2r-187/19 — încasarea datoriei și cheltuielilor judiciare

2r-187/19 — încasarea datoriei și cheltuielilor judiciare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 2r-187/19

instanța de fond: Jud. Râșcani, mun. Chișinău (jud. N. Arabadji)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău(Jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

D E C I Z I E

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Alexandr Rotari, reprezentat de

avocatul Eugeniu Glușcenco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „Investprivatbank” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare

împotriva lui Alexandr Rotari, cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel formulate de Alexandr Rotari și împotriva

încheierii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit

cererea de apel depusă de Alexandr Rotari,

c o n s t a t ă :

La 10 noiembrie 2015, Banca Comercială „Investprivatbank” Societate pe

Acțiuni în proces de lichidare a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Alexandr Rotari, cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Reclamantul Banca Comercială „Investprivatbank” Societate pe Acțiuni în

proces de lichidare a solicitat încasarea din contul lui Alexandr Rotari în beneficiul

său a datoriei în sumă de 3 500 496, 18 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 8 decembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

acțiunea înaintată de Banca Comercială „Investprivatbank” Societate pe Acțiuni în

proces de lichidare a fost admisă, fiind încasat din contul lui Alexandr Rotari în

beneficiul societății reclamante datoria în cuantum de 3 500 496, 18 lei. De

asemenea, instanța de judecată a statuat încasarea din contul lui Alexandr Rotari în

folosul statului cheltuielile de judecată, inclusiv taxa de stat în mărime de 25 000

de lei (f. d. 36, 125 - 127).

La 4 aprilie 2017, Alexandr Rotari, reprezentat de către avocatul Eugeniu

Glușcenco, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 8 decembrie 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, solicitând repunerea în termen, admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a hotărârii (f. d. 42).

1

Prin încheierea din 18 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, cererea

apelantului Alexandr Rotari de repunere în termen a fost respinsă, iar cererea de

apel restituită, ca fiind depusă în afara termenului legal (f. d. 56 - 61).

La 13 septembrie 2017, prin decizia Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Alexandr Rotari, fiind casată integral încheierea din 18 mai

2017 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza la instanța de apel pentru

examinarea în fond a cererii de apel (f. d. 76 - 80).

Prin încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost

repus în termen apelul declarat de către Alexandr Rotari, fiind ridicată cauza de la

examinare în ordine de apel și remisă instanței de fond pentru întocmirea hotărârii

integrale (f. d. 93 - 96).

La 23 noiembrie 2017, prin încheierea Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Alexandr Rotari, fiind comunicat apelantului despre

necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii

și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei, fiindu-i acordat pentru

aceasta un termen de 20 zile din momentul recepționării prezentei încheieri pentru

achitarea taxei de stat și 20 zile din momentul recepționării hotărârii motivate

pentru prezentarea apelului motivat. Totodată, a fost explicat apelantului Alexandr

Rotari că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu

va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită (f. d. 97 - 98).

Prin decizia din 28 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul

formulat de către Alexandr Rotari, reprezentat de către avocatul Eugeniu

Glușcenco, fiind modificată încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, prin excluderea sintagmei „un termen de 20 zile din momentul

recepționării prezentei încheieri pentru achitarea taxei de stat..., pentru prezentarea

apelului motivat” (f. d. 113 - 117).

La 12 noiembrie 2018, prin încheierea Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Alexandr Rotari, reprezentat de către avocatul

Eugeniu Glușcenco, fiind comunicat apelantului despre necesitatea prezentării în

cancelaria Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate și dovada achitării

taxei de stat în sumă de 18 750 lei în termen de 10 zile din momentul recepționării

încheierii. De asemenea, instanța de apel a explicat apelantului că în cazul în care

nu va lichida neajunsurile menționate cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu toate actele va fi restituită (f. d. 136 - 138).

Prin încheierea din 11 decembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea privind scutirea de la plata taxei de stat avansată de apelant, fiind prelungit

termenul pentru lichidarea neajunsurilor. Așadar, instanța de judecată a comunicat

apelantului Alexandr Rotari despre necesitatea prezentării, în cancelaria Curții de

Apel Chișinău, a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 18 750 lei, în termen de

5 zile din momentul recepționării încheierii (f. d. 149 - 151).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Alexandr Rotari, reprezentat de către avocatul

Eugeniu Glușcenco, deoarece nu au fost îndeplinite în termen indicațiile instanței

de apel (f. d. 172-178).

La 19 februarie 2019, Alexandr Rotari, reprezentat de către avocatul

Eugeniu Glușcenco, a depus recurs împotriva încheierii din 11 decembrie 2018 a

2

Curții de Apel Chișinău și împotriva încheierii din 22 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău. Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea

încheierilor contestate și emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea cererii

privind scutirea de la plata taxei de stat, cu remiterea cauzei în instanța de apel

pentru examinarea cererii de apel.

În motivarea recursului, Alexandr Rotari a considerat ilegală concluzia

instanței de apel, cu privire la respingerea cererii privind scutirea de la plata taxei

de stat, deoarece a prezentat suficiente dovezi cu privire la imposibilitatea achitării

taxei de stat. În acest context, el a invocat că este angajat în calitate de manager la

Societatea cu Răspundere Limitată „Rotary-Home” și are un salariu în cuantum de

1 650 de lei, fapt ce se confirmă prin certificatul eliberat de la locul de muncă și

carnetul de muncă. Mai mult, recurentul a notat că starea materială este precară și

nu are posibilitate de achita taxa de stat, care reprezintă o suma exagerată.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea privind restituirea cererii de

apel la 22 ianuarie 2019, fără a anexa la materialele cauzei dovada primirii de către

părți a acestei încheieri. La 30 ianuarie 2019, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Totuși,

conform cererii de recurs, Alexandr Rotari, reprezentat de către avocatul Eugeniu

Glușcenco, a indicat că a recepționat copia încheierii la 6 februarie 2019.

Confirmare pe acest segment nu a fost furnizată instanței de recurs.

Astfel, având în vedere intervalul scurt de timp dintre publicare și pretinsa

recepționare a actului judecătoresc, instanța de recurs consideră că recursul

declarat la 19 februarie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând legalitatea încheierilor din 11 decembrie 2018 și 22 ianuarie 2019

a Curții de Apel Chișinău, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că se impune respingerea

recursului și menținerea încheierilor contestate, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Cererea de recurs ridică problema unei pretinse încălcări a dreptului de acces

la o instanță, din cauza incapacității recurentului Alexandr Rotari a plăti taxa de

timbru impusă de Curtea de Apel Chișinău. Chestiunea pusă în discuție a fost

examinată în numeroase cauze similare de către Ct.E.D.O., spre exemplu, Malahov

vs Moldova din 7 iunie 2007, Ciorap vs Moldova din 19 iunie 2007, Clionov vs

Moldova din 9 octombrie 2007, Istrate (nr. 2) vs Moldova din 10 iunie 2008,

Tudor – Comerț vs Moldova din 4 noiembrie 2008.

Instanța de recurs notează că restituirea unei cereri de apel, din motivul

neîndeplinirii indicațiilor date de instanța de apel, constituie o limitare a dreptului

persoanelor la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la un tribunal.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,

dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut și poate fi limitat de către

3

autoritățile statului, în special, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unei

căi de atac. Cu toate acestea, restricțiile respective pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului dat, și anume, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există

o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care

trebuie îndeplinit (a se vedea Malahov, ibidem, parag. 28; Sultan vs Republica

Moldova, 5 iunie 2018, parag. 24; Graciova, ibidem, parag. 23 – 24).

Colegiul judiciar învederează că va examina simultan legalitatea încheierii

de a nu da curs din 11 decembrie 2018 și încheierii de restituire 22 ianuarie 2019,

întrucât actele judecătorești sunt interdependente, iar argumentele recurentului se

referă, în ansamblu, la ambele documente judiciare.

În conformitate cu art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de apel

se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei

de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Articolul 84 din Codul de procedură civilă stipulează că se impune cu taxă

de stat fiecare cererea de apel.

În corespundere cu art. 85 alin. (4) din aceeași lege, în funcție de situația

materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este

scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat

sau de plata unei părți a ei.

Conform articolul 3 alin. (1) lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216 din 3

decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor

judecătorești se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de

chemare în judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter

patrimonial – 75% din taxa calculată din suma contestată.

În speță, Colegiul de control judiciar observă că B.C. „Investprivatbank”

S.A. în proces de lichidare a solicitat încasarea din contul lui Alexandr Rotari a

datoriei în sumă de 3 500 496, 18 lei. Așadar, litigiul dedus judecății este unul

patrimonial. Prima instanță a admis integral pretențiile reclamantului.

În dezacord cu hotărârea primei instanțe, Alexandr Rotari a formulat o cerere

de apel nemotivată. La acest capitol, instanța de recurs învederează că, prin

încheierea din 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău l-a obligat pe Alexandr

Rotari să achite taxa de stat în sumă de 18 750 de lei și să prezinte apelul motivat

(f. d. 136 – 138). La 10 decembrie 2018, apelantul a depus cererea de apel cu

indicarea motivelor de fapt și de drept și a solicitat scutirea de la plata taxei de stat

(f. d. 144). În acest sens, el a anexat copia carnetului de muncă potrivit căruia este

angajat în funcție de manager – vânzări la „Rotary - Home” S.R.L. din 1 august

2017 (f. d. 147). La fel, potrivit certificatul eliberat de către Rotari V. M.,

directorul „Rotary - Home” S.R.L., Alexandr Rotari are un salariu în mărime de

1 650 de lei (f. d. 148).

Prin încheierea din 11 decembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea de scutirea și a prelungit obligația procedurală de achitare a taxei de stat

pentru un termen de 5 zile de la momentul recepționării actului judecătoresc.

Astfel, instanța de apel a opinat că apelantul nu a demonstrat lipsa posibilităților

financiare pentru plata taxei de timbru (f. d. 149 – 151). În termenul suplimentar

oferit de Curtea de Apel Chișinău, Alexandr Rotari nu a îndeplinit indicațiile

instanței de apel. Prin urmare, cererea de apel a fost restituită (f. d. 172 – 178).

Soluțiile instanței de apel s-au axat pe art. 83, 84, 85 alin. (4) și art. 369 alin. (1) lit.

a) din Codul de procedură civilă.

4

Astfel, Colegiul judiciar consideră că impunerea de a achita taxa de stat și

restituirea cererii de apel, în caz de neexecutare a obligației procedurale

menționate, au fost prevăzute de lege. În același context, CtEDO nu a negat

niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea

unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal, fiind

compatibilă cu articolul 6 parag. 1 al CEDO (a se vedea Kreuz vs Polonia, 19 iunie

2001, parag. 59; Elinc vs Turcia, 18 noiembrie 2014, parag. 71).

În ceea ce privește proporționalitatea dintre măsura aplicată de instanța de

apel și scopul legitim urmărit, instanța de recurs amintește că art. 85 alin. (4) și 118

alin. (1) din Codul de procedură civilă obligă recurentul să furnizeze probe, care ar

putea demonstra situația precară sau incapacitatea de plată a taxei de timbru.

Potrivit unei jurisprudențe constante, în cererea de scutire, persoana fizică va

expune circumstanțele care justifică solicitarea ei și va anexa actele confirmative

ale acestor circumstanțe (avizul Comisiei pentru protecție socială, certificat despre

mărimea salariului, pensiei sau a altor venituri; existența la întreținere a copiilor

minori sau a altor persoane etc). Modalitatea respectivă a fost explicitată în

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 28 iunie 2004, cu ultimele

modificări din 24 decembrie 2012. Documentul dat poate fi accesat de orice

cetățean sau specialist în domeniul pe pagina – web a Curții Supreme de Justiție.

De altfel, Alexandr Rotari a fost reprezentat de către avocatul Eugeniu Glușcenco,

în baza mandatului seria MA nr. 1097256 din 3 aprilie 2017 și contractului de

asistență juridică nr. 299 din 3 aprilie 2017 (f. d. 41).

Luând în considerare accesibilitatea la practica relevantă și reprezentarea

intereselor recurentului de către un avocat calificat, instanța de recurs opinează că

Alexandr Rotari, împreună cu avocatul Eugeniu Glușcenco, se puteau aștepta în

mod rezonabil despre obligațiile procedurale a furniza probe suficiente în

promovarea propriului punct de vedere (a se vedea Levages Prestations Services vs

Franța, 23 octombrie 1996, parag. 42 și Henrioud vs Franța, 5 noiembrie 2015,

parag. 61, Zubac vs Croația (Marea Cameră), 18 iulie 2018, parag. 89).

Colegiul judiciar reiterează că Alexandr Rotari a prezentat în susținerea

cererii, cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, doar copia carnetului de

muncă și certificatul de salariu nr. 23 din 5 decembrie 2018. Potrivit ultimului

înscris, recurentul este angajat 0,5 în funcția de manager la „Rotary - Home”

S.R.L., având salariu în mărime totală de 1 650 de lei (f. d. 146-148). În special, el

a considerat că are o stare precară și nu are alte surse de venit (f. d. 184).

Referitor la prima proba, instanța de recurs reține că recurentul a atașat doar

filele cu nr. 3, 10, 11 din carnetul de muncă. Lipsa paginilor cu nr. 4 – 9 pun la

îndoială veridicitatea informației ce-ar viza faptul că el lucrează doar la un singur

loc de muncă, și anume, la „Rotary - Home” S.R.L. Or, în primul rând, conform

contractului de împrumut nr. 31-PF-08 din 21 februarie 2008, Alexandr Rotari

deține funcția de fondator și administrator al Societății Comerciale „Art -Mobil”

Societate cu Răspundere Limitată (f. d. 4-5). Sub acest aspect, instanța notează că

Alexandr Rotari nu a prezentat probe, care ar confirma faptul că la moment nu are

calitatea de fondator și administrator al acestei societăți și nu primește salariu sau

alte dividende financiare de la aceasta. În al doilea rând, doar informația deplină

din carnetul de muncă ar fi putut înlătura dubiile de mai sus.

Mai mult, Colegiul judiciar subliniază că Alexandr Rotari sau avocatul său

au omis sau au ignorat în mod intenționat de a furniza extrasul din contul personal

5

al recurentului de la Casa Națională de Asigurări Sociale al Republicii Moldova.

De fapt, informația respectivă ar avea forță juridică de a dovedi că recurentul și,

după caz, angajatorul lui nu achită contribuții individuale și contribuții de bază,

ceea ce ar fi condus la concluzia că el lucrează doar la „Rotary - Home” S.R.L., iar

venitul de 1 650 de lei este unul real și unic după felul lui. Prezentarea unei

asemenea probe era previzibilă și așteptată de către instanța de apel, de vreme ce

recurentul este reprezentat de către un avocat calificat, care a întocmit cererea de

scutire de la taxa de stat și cererea de recurs. În special, reprezentantul lui a fost

conștient de asemenea obligații, întrucât acesta încearcă să convingă instanțele de

judecată de incapacitatea de plată a clientului lui. La fel, deși acesta a susținut că

recurentul nu beneficiază de ajutoare sau pensii, avocatul nu a oferit date

confirmative de la autoritățile competente, motiv pentru care argumentele lui sunt

calificate drept alegații.

Cu privire la certificatul de salariu nr. 23 din 5 decembrie 2018, instanța de

recurs consideră că acesta demonstrează doar faptul că Alexandr Rotari are un

salariu de 1 650 de lei. În plus, acesta este semnat de către Rotari V. M., directorul

„Rotary - Home” S.R.L., care, la prima vedere, ar putea fi o persoană apropiată

recurentului. Or, Rotari Vasilisa Mihail este debitor gajist în contractul de ipotecă

nr. 1966 din 22 februarie 2008, care a garantat creditul luat de către Alexandri

Rotari (f. d. 6). Așadar, în virtutea art. 130 alin. (3) din Codul de procedură civilă

și în temeiul celor menționate mai sus, Colegiul judiciar opinează că înscrisul dat

este insuficient pentru justificarea admiterii cererii de scutire de la taxa de stat.

În subsidiar, Colegiul judiciar nu poate trece cu vedere faptul că Alexandr

Rotari a împrumutat o sumă impunătoare de la Banca Comercială

„Investprivatbank” Societate pe Acțiuni, și anume, 1 650 000 de lei. În special,

instanța de judecată consideră că acordarea unui credit de o asemenea valoare a

putut fi posibilă doar dacă acesta implica o încredere a băncii că potențial creditor

va restitui suma împrumutată. Aparent, hotărârea irevocabilă din 15 decembrie

2011 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, confirmă că acesta nici nu a încercat

sau nici nu a avut intenția să achite sumele de bani în contul datoriei. În esență,

hotărârea respectivă a fost executată silită, ce se atestă de încheierea executorului

judecătoresc Talmaci Roman nr. 000-340r/341r/15 din 14 august 2015 (f. d. 11).

Tragerea unei alte concluzii, în lipsa unor probe, ar nega o hotărârea

judecătorească, care se bucură de autoritatea lucrului judecat (a se vedea hotărârea

nr. 32 din 17 noiembrie 2016 a Curții Constituționale, parag. 57, 64). Așadar,

recurentul nu a explicat și nu s-a referit la vreo dovadă care ar fi probat că situația

lui inițială patrimonială s-ar fi înrăutățit radical din anul 2008 până în 2019 ori au

apărut circumstanțe particulare care nu i-au permis executarea contractului. Pe

baza materialelor puse la dispoziția instanței, se poate determina că el nu și-a

schimbat calitatea de fondator și administrator al S.C. „ART-MOBIL” S.R.L de la

încheierea contractului de împrumut din anul 2008. Mai mult, la momentul

evenimentelor, deși instanța de judecată nu poate specula, totuși, la 3 aprilie 2017,

recurentul a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Eugeniu

Glușcenco, care evident implică anumite cheltuieli pentru serviciile prestate.

Pe această cale, instanța de recurs opinează că recurentul nu a oferit un

tablou real al situației lui materiale și nu a prezentat informațiile necesare indicate

supra în volum deplin. În contextul dat, afirmația lui că nu dispune de alte surse

6

financiare decât de salariul de 1 650 de lei a constituit o încercare a acestuia de a se

eschiva de la plata taxei de stat în mărime de 18 750 de lei.

Drept urmare, Colegiul de control judiciar acceptă soluția instanței de apel

din încheierea din 11 decembrie 2018 de a respinge cererea de scutire de la plata

taxei de timbru.

Referitor la restituirea cererii de apel, instanța de recurs constată că această

acțiune procedurală a fost generată de faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței dispuse prin încheierea ante-menționată. La acest capitol, nu

există dubii că încheierea instanței de apel a fost emisă în conformitate cu art. 369

alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. Or, potrivit acestuia, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).

În același timp, Colegiul judiciar consideră că argumentele acestuia ce

vizează încălcarea competenței jurisdicționale de prima instanța sau lipsa citării

sunt irelevante și nu pot servi în sine ca argumente valide pentru a acorda acces la

o instanță de judecată fără a plăti o taxă de stat.

Din această perspectivă, instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel

Chișinău de a restitui cererea de apel avansată de Alexandr Rotari nu este vădit

arbitrară și nu a afectat esența dreptului de acces la o instanță. Marja de apreciere a

instanței de apel nu a fost disproporționată față de obiectivele bunei administrări a

justiției.

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că recursul declarat de către Alexandr Rotari, reprezentat de către

avocatul Eugeniu Glușcenco, trebuie respins ca nefondat.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Alexandr Rotari, reprezentat de către

avocatul Eugeniu Glușcenco.

Se mențin încheierile din 11 decembrie 2018 și 22 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Banca Comercială „Investprivatbank” Societate pe Acțiuni în proces de

lichidare împotriva lui Alexandr Rotari, cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

7