2ra-625/19 — cu privire la încasarea valorii îmbogățirii fără justa cauză și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-625/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Catană Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan ÎNCHEIERE 03 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Matasevici împotriva Anastasiei Sahatova, lui Vladimir Plotnicov, lui Anton Popescu și Alexandrei Popescu cu privire la încasarea valorii îmbogățirii fără justa cauză și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ion Matasevici, s-a menținut hotărârea din data de 27 mai 2016 și hotărârea suplimentară din data de 11 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 07 iunie 2012 Ion Matasevici a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Anastasiei Sahatova, lui Vladimir Plotnicov, lui Anton Popescu și Alexandrei Popescu cu privire la încasarea valorii îmbogățirii fără justa cauză în sumă de 118 224 lei și a cheltuielilor de judecată.(3-4, 34-36, 80-82,

vol.I) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza unui acord verbal cu Vladimir Plotnicov și Anastasia Sahatova s-a obligat cu o echipă de muncitori să execute lucrări de finisare interioară și exterioară a încăperii din str. Al. Șciusev 84, mun. Chișinău în sumă de 207 000 lei. Din motivul că în sarcina sa a fost pusă și procurarea materialelor de construcție, la 15 noiembrie 2011 a fost încheiat un contract de arvună cu Anastasia Sahatova, în care a fost indicat costul lucrărilor și tranșele bănești achitate pentru lucrările executate. În procesul executării lucrului a apărut necesitarea efectuării unor lucrări suplimentare, care nu au fost prevăzute anterior și anume instalarea rețelelor electrice 1 și tehnice sanitare în valoare de 45 774 lei.

La indicațiile lui Vladimir Plotnicov a fost implicat un specialist în domeniul dat. La data de 27 decembrie 2011 s-au încheiat lucrările de construcție și finisare cu excepția unor lucrări cosmetice din interiorul încăperii, în privința cărora s-a convenit cu Vladimir Plotnicov că se vor efectua după ce încăperea va fi conectată la agentul termic. Însă, la 20 ianuarie 2012, când a revenit pentru a efectua lucrările rămase, Vladimir Plotnicov a declarat că costul lucrărilor este prea mare și a refuzat efectuarea cărorva plăți. Indică că pentru efectuarea lucrărilor de construcție Vladimir Plotnicov și Anastasia Sahatova urmau să achite suma de 252 774 lei, însă au achitat doar suma de 134 550 lei, astfel datoria restantă pentru serviciile prestate fiind de 118 224 lei.

Reclamantul a mai menționat că pentru a rezolva conflictul apărut pe cale extrajudiciară l-a sesizat de nenumărate ori pe Vladimir Plotnicov cu solicitarea achitării datoriei restante, la ce ultimul a zis că este de acord să mai achite doar suma de 40 000 lei, cu condiția semnării unei recipise în care să fie indicat că nu mai sunt careva pretenții în adresa sa. La data de 29 martie 2012 în adresa Anastasiei Sahatova a fost expediată și o pretenție, prin care s-a solicitat achitarea datoriei restante în sumă de 118 224 lei, care a rămas fără răspuns. Prin hotărârea din 27 mai 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Matasevici cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată de la Vladimir Plotnicov și Anastasia Sahatova.

(f.d. 116, 121-126, vol.I) Judecătoria Chișinău, sediul Centru la 11 mai 2017 a emis o hotărâre suplimentară, prin care s-a respins ca nefondat capătul de cerere depus de către Ion Matasevici cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată de la Anton Popescu și Alexandra Popescu. (f.d.202,vol.I) Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Ion Matasevici, s-a menținut hotărârea din data de 27 mai 2016 și hotărârea suplimentară din 11 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 10, 11-19, vol.II) Instanțele de judecată au concluzionat că la materialele dosarului nu au fost prezentate de către Ion Matasevici careva înscrisuri, care ar confirma faptul că prin acțiunile sale Anastasia Sahatova, Vladimir Plotnicov, Anton Popescu și Alexandra Popescu și-au majorat patrimoniul.

Prin urmare, nu s-a confirmat faptul îmbogățirii fără justă cauză a pârâților/intimaților din contul reclamantului/apelantului, iar afirmațiile ultimului sunt lipsite de suport probatoriu. La 18 ianuarie 2019 Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, prin intermediul oficiului poștal a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, hotărârii și hotărârii suplimentare, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.23-25, vol.II) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată au interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept 2 material, au apreciat arbitrar probele, au examinat superficial cauza, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 25 septembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 24 octombrie 2018, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 25 octombrie 2018, confirmarea recepționarii la materialele dosarului lipsește. Astfel, recursul declarat de către Ion Matasevici la 18 ianuarie 2019, se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Ion Matasevici, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 4