcția de profesor al Instituției Publice Centrul de Excelență în
Construcții din data emiterii prezentului ordin; începând cu 03 decembrie 2018 urmează
să vă prezentați la serviciu pentru a stabili activitățile care urmează a fi întreprinse de
Dvs. întru reangajarea în cadrul instituției ca cadru didactic. La data de 03 decembrie
5
2018 directorul Centrului de Excelență în Construcții Valeriu Pelivan a emis ordinul nr.
102-c „cu privire la acordarea concediului din cont propriu” prin care i s-a acordat lui
Valeriu Mitrofan concediu din cont propriu fără plată pe perioada 03 decembrie 2018
– 28 februarie 2019. La începutul lunii martie 2019, directorul Centrului de Excelență
în Construcții Valeriu Pelivan a emis un ordin „cu privire la acordarea concediului din
cont propriu”, prin care lui Valeriu Mitrofan i s-a acordat concediu din cont propriu fără
plată pentru perioada 01 martie 2019 – 31 mai 2019. La data de 03 aprilie 2019, Curtea
Supremă de Justiție a emis o încheiere prin care a declarat inadmisibile recursurile
declarate de Valeriu Mitrofan și IP Centrul de Excelență în Construcții. La data de 03
iunie 2019, Valeriu Mitrofan a înregistrat cerere la serviciul personal al Centrului de
Excelență în Construcții privind acordarea concediilor de odihnă nefolosite pentru
perioada noiembrie 2006 – mai 2019, începând cu data de 03 iunie 2019. Ca urmare, la
data de 06 iulie 2019, administrația Instituției Publice Centrul de Excelență în
Construcții l-a informat pe Valeriu Mitrofan că Centrul de Excelență în Construcții nu
are nici o obligațiune față de acesta, privind acordarea concediilor și altor plăți salariale.
La data de 16 iulie 2019 Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată prin
care a solicitat: admiterea cererii de chemare în judecată; pronunțarea unei hotărâri prin
care să fie obligată Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții din or.
Chișinău să-i acorde concediile de odihnă nefolosite lui Valeriu Mitrofan pentru
perioada 2006 – 2019, cu achitarea indemnizațiilor de concediu; încasarea unei pagube
morale în mărime de 5 000,00 lei pentru refuzul la acordarea concediilor de odihnă
nefolosite.
A precizat reclamantul că refuzul administrației Instituției Publice Centrul de
Excelență în Construcții de a acorda angajatului Valeriu Mitrofan concediile de odihnă
nefolosite contravine prevederilor art. art. 46 alin. (1), 49 alin. (1), 112, 113, 115 alin.
(4) – (6), 117 alin. (1) – (3) din Codul muncii.
A mai indicat că, luând în calcul comportamentul administrației Centrului de
Excelență în Construcții din or. Chișinău, care denotă tendința de a acționa deliberat în
vederea îngrădirii nejustificate a dreptului reclamantului la odihnă, miza pe care ultimul
o avea la respectarea dreptului la odihnă, instanța de judecată în cazul dat are menirea
de a stabili că reclamantului i-a fost încălcat un drept, cauzându-i pârâtului anumite
suferințe psihice. Astfel, apreciază reclamantul că suma de 5 000,00 lei este suficientă
pentru a compensa orice prejudiciu de ordin moral cauzat reclamantului.
Prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-
a respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva
Instituției Publice Centru de Excelență în Construcții cu privire la obligarea de a-i
acorda concediile nefolosite pentru perioada noiembrie 2006 – 31 mai 2019, cu
achitarea indemnizațiilor de concediu, repararea prejudiciului moral și constatarea
dreptului constituțional la odihnă, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de judecată a precizat că Instituția Publică
Centrul de Excelență în Construcții nu poartă răspundere pentru survenirea
consecințelor, ca urmare a emiterii unei sentințe de condamnare, ulterior casate, motiv
6
pentru care pretențiile privind încasarea drepturilor salariale vizate au fost înaintate
către pârâtul necorespunzător, or Centrului de Excelență nu îi sunt imputabile comiterea
faptelor ilicite ce ar institui obligația acesteia de a compensa reclamantului prejudiciile
suportate ca urmare a încetării raporturilor de muncă. Astfel, cerințele reclamantului de
acordare a concediului pentru perioada noiembrie 2006 – mai 2019, cu achitarea
îndemnizațiilor de concediu, și pentru perioada noiembrie 2006 – 14 noiembrie 2018
au fost respinse, ca fiind îndreptate față de un subiect pasiv necorespunzător. Astfel,
instanța a atestat că temei de respingere a cerințelor reclamantului în această parte a
servit motivul adresării pretențiilor față de un subiect necorespunzător, dar nu din
motivul că reclamantul nu ar avea dreptul de a pretinde la indemnizațiile de concediu
neachitate. Cât privește cerința cu privire la repararea prejudiciului moral, cu referire la
art. 329 din Codul muncii, instanța a reținut că, angajatorul este obligat să repare
integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea
acestuia a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă
sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte
acte normative nu prevăd altfel, însă, pretențiile de acordare a concediului de muncă și
achitarea îndemnizațiilor pentru perioada noiembrie 2006 – 14 noiembrie 2018, sunt
îndreptate față de un subiect pasiv necorespunzător, iar pretențiile pentru perioada
ulterioară, după restabilirea reclamantului în funcția de profesor, instanța le-a respins
ca neîntemeiate, prin urmare, pe cale de consecință, nici prejudiciul moral nu poate fi
impus spre plată Centrului de Excelență în Construcție, cerința urmând a fi respinsă.
În acest context a relatat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 martie
2020 s-a respins integral apelul declarat de Valeriu Mitrofan împotriva Instituției
Publice Centrul de Excelență în Construcții ca nefondat, fiind menținută hotărârea din
14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza prevederilor
art. 46, 49, 112, 113, 115, 117, 327, 329, 349, 354, 355 din Codul muncii și art. 3, 5, 6,
7, 8, 11 din Legea 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești.
Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată cu pronunțarea
unei hotărâri prin care să se dispună: a) constatarea încălcării dreptului constituțional la
odihnă a reclamantului; b) acordarea concediului de odihnă nefolosit lui Valeriu
Mitrofan pentru perioada noiembrie 2016 – noiembrie 2018 în mărime de 806 zile; c)
repararea prejudiciului morale în mărime de 50 000,00 lei pentru încălcarea dreptului
constituțional la odihnă a reclamantului.
Prin hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost respinsă acțiunea, ca fiind înaintată împotriva unui pârât necorespunzător.
La data de 20 octombrie 2021 Valeriu Mitrofan, a declarat apel nemotivat, iar
la data de 01 februarie 2022 a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 18 octombrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.
7
Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Valeriu Mitrofan și a fost menținută hotărârea din 18 octombrie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că Valeriu Mitrofan,
în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, nu este în drept să pretindă față de
Ministerul Justiției: a) constatarea încălcării dreptului constituțional la odihnă a
reclamantului; b) acordarea concediului de odihnă nefolosit lui Valeriu Mitrofan pentru
perioada noiembrie 2016 – noiembrie 2018 în mărime de 806 zile; c) încasarea unei
pagube morale în mărime de 50 000,00 lei pentru încălcarea dreptului constituțional la
odihnă a reclamantului.
În acest context, instanța de apel a reiterat că Valeriu Mitrofan nu pretinde la
încasarea despăgubirilor materiale și morale, cauzate prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în condițiile Legii
nr. 1545 din 25 februarie 1998, dar solicită ca Ministerul Justiției să-i acorde concediul
de odihnă nefolosit pentru perioada noiembrie 2016 – noiembrie 2018, în care a activat
în cadrul Centrului de Excelență în Construcții și să-i achite prejudiciului moral în
mărime de 50 000,00 lei pentru neacordarea acestui concediu în termen.
Instanța de apel a atestat, că instanța de fond corect a determinat faptul că
acordarea concediului este prerogativă exclusivă a angajatorului, iar, la caz, Ministerul
Justiției Republicii Moldova nu poate substitui angajatorul în acordarea concediului
anual de odihnă, acesta nefiind parte a contractului individual de muncă.
Prin urmare, instanța de apel, a conchis că Valeriu Mitrofan incorect și-a
îndreptat acțiunea față de Ministerul Justiției, care, neavând statut de angajator al lui
Valeriu Mitrofan, prin efectul legii, nu poate să-i acorde concediul de odihnă nefolosit
lui Valeriu Mitrofan pentru perioada noiembrie 2016 – noiembrie 2018 în mărime de
806 zile, precum și pagubele morale pentru încălcarea dreptului la concediul de odihnă.
La data de 06 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Valeriu
Mitrofan a declarat recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat
pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond,
concluziile expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de
drept material și procedural au fost aplicate eronat, i-a fost îngrădit dreptul de acces
liber la justiție, instanța de apel nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat
circumstanțele care necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz,
la examinarea cauzei instanțele de judecată urmau să inițieze discuții juridice cu
participanții la proces, pentru a clarifica toate aspectele importante examinării cauzei și
pentru a asigura respectarea drepturilor reclamantului, instanțele de judecată nu au
cercetat multiaspectual probele prezentate și nu au dat apreciere tuturor argumentelor
invocate de către reclamant.
Recurentul a invocat că decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel
8
Chișinău, contravine deciziei Curții de Apel Chișinău, din 14 noiembrie 2018,
menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie 2019, prin care
cerințele lui Valeriu Mitrofan împotriva Insituției Publice Centrul de Excelență în
Construcții din Chișinău s-au respins ca fiind îndreptate față de un subiect pasiv
necorespunzător, precum și deciziei Curții de Apel Chișinău, din 05 martie 2020,
menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2020, prin care s-au
respins cerințele lui Valeriu Mitrofan către Instituția Publică Centrul de Excelență în
Construcții din Chișinău ca fiind îndreptată față de un subiect pasiv necorespunzător.
A susținut că instanța de apel la emiterea deciziei a ignorat prevederile art. 46,
49, 112, 113, 115, 117 și 229 din Codul muncii.
Iar, decizia contravine dispozițiilor art. 20 din Constituție, art. 56 și 239 din
Codul de procedură civilă, precum și reglementărilor Convenției Europene a
Drepturilor Omului și jurisprudenței CtEDO.
Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 4, 20, 53
din Constituție, art. 46, 49, 112-113, 115, 117, 299 din Codul muncii, art. 19, 2006-
2007, 2036-2037 din Codul civil și art. 32, 118, 121-122, 239-240 din Codul de
procedură civilă, precum și în baza prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998,
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art. 6 din CtEDO.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 noiembrie
2022.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată
în adresa recurentului Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei electronice, la data de
23 ianuarie 2023 (f.d. 129, Vol. II).
Astfel, recursul, declarat la 06 februarie 2023, este în termen.
La 27 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților
Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Centrului de Excelență în Construcții,
cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 184, Vol. II).
Referințe nu au fost depuse.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care
vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor
9
în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Valeriu Mitrofan
a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
10
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Valeriu Mitrofan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat
asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se
circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în
exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform
jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie
1995), pe când în recursul declarat de Valeriu Mitrofan, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Valeriu Mitrofan, ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Valeriu Mitrofan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Mariana Pitic
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Donos
11