2ra--647/19 — repararea prejudiciului material

2ra--647/19 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-647/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. I. Morozan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Moraru, E. Clim, S. Iorgov)

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Thomas Moser, reprezentat de către avocatul Alexandru Tănase și Ala Aydov,

reprezentată de către avocatul Elena Munteanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Întreprinderea cu capital străin „Bemol Retail” societate cu răspundere limitată

împotriva lui Thomas Moser și Alei Aydov cu privire la repararea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Thomas Moser, reprezentat de către

avocatul Alexandru Tănase și Ala Aydov, reprezentată de către avocatul Elen

Munteanu și a fost menținută hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani,

constată:

La data de 11 decembrie 2014 ÎCS ,,Bemol Retail” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Thomas Moser cu privire la repararea

prejudiciului material.

Ulterior, ÎCS ,,Bemol Retail” SRL și-a majorat și precizat pretențiile față de

Thomas Moser și Ala Aydov prin cererile din 22 decembrie 2014, 25 martie 2015,

10 iulie 2015, 29 octombrie 2015, 29 februarie 2016, 21 iulie 2016, 02 februarie

2017 și 30 martie 2017, solicitând încasarea de la pârâți a sumei de 260036429 de

lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin fraude în dauna societății și

managementul defectuos al societății, încasarea de la Thomas Moser a sumei de

191690449,59 de lei, cu titlu de prejudiciu material, încasarea în mod solidar de la

pârâți a sumei de 68345979,41 de lei, cu titlu de prejudiciu material, încasarea de la

pârâtul Thomas Moser a sumei de 1630533 de lei în baza principiilor îmbogățirii

fără justă cauză și prin fapte ilicite și încasarea în mod solidar de la pârâți a

1

cheltuielilor de judecată - taxa de stat în sumă de 50000 de lei și cheltuielile de

asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este o societate comercială, care

operează pe piața petrolieră a Republicii Moldova, administrând o rețea de

benzinării, a cărei genuri de activitate sunt licențiate și reglementate de către Agenția

Națională pentru Reglementări în Energetică.

A menționat că, conform actului constitutiv al reclamantei, în special pct.2.1.,

societatea se creează pentru desfășurarea activității menite să promoveze executarea

contractelor de colaborare în domeniul comerțului, transporturilor, prestări de

servicii, alte domenii ale economiei naționale și întru obținerea beneficiului.

A susținut că, asociat unic al societății reclamante (cota 100 %) este compania

„Easeur Holding” B.V., societate înregistrată în Olanda.

A afirmat că, aceasta mai deține în Republica Moldova și alte companii.

A relevat că, la data de 29 decembrie 2004, între Guvernul Republicii

Moldova, pe de o parte și companiile ÎCS ,,Azpetrol” SRL (ÎCS „Bemol Retail”

SRL), ÎCS „Azertrans” SRL (ÎCS „Danube Logistics” SRL) și ÎCS „Azpetrol

Refinery” SRL (ÎCS „Bemol Refinery” SRL), pe de altă parte, a fost semnat Acordul

de investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”, aprobat prin

Legea nr. 7 din 17 februarie 2005.

A invocat că, beneficiar real al companiei din Olanda „Easeur Holding” B.V.

și al companiilor deținute de aceasta în RM - ÎCS „Azpetrol” SRL (ÎCS „Bemol

Retail” SRL), ÎCS,,Azertrans” SRL (ÎCS „Danube Logistics” SRL) și ÎCS „Azpetrol

Refinery” SRL (ÎCS „Bemol Refinery” SRL) permanent a fost Rafiq Aliyev,

cetățean al Republicii Azerbaidjan.

A explicat că, la data de 19 octombrie 2005 Rafiq Aliyev a fost arestat în

Azerbaidjan, sub învinuirea de trădare a intereselor țării, iar organizațiile

internaționale precum Amnesty International, Freedom House, ș. a. au calificat acest

arest ca fiind unul politic.

A declarat că, în aceste circumstanțe, începând cu anul 2006, în scopul

protejării averii familiei Aliyev, toate activele au fost transmise în administrare

fiduciară unui Trust administrat de 4 administratori fiduciari, inclusiv de Thomas

Moser. Fiind o persoană în care Rafiq Alyiev avea încredere, Thomas Moser a

devenit unul din conducătorii companiei „Easeur Holding” B.V. din Olanda și

administratorul ÎCS „Bemol Retail” SRL timp de 6 ani, în perioada 22 mai 2006 –

02 septembrie 2012.

A relatat că, în luna octombrie 2013 Rafiq Aliyev a fost grațiat de Președintele

Azerbaidjanului, fiind eliberat, astfel, implicându-se imediat în administrarea

societății reclamante - ÎCS „Bemol Retail” SRL.

A notat că, prin ordinele ANRE nr. 59-a din 09 august 2013 și nr. 69-a din 07

august 2014 activitatea ÎCS ,,Bemol Retail” SRL a fost supusă unor controale pentru

anii 2010-2012 și pentru anul 2013, scopul controlului constituind în verificarea

respectării de către ÎCS „Bemol Retail” SRL a actelor legislative și normative la

formarea și aplicarea prețurilor produselor petroliere, reieșind din prețurile de

achiziție, consumurile și cheltuielile reale, strict necesare pentru procurarea și

comercializarea acestora pe piața internă, precum și verificarea corectitudinii

2

raportării veniturilor și cheltuielilor între activitatea licențiată și alte activități ale

întreprinderii.

A menționat că, în urma controlului efectuat de colaboratorii ANRE s-au

depistat un șir de abateri, care au influențat esențial rezultatul activității de

comercializare a produselor petroliere, inclusiv: sustragerea mijloacelor financiare

disponibile cu acordarea împrumuturilor, preponderent fără dobânzi, sponsorizări și

alte beneficii financiare în folosul unor terțe persoane, ceea ce a determinat

contractarea unor împrumuturi care au generat cheltuieli suplimentare și ineficiente

pentru dobânzi, comisioane și alte cheltuieli operaționale; pierderi/cheltuieli

exagerate pentru închirierea benzinăriilor; pierderi din activitatea spălătoriilor auto;

cheltuieli exagerate pentru personalul societății, în comparație cu alți agenți

economici care operează pe piața petrolieră; cheltuieli excesive pentru deplasări, etc.

A susținut că, noua conducere a ÎCS ,,Bemol Retail” SRL a fost surprinsă de

constatările indicate în rapoartele ANRE și l-a contactat pe Thomas Moser, care a

negat în totalitate concluziile echipei de control.

A afirmat că, în aceste condiții, a fost luată decizia de a efectua o analiză

independentă a activității societății de către compania de audit „Deloitte” SRL,

scopul auditului și principalele constatări fiind descrise în raportul Deloitte din 07

aprilie 2015.

A relevat că, în raportul Deloitte au fost identificate o serie de situații cu efect

advers asupra profitabilității companiei generat de managementul ineficient,

controale interne necorespunzătoare și de lipsa unei planificări strategice pe termen

lung.

A invocat că, în urma rapoartelor ANRE, care au fost comunicate Ministerului

Finanțelor, organele fiscale au efectuat controlul fiscal al activității ÎCS „Bemol

Retail” SRL pentru perioada anilor 2011-2014, în urma căruia a fost întocmit actul

de control fiscal din 30 octombrie 2015, în care au fost indicate încălcări ale

legislației fiscale naționale, pierderi/prejudicii rezultate din administrarea

defectuoasă a societății de către pârâtul Thomas Moser.

A considerat că, managementul defectuos al ÎCS „Bemol Retail” SRL de către

Thomas Moser a cauzat prejudicii și pe parcursul anilor 2013-2015, după demisia

acestuia din funcția de administrator al societății reclamante, fapt constatat prin

concluziile formulate în rapoartele companiei de audit JustAudit din 06 ianuarie

2016 și din 28 ianuarie 2017.

A explicat că, actele de control ale autorităților de reglementare și control a

activității licențiate a ÎCS „Bemol Retail” SRL - rapoartele ANRE pentru perioada

2010-2012 și pentru perioada 2013 și actul de control fiscal din 30 octombrie 2015,

precum și rapoartele a două companii de audit independente - raportul Deloitte din

07 aprilie 2015, rapoartele companiei de audit JustAudit din 06 ianuarie 2016 și din

28 ianuarie 2017, confirmă existența prejudiciilor enorme cauzate societății prin

administrarea frauduloasă și defectuoasă a acesteia în perioada exercitării

mandatului de către pârâtul Thomas Moser.

A relatat că, pârâtul Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 16608188

de lei prin efectuarea investițiilor gratuite în benzinăriile închiriate.

3

A notat că, în perioada anilor 2008-2011 pârâții Thomas Moser și Ala Aydov

au încheiat contracte pentru închirierea a 36 de benzinării, o parte din aceste

benzinării fiind în stare deplorabilă.

A mai notat că, pârâții au acceptat condițiile privind efectuarea lucrărilor de

reconstrucție și reutilare din contul reclamantei, iar la finisarea termenului de

locațiune, aceste bunuri urmau a fi transmise locatorilor cu titlu gratuit. Astfel de

clauze au fost incluse practic în toate contractele de închiriere semnate de pârâți,

ignorând prevederile art. 49 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 135-XVI din 14 iunie 2007

privind societățile cu răspundere limitată, care statuiază că, de competenta exclusivă

a adunării generale a asociaților ține aprobarea în prealabil a încheierii contractelor

prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor

terți, inclusiv asociaților.

A specificat că, pârâții și-au depășit în mod evident atribuțiile, acționând

contrar intereselor companiei, pe care o reprezentau.

A declarat că, raportul JustAudit din 28 ianuarie 2017 și anexa nr. 4 la raport

confirmă că, ÎCS „Bemol Retail” SRL a efectuat investiții în reconstrucția și

reutilarea benzinăriilor închiriate în sumă de peste 31311382 de lei, suma fiind

sustrasă din mijloacele financiare ale reclamantei.

A menționat că, Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 5878816 lei

prin plăți în avans pentru închirierea benzinăriilor în sumă de 1191792 de Euro,

soluționând problemele financiare ale unor terțe persoane.

A susținut că, ÎCS ,,Bemol Retail” SRL a suportat prejudicii în urma

abuzurilor ex-directorului Thomas Moser, care a admis efectuarea plăților în avans

la închirierea benzinăriilor. În acest fel, pârâtul a favorizat financiar locatorii,

soluționând problemele financiare ale acestora.

A afirmat că, avansarea plăților prin sustragerea mijloacelor bănești din

circuitul reclamantei a fost constatată în raportul ANRE pentru perioada 2013,

constatările ANRE fiind confirmate prin raportul JustAudit din 28 ianuarie 2017.

A relevat că, creditarea locatorilor s-a efectuat în condițiile în care ÎCS

„Bemol Retail” SRL avea împrumuturi luate pe termen lung pentru finanțarea

activității sale economice, cu dobânzi în mărime de la 7,75% la 10,0%. Avansarea

plăților pentru închirierea benzinăriilor nu a fost justificată și a dus la suportarea

cheltuielilor în sumă totală de 273551 de Euro (5878816 lei). Calculul pierderilor la

acest capitol a fost efectuat și explicat în raportul JustAudit din 28 ianuarie 2017,

pag. 6 și 7 și anexa nr. 2 la raport.

A invocat că, Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 632724 de lei prin

supraplată la achiziții de terenuri și prejudicii în sumă de 3054751 de lei prin achiziții

de terenuri fără necesitate și/sau scop comercial.

A mai invocat că, pârâtul a sustras mijloace bănești din circuit pentru procurări

de terenuri la prețuri exagerate, fapte constatate în raportul ANRE pentru perioada

anilor 2010-2012, pag. 12, raportul Deloitte din 07 aprilie 2015 (compartimentul 4.1,

pag.49-51) și raportul JustAudit din 28 ianuarie 2017. Aceste procurări nu erau

întemeiate pe careva necesități sau scop comercial.

4

A declarat că, conform raportului ANRE pentru anii 2010-2013, din 20 de

terenuri procurate, 10 nu au fost utilizate pentru construcția benzinăriilor. Până în

anul 2010 exista o schemă de amplasare a stațiilor de alimentare cu petrol, aprobată

prin Hotărârea Guvernului RM nr. 901 din 10 iulie 2002, însă pârâtul a neglijat

dispozițiile Guvernului RM și a procurat alte terenuri la prețuri exagerate, care au

rămas neutilizate timp îndelungat, cauzând, astfel, prejudicii reclamantei.

A notat că, calculul pierderilor a fost efectuat reieșind din dobânzile aplicate

la împrumuturile luate de la Easeur Holding B.V. și BC „Moldova Agroindbank”

SA.

A specificat că, Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 36607368 de

lei prin contractarea de împrumuturi nejustificate drept urmare a sustragerii din

circuit a mijloacelor financiare pentru împrumuturi fără dobândă, sponsorizări și alte

facilități financiare pentru terțe persoane, precum și prejudicii în sumă de 97118 lei

cauzate prin donații/sponsorizări.

A mai specificat că, folosind irațional resursele financiare pentru împrumuturi

fără dobândă, sponsorizări și alte avantaje financiare în folosul unor terțe persoane,

pârâtul a afectat capacitatea de plată a reclamantei. În baza contractului din 17

decembrie 2008, pârâtul a acordat un împrumut fără dobânzi în folosul ÎCS „Danube

Logistics” SRL în valoare totală de peste 165 milioane de lei. Acest contract a fost

încheiat contrar prevederilor art. 73 din Legea privind societățile cu răspundere

limitată și pct. 8.5. lit. q) din Actul constitutiv al ÎCS „Bemol Retail” SRL, fără

acordul asociatului unic (acordul a fost obținut post-factum).

A relatat că, contractul de împrumut enunțat a fost încheiat în condițiile în care

reclamanta nu a avut nici un fel de obligații financiare față de ÎCS „Danube

Logistics” SRL, dar avea propria datorie de 137,6 mii de lei față de fondatorul său

„Easeur Holding B.V.”, inclusiv dobândă de 10%. Împrumutul a fost o mare favoare

în beneficiul unei terțe persoane, ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărei preluare a

fost planificată de Thomas Moser și realizată în 2011-2012. Ca urmare a cesiunii

dreptului de creanță rezultat din contractul de împrumut din 17 decembrie 2008

(contractele DL-01/10 din 04 noiembrie 2011 și DL-02/10 din 29 noiembrie 2011),

ÎCS „Danube Logistics” SRL a fost degrevată de datorie fără dobânzi și alte costuri.,

iar ÎCS „Bemol Retail” SRL a înregistrat o pierdere de 13,8 milioane de dolari SUA.

Constatări în acest context sunt în raportul ANRE pentru perioada 2010-2012, pag.6

și 7 și în raportul Deloitte, pag. 17, pag. 46-48.

A declarat că, sustragerea din circuit a mijloacelor financiare pentru

împrumuturi și alte beneficii financiare fără dobândă în interesul unor terțe persoane

au determinat insuficiență de lichidități pentru reclamantă, ceea ce a condus la

contractarea unui credit în sumă de 10000000 de dolari SUA de la BC „Moldova-

Agroinbank” SA, cu dobânda de 9,5 % anual, în baza contractului nr. C10253 din

09 septembrie 2010. Acest credit a implicat cheltuieli suplimentare pentru achitarea

dobânzilor, comisioanelor și altor cheltuieli operaționale financiare. Aceste

concluzii sunt fixate în raportul ANRE pentru perioada 2010-2012 pag. 7 și 8, pag.15

și 16, raportul ANRE pentru perioada 2013, pag. 6, raportul Deloitte, pag. 46, actul

de control fiscal din 30 octombrie 2015, pag. 7-11, raportul JusAudit din 06 ianuarie

5

2016, pag. 8, tabelul 2.1. de la anexa nr. 5 și în raportul JustAudit din 28 ianuarie

2017, pag.10.

A menționat că, nu solicită recuperarea corpului de credit luat de la BC

,,Moldova-Agroindbank” SA, ci recuperarea prejudiciilor pentru achitarea

dobânzilor și comisioanelor rezultate din acest credit nejustificat în sumă de

36607368 de lei.

A susținut că, ÎCS ,,Bemol Retail” SRL nu neagă dreptul său de a credita pe

oricine, dacă are resurse financiare suficiente pentru a-și onora în primul rînd

obligațiile sale, însă a considerat că, pârâtul a acționat în conflict de interes, neglijând

obligațiile față de „Easeur Holding B.V.” și a folosit resursele financiare în folosul

său (ÎCS „Danube Logistics” SRL) și al altor terțe persoane. Soldul nerambursat al

datoriei față de Easeur Holding B.V. constituia suma de 137,6 mii.de lei (împrumut

85,7 mii de lei și dobândă - 49,9 mii de lei), care era scadent către sfârșitul anului

2010.

A afirmat că, în anul 2010 ÎCS „Bemol Retail” SRL dispunea de resurse

financiare, care nu au fost folosite pentru stingerea propriei datorii, ci pentru

pomparea banilor către ÎCS,,Danube Logistics” SRL. Inițial contractul de împrumut

din 17 decembrie 2008 prevedea împrumutul doar în sumă de 7000000 de lei, însă

începând cu aprilie 2009, după desemnarea Alei Aydov în funcția de administrator

al ÎCS „Danube Logistics” SRL, contractul de împrumut a fost modificat cardinal,

ceea ce inevitabil a afectat grav capacitatea de plată a ÎCS ,,Bemol Retail” SRL

pentru datoriile proprii.

A relevat că, pârâții au cauzat prejudicii în sumă de 173526872 de lei prin

încheierea contractelor de închiriere a benzinăriilor la prețuri exagerate, în condiții

dezavantajoase și prejudiciabile pentru ÎCS ,,Bemol Retail” SRL. Calculul

pierderilor totale la acest capăt de cerere este prezentat în Anexa 2 la cererea din 30

martie 2017. Aceste prejudicii au fost analizate și constatate: pentru anii 2007-2009-

în raportul Deloitte din 07 aprilie 2015; pentru anul 2010 - în raportul Deloitte din

07 aprilie 2015 și raportul ANRE pentru anii 2010-2012; pentru anii 2011-2012 - în

raportul Deloitte din 07 aprilie 2015, raportul ANRE pentru perioada anilor 2010-

2012 și actul de control fiscal din 30 octombrie 2015; pentru anul 2013 - în raportul

ANRE pentru anul 2013, actul de control fiscal din 30 octombrie 2015 și rapoartele

JustAudit din 06 ianuarie 2016 și 28 ianuarie 2017; pentru anul 2014 - în actul de

control fiscal din 30 octombrie 2015, rapoartele JustAudit din 06 ianuarie 2016 și 28

ianuarie 2017 și pentru anul 2015 - în rapoartele JustAudit din 06 ianuarie 2016 și

28 ianuarie 2017.

A invocat că, în perioada anilor 2008-2011 pârâții au încheiat contracte pentru

închirierea a 35 de benzinării de la mai mulți agenți economici, pârâtul semnând 13

contracte pentru închirierea a 18 benzinării, iar pârâta - 3 contracte pentru închirierea

a 17 benzinării.

A mai invocat că, toate contractele de închiriere semnate de către pârâți au

fost încheiate fără a fi efectuată vreo analiză privind eficiența economică, iar pârâții

au negociat contratele de locațiune în detrimentul ÎCS ,,Bemol Retail” SRL, au

acceptat chirii exagerate și alte clauze prejudiciabile pentru interesele ÎCS ,,Bemol

Retail” SRL.

6

A declarat că, administratorul Thomas Moser nu a asigurat monitorizarea

activității benzinăriilor închiriate, nu a reacționat adecvat prin decizii și acțiuni

pentru prevenirea sau diminuarea prejudiciilor. Constatări relevante la acest capitol

se conțin în raportul Deloitte din 07 aprilie 2015, pag. 29, pag. 35 și 36 și raportul

ANRE pentru perioada anilor 2010-2012, pag. 13-15.

A relatat că, prin închirierea celor 35 de benzinării în anii 2011-2014 a

suportat pierderi, cheltuieli exagerate privind plata pentru chirie, alte cheltuieli

ineficiente, constatate în actul de control fiscal din 30 octombrie 2015, pag. 5, 7, 8,

9, 10 și 12), unde sunt de asemenea indicate încălcările legislației fiscale privind

contabilitatea investițiilor.

A notat că, prejudiciile cauzate ÎCS ,,Bemol Retail” SRL în anii 2013-2015

prin cheltuieli exagerate, pierderi din închirierea celor 35 de benzinării sunt

constatate în rapoartele companiei JustAudit din 06 ianuarie 2016 (pag. 2-6, anexele

nr. 1, nr. 2 și nr. 3 la raport) și din 28 ianuarie 2017 (pag. 2 și anexa nr. 1 la raport).

A menționat că, mai multe contracte de închiriere, fiecare având valoarea

totală a chiriei de peste 1000000 de dolari SUA, au fost încheiate cu încălcarea

prevederilor art. 73 din Legea privind societățile cu răspundere limitată și pct. 8.5.

lit. q) din actul constitutiv al ÎCS ,,Bemol Retail” SRL, fără acordul adunării generale

(asociat unic). Prin încheierea acestor contracte pârâții Thomas Moser (5 contracte)

și Ala Aydov (2 contracte) au depășit în mod evident limitele împuternicirilor

stabilite prin actul de constituire, încâlcind în mod flagrant prevederile imperative

ale legii, ceea ce constituie fraude în dauna ÎCS ,,Bemol Retail” SRL.

A specificat că, Thomas Moser a susținut că, ar fi trebuit să se supună

deciziilor consiliului Easeur Holding B.V., dar în fapt acesta a acționat contrar și,

anume, a cumpărat și a construit benzinării proprii: în perioada anilor 2007-2010 au

fost construite 19 benzinării proprii, dintre care 10 benzinării au fost date în

exploatare după luna martie 2008, când a fost emisă decizia invocată de pârât din 18

martie 2018 (indicații privind închirierea benzinăriilor).

A susținut că, Thomas Moser nu a prezentat vreo probă pentru a demonstra

propria sa diligență la executarea unor pretinse indicații ale consiliului Easeur

Holding B.V, or, conform art. 1040 din Codul civil, mandatarul (Thomas Moser) a

fost obligat să avertizeze Easeur Holding B.V. despre dezavantajele închirierii

benzinăriilor, inclusiv după luna martie 2008 și până în anul 2012, atunci când a

devenit evident că, benzinăriile închiriate generează în mod constant pierderi.

A afirmat că, în urma administrării frauduloase și neglijente a benzinăriilor

închiriate ÎCS ,,Bemol Retail” SRL a suportat pierderi pe parcursul anilor 2008-2015

în sumă totală de 173526872 de lei, dintre care pierderi în sumă de 131252819 lei

generate de benzinăriile închiriate în anii 2008-2012 au fost deduse din calculele

efectuate de compania Deloitte; pierderi în sumă de 42274053 de lei generate de

benzinăriile închiriate în anii 2013-2015 au fost deduse din calculele efectuate de

compania JustAudit, raportul din 28 ianuarie 2017, pag. 2 și Anexa nr. 1 la acest

raport.

A considerat că, fostul administrator, Thomas Moser se face responsabil

pentru toate prejudiciile cauzate în sumă de 173526872 de lei prin încheierea

7

contractelor de locațiune pentru 35 de benzinării, atât pentru contractele semnate

personal, cât și pentru contractele semnate de către Ala Aydov în baza

împuternicirilor delegate de către Thomas Moser, care nu a dat

indicațiile/instrucțiunile necesare mandatarului în scopul prevenirii încălcării

intereselor ÎCS ,,Bemol Retail” SRL.

De asemenea, a considerat că, pârâta Ala Aydov împreună cu Thomas Moser

se face responsabilă pentru prejudicii cauzate companiei în sumă totală de 68345979

de lei: pierderi în sumă de 52837612 lei generate de benzinăriile închiriate în anii

2008-2012 au fost deduse din calculele efectuate de compania Deloitte și pierderi în

sumă de 15508369 de lei generate de benzinăriile închiriate în anii 2013-2015 au

fost deduse din calculele efectuate de compania JustAudit, raportul din 28 ianuarie

2017, pag. 4.

A relevat că, după demisionarea lui Thomas Moser din funcția de

administrator al ÎCS ,,Bemol Retail” SRL și din funcția de membru al organului

executiv al Easeur Holding B.V., noua conducere a societății reclamante a întreprins

măsuri pentru diminuarea și stoparea pierderilor generate din activitatea celor 35 de

benzinării închiriate de pârâți. Deși au fost depuse eforturi enorme, acestea au permis

diminuarea nesemnificativă a prejudiciilor, având în vedere că majoritatea

contractelor mai erau valabile doar 2-3 ani.

A invocat că, Thomas Moser a administrat neglijent spălătoriile auto, care au

generat prejudicii în sumă de 16100925 de lei. Din rapoartele ANRE și ale

companiilor de audit Deloitte și JustAudit rezultă cert că, pe parcursul anilor 2009-

2014 spălătoriile auto au generat pierderi care au afectat direct

profitabilitatea/eficiența activității ÎCS ,,Bemol Retail” SRL, iar închiderea acestor

unități a condus la creșterea veniturilor societății.

A mai invocat că, Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 5685672 de

lei prin cheltuieli excesive pentru statele de personal. Rapoartele ANRE confirmă

prejudicii substanțiale cauzate prin gestionarea ineficientă a resurselor de personal

în anii 2009-2013, menționând în mod aparte că, ponderea acestor cheltuieli a fost

prima ca mărime în totalul cheltuielilor operaționale și aceste cheltuieli au fost mai

mari comparativ cu cheltuielile altor participanți la piața produselor petroliere.

A specificat că, responsabil de cauzarea cheltuielilor excesive și ineficiente

pentru personalul ÎCS ,,Bemol Retail” SRL este fostul administrator, Thomas

Moser, care nu a întreprins măsuri pentru prevenirea sau diminuarea pierderilor la

acest capitol.

A menționat că, Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 1843996 de lei

prin creditarea neglijentă a cumpărătorilor de produse petroliere.

A susținut că, pârâtul a semnat contracte pentru vânzări de produse petroliere

în credit către clienții corporativi, dar nu a implementat careva proceduri pentru

gestionarea limitelor de credit și stoparea vânzărilor către rău-platnici.

A afirmat că, raportul companiei Deloitte și raportul companiei JustAudit

confirmă existența prejudiciilor în sumă de 1843996 de lei cauzate în urma

gestionării neglijente a vânzărilor în credit.

A declarat că, responsabil de cauzarea prejudiciilor ÎCS ,,Bemol Retail” SRL

din vânzările în credit este pârâtul Thomas Moser.

8

A notat că, pârâtul a avut obligația legală de a gestiona ÎCS „Bemol Retail”

SRL cât mai eficient, cu diligență și loialitate. Începând cu data de 22 mai 2006 până

la data de 03 septembrie 2012, timp de 6 ani, pârâtul a acționat nu ca un simplu

angajat, ci ca administrator și director general al unei societăți comerciale.

Respectiv, natura raportului obligațional dintre Thomas Moser și ÎCS ,,Bemol

Retail” SRL și răspunderea acestuia față de societate sunt guvernate în complex de

prevederile legii materiale aplicabile conform principiilor privind ierarhia legilor.

A relatat că, obligațiile administratorului Thomas Moser decurg din legislația

specială privind societățile cu răspundere limitată și legislația civilă privind

mandatul indiferent de faptul dacă contractul individual de muncă încheiat cu ÎCS

,,Bemol Retail” SRL prevede aceste obligații. Or, conform art. 668 alin. (1) din

Codul civil, contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat

expres, dar și la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele

sau cu principiile echității.

A invocat că, art. 72 din Legea privind societățile cu răspundere limitată

impune, expres și imperativ, obligația legală a administratorului Thomas Moser de

a gestiona societatea ÎCS ,,Bemol Retail” SRL cât mai eficient, cu diligență și

loialitate. La fel, și art. 1030 și 1035 din Codul civil prevăd expres obligațiile legale

ale pârâtului de a gestiona ÎCS ,,Bemol Retail” SRL cu prudență și diligență și de a

evita apariția conflictelor între interesele sale personale și interesele societății.

A mai invocat că, pârâtul și-a încălcat obligațiile contractuale și legale, a făcut

abuz de poziția sa și a comis fraude în dauna ÎCS „Bemol Retail” SRL.

A menționat că, Thomas Moser a gestionat societatea reclamantă contrar

obligațiilor asumate prin pct. 9.9. din contractul individual de muncă încheiat cu ÎCS

,,Bemol Retail” SRL: să nu activeze în interese proprii, ci doar în interesele

angajatorului, să nu efectueze nici o acțiune în scopul obținerii profitului în interese

proprii.

A susținut că, reieșind din rezultatele fixate în actele organelor de stat - ANRE

și organul fiscal, precum și în rapoartele a două companii de audit independente,

pârâtul și-a neglijat în mod conștient obligațiile contractuale și legale și a gestionat

societatea fraudulos, ineficient, demonstrând lipsă de diligență, prudență și loialitate.

A afirmat că, răspunderea administratorului Thomas Moser față de ÎCS

,,Bemol Retail” SRL este guvernată de art. 76 alin. (1) din Legea privind societățile

cu răspundere limitată, care prevalează asupra altor norme și care prevede că,

administratorul societății poartă răspundere materială deplină pentru prejudiciile

cauzate de el societății. Dreptul de a înainta acțiunea privind repararea prejudiciului

cauzat de către administrator aparține societății și asociaților.

A mai afirmat că, răspunderea administratorului Thomas Moser față de ÎCS

,,Bemol Retail” SRL este guvernată și de Codul muncii, în măsura în care nu

contravine Legii privind societățile cu răspundere limitată și normelor Codului civil.

A relevat că, Thomas Moser a cauzat prejudicii în sumă de 1630533 de lei

prin îmbogățire fără justă cauză și prin fapte ilicite.

9

A declarat că, prejudiciile cauzate ÎCS „Bemol Retail” SRL sunt efectul direct

și nemijlocit al neexecutării de către Thomas Moser a obligațiilor sale legale și

contractuale.

A notat că, Thomas Moser nu și-a probat nevinovăția pentru prejudiciile

cauzate ÎCS „Bemol Retail” SRL.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 aprilie 2018 a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către ÎCS „Bemol Retail” SRL și au fost

încasate în beneficiul ÎCS „Bemol Retail” SRL prejudiciile cauzate prin fraude și

administrare ineficientă în sumă totală de 177420680 de lei, inclusiv suma de

126302946 de lei de la Thomas Moser și suma de 51117736 de lei în mod solidar de

la Thomas Moser și Ala Aydov și a fost încasată de la Thomas Moser suma de

597880 de lei pentru folosirea în interes personal a mijloacelor financiare și a

bunurilor ÎCS „Bemol Retail” SRL. În rest acțiunea a fost respinsă ca parțial tardivă

și neîntemeiată. Au fost încasate de la Thomas Moser și Ala Aydov în beneficiul

ÎCS „Bemol Retail” SRL taxa de stat în sumă de 50000 de lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 321350 de lei.

Prin decizia din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de către Thomas Moser, reprezentat de către avocatul Alexandru

Tănase și Ala Aydov, reprezentată de către avocatul Elen Munteanu și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a concluzionat că, sunt

probate prejudiciile în sumă de 173526872 de lei cauzate prin încheierea contractelor

de închiriere a benzinăriilor la prețuri exagerate, în condiții dezavantajoase și

prejudiciabile pentru ÎCS „Bemol Retail” SRL; sunt probate prejudiciile în sumă de

16608188 de lei cauzate prin efectuarea investițiilor gratuite în benzinăriile

închiriate; sunt probate prejudiciile în sumă de 5878816 lei cauzate prin plăți în

avans pentru închirierea benzinăriilor în sumă de 1191792 de Euro; sunt probate

prejudiciile în sumă de 16100925 de lei rezultate din activitatea spălătoriilor auto;

sunt probate prejudiciile în sumă de 632724 de lei cauzate prin supraplată la achiziții

de terenuri; sunt probate prejudiciile în sumă de 3054751 de lei cauzate prin achiziții

de terenuri fără necesitate; sunt probate prejudiciile în sumă de 36607368 de lei

cauzate prin contractarea de împrumuturi nejustificate; sunt probate prejudiciile în

sumă de 97118 lei cauzate prin donații și sponsorizări; sunt probate prejudiciile în

sumă de 1843996 de lei cauzate prin creditarea neglijentă a cumpărătorilor de

produse petroliere; sunt probate prejudiciile în sumă de 1630533 de lei prin folosirea

bunurilor în interes personal; nu constituie prejudicii cheltuielile în sumă de 5685672

de lei pentru statele de personal.

Prejudiciile cauzate ÎCS „Bemol Retail” SRL sunt confirmate prin rapoartele

Agenției Națională pentru Reglementări în Energetică pentru perioada anilor 2010-

2013 și pentru anul 2013, întocmite după controlul efectuat în baza ordinelor nr. 59-

a din 09 august 2013 și nr. 69-a din 07 august 2014. Echipa de control a ANRE a

depistat mai multe abateri în activitatea societății admise în perioada supusă

controlului: sustragerea mijloacelor financiare din circuit pentru acordarea

împrumuturilor, preponderent fără dobânzi, pentru sponsorizări și alte beneficii

10

financiare în folosul unor terțe persoane; contractarea unor credite care au generat

cheltuieli suplimentare și ineficiente pentru dobânzi, comisioane și alte cheltuieli;

pierderi și cheltuieli exagerate pentru închirierea benzinăriilor; pierderi din

activitatea spălătoriilor auto; cheltuieli exagerate pentru personalul societății, în

comparație cu alți agenți economici care operează pe aceeași piață a produselor

petroliere; cheltuieli excesive pentru deplasări, etc.

Prejudiciile cauzate ÎCS „Bemol Retail” SRL în perioada anilor 2007-2012

sunt confirmate în continuare prin raportul companiei de audit Deloitte din 07 aprilie

2015, în care se conține analiza activității economice și financiare a societății pentru

perioada ianuarie 2007 - decembrie 2012 cînd societatea a fost administrată de către

Thomas Moser.

La fel, prejudiciile cauzate ÎCS „Bemol Retail” SRL sunt confirmate și prin

actul de control fiscal din 30 octombrie 2015 privind controlul activității pentru anii

2011-2014, în care au fost constatate încălcări ale legislației fiscale naționale,

pierderi și prejudicii admise în pentru perioada în care societatea a fost administrată

de către Thomas Moser.

Totodată, conform rapoartelor întocmite de Compania JustAudit din 06

ianuarie 2016 și 28 ianuarie 2017 se confirmă prejudiciile înregistrate de ÎCS

„Bemol Retail” SRL în perioada anilor 2013-2015.

Instanța de apel a mai reținut că, Thomas Moser a fost unicul sau principalul

factor de decizie care a determinat și a influențat eficiența economică a ÎCS „Bemol

Retail” SRL în perioada de referință, pentru care se solicită încasarea prejudiciilor.

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță întemeiat a constatat

legătura cauzală dintre fiecare componentă a prejudiciilor suportate de ÎCS „Bemol

Retail” SRL și neexecutarea obligațiilor de către Thomas Moser de a administra

societatea cît mai eficient, cu diligență, prudență și loialitate și neexecutarea

obligațiilor de către Ala Aydov ca mandatar de a acționa cu diligență și loialitate în

interesele ÎCS „Bemol Retail” SRL.

Instanța de apel a conchis că, toate prejudiciile constatate la examinarea cauzei

de către prima instanță, confirmate prin probele administrate, constituie rezultatul

nemijlocit al acțiunilor sau omisiunilor fostului administrator Thomas Moser și,

parțial, ale mandatarului Ala Aydov, iar aceste acțiuni și omisiuni au continuat să

producă efecte (prejudicii) și după demisia administratorului în anul 2012.

Totodată, instanța de apel a reținut că, ÎCS „Bemol Retail” SRL a înaintat

prima cerere de chemare în judecată la data de 11 decembrie 2014, la etapa de

finalizare a controlului efectuat de către ANRE. Prin depunerea acțiunii în luna

decembrie 2014 au fost încadrate în termenul de prescripție de trei ani toate

pretențiile pentru prejudiciile produse începând cu anul 2011, care în mod normal ar

fi putut fi constatate cel târziu la sfârșitul lunii martie 2012, când a început curgerea

termenului de 3 ani, care a expirat la sfârșitul lui martie 2015. Astfel, prin depunerea

acțiunii în luna decembrie 2014 au fost încadrate în termenul general de prescripție

pretențiile pentru prejudiciile din activitatea economică a ÎCS „Bemol Retail” SRL

produse în anii 2011-2015. Depunerea cererii inițiale din 11 decembrie 2014 este

data de reper pentru calculare și încadrare în termenul de prescripție aplicabilă pentru

toate capetele de cerere.

11

La data de 06 februarie 2019 Thomas Moser, reprezentat de către avocatul

Alexandru Tănase, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece la examinarea cauzei au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și normele de drept procedural.

A menționat că, instanțele judecătorești au dispus încasarea prejudiciilor

pentru perioada anilor 2011-2015, invocând aplicarea termenelor de prescripție într-

un mod neclar și contrar normelor legale.

A susținut că, instanțele judecătorești au dispus încasarea prejudiciilor și

pentru perioada de după data de 02 septembrie 2012, dată după care Thomas Moser

nu a mai ocupat funcția de administrator al SRL „Bemol Retail” SRL.

A afirmat că, în prezent speță, instanțele judecătorești trebuiau să aplice

termenele de prescripție speciale, stabilite de art. 76 alin. (4) și 73 alin. (3) din Legea

privind societățile cu răspundere limitată.

A relevat că, unele pretenții înaintate de către intimat, deși nu sunt prescrise

extinctiv, nu sunt imputabile lui Thomas Moser din motiv că, nu se bazează pe

acțiuni sau omisiuni comise sau admise de către acesta în funcția de administrator

al ÎCS „Bemol Retail” SRL. Din momentul în care Thomas Moser a încetat, la data

de 02 septembrie 2012, să mai exercite funcția de administrator al intimatului, au

încetat obligațiile sale privind administrarea intimatului și, prin urmare, pentru

evenimentele intervenite ulterior acestei date nu există temeiuri de responsabilizare

a sa în temeiul art. 76 din Legea privind societățile cu răspundere limitată, precum

și alte temeiuri de răspundere invocate de către intimat, în virtutea deținerii de către

Thomas Moser a funcției de administrator al ÎCS „Bemol Retail” SRL.

A invocat că, Thomas Moser a fost angajat în funcția de administrator al

intimatului din anul 2006 până la data de 31 august 2012 în temeiul unui contract

individual de muncă. Prin urmare, instanțele judecătorești, la examinarea cauzei,

urmau să aplice prevederile art. 262 alin. (1) din Codul muncii.

A mai invocat că, instanțele judecătorești urmau să aplice art. 49 alin. (2) lit.c)

din Legea privind societățile cu răspundere limitată și pct. 8.5 lit. g) și 10.1 din

Statutul ÎCS „Bemol Retail” SRL.

A declarat că, la momentul înaintării acțiunii, la data de 10 decembrie 2014,

o decizie a adunării generale a asociaților cu privire la înaintarea unei acțiuni în

justiție împotriva lui Thomas Moser și Alei Aydov nu a existat. O asemenea decizie

nu există până în prezent.

A notat că, o pretinsă asemenea decizie a fost anexată tardiv la materialele

dosarului și, anume, în luna iulie 2017, fără a avea specificarea expresă a

împuternicirii înaintării unei acțiuni în instanțele judecătorești ale RM. Decizia a

fost emisă la o dată ulterioară înaintării pretențiilor în instanță – 09 iulie 2015 și

aparent a fost semnată de către cetățeanul străin, Peter Bootser. Decizia nu a fost

autentificată notarial și lipsește apostila, precum și nu este probată identitatea

cetățeanului străin, Peter Booster și competența acestuia de a reprezenta asociatul

unic și de a emite astfel de decizii.

12

A specificat că, această presupusă decizie a asociatului unic este în

contradicție directă cu Acordul de reziliere a contractului de muncă încheiat cu

Thomas Moser la data de 30 martie 2014, din care rezultă că, EASEAUR nu are

pretenții față de activitatea lui Thomas Moser în cadrul grupului.

A precizat că, acțiunea a fot înaintată de o persoană neîmputernicită și în

temeiul art. 267 lit. c) și 385 lit. e), cererea urma a fi scoasă de pe rol.

A relatat că, instanțele judecătorești au apreciat arbitrar probele din dosar.

A menționat că, instanța de judecată urma să respingă ca neîntemeiată

acțiunea intimatului, deoarece nici una din probele de bază prezentate de către

intimat, care au fost invocate de instanță drept temei al hotărârii (rapoartele

JustAudit, raportul Deloitte sau actele de control fiscal) nu au fost depuse în original

și nu a fost indicat locul de aflare a originalului, în conformitate cu art. 138 alin. (4)

CPC.

A accentuat că, înscrisurile enunțate nu constituie rapoarte de expertiză, ale

căror concluzii să constituie probe în conformitate cu lege procesual civilă și

legislația specială pertinentă.

A susținut că, pe această categorie de pretenții, intimatul nu a prezentat

documente primare, care ar fi stat la baza întocmirii rapoartelor.

A afirmat că, intimatul nu a suportat prejudicii în sumă de 173526872 de lei

prin încheierea contractelor de închiriere a benzinăriilor la prețuri exagerate,

prejudicii în sumă de 16608188 de lei prin efectuarea investițiilor gratuite în

benzinăriile închiriate, prejudicii în sumă de 5878816 lei prin plăți în avans de

1191792 de Euro, prejudicii în sumă de 16100925 de lei rezultate din activitatea

spălătoriilor auto, prejudicii în sumă de 632724 de lei prin supraplată la achiziții de

terenuri, prejudicii în sumă de 3054751 de lei prin achiziții de terenuri fără necesitate

și/sau scop, prejudicii în sumă de 36607368 de lei prin împrumuturi și sponsorizări

nejustificate, prejudicii în sumă de 1843996 de lei prin creditarea cumpărătorilor de

produse petroliere și prejudicii în sumă de 1630533 de lei prin folosirea bunurilor în

interes personal.

A relevat că, acțiunile lui Thomas Moser și ale Alei Aydov au fost întreprinse

cu aprobarea proprietarului final al ÎCS „Bemol Retail” SRL. Ala Aydov a acționat

în limitele mandatului.

A invocat că, instanța a aplicat o lege, care nu trebuia atunci când a constatat

întrunirea elementelor de angajare a răspunderii civile a lui Thomas Moser și a Alei

Aydov.

A declarat că, la materialele dosarului lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată din 19 mai 2015.

A mai declarat că, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

neantrenate în proces și, anume, ale soțului Alei Aydov, Andriy Aydov.

A notat că, obiectul litigiului îl constituie obligațiile comune ale lui Andriy

Aydov și ale soției sale, Ala Aydov și obligațiile lor decurg din aceleași temeiuri de

fapt și de drept și, prin urmare, era obligatorie participarea lui Andriy Aydov la

examinarea cauzei în primă instanță.

13

A relatat că, instanța nu a asigurat dreptul de a fi asistat de un interpret de

limbă germană. Instanța a refuzat întreruperea ședinței de judecată pe acest motiv,

continuând examinarea cauzei.

A menționat că, instanța, contrar art. 240 alin. (3) CPC, s-a pronunțat asupra

unor pretenții, care nu au fost înaintate de către intimat și, anume, instanța a dispus

încasarea de la Thomas Moser și Ala Aydov în beneficiul ÎCS „Bemol Retail”

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 321350 de lei, necătând la faptul că,

instanța a refuzat anexarea și a restituit înscrisurile, care confirmă achitarea

cheltuielilor de asistență juridică acordată de către avocații Zinaida Guțu și Olga

Păduraru-Gagiu.

A susținut că, cauza a fost judecată de instanță în absența unui participant la

proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată și, anume, în

absența lui Alexandru Capmari, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată.

A afirmat că, cauza a fost judecată cu încălcarea principiului

contradictorialității și egalității părților.

La data de 06 februarie 2019 Ala Aydov, reprezentată de către avocatul Elena

Munteanu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii, invocând

aceleași temeiuri ca și Thomas Moser, reprezentat de către avocatul Alexandru

Tănase.

Prin referința depusă la data de 25 martie 2019 ÎCS „Bemol Retail” SRL,

reprezentată de către avocatul Zinaida Guțu, a solicitat declararea recursurilor ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a comunicat

reprezentanților recurenților decizia contestată la data de 15 noiembrie 2018.

Astfel, recursurile, declarate la data de 06 februarie 2019, sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

14

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către Thomas Moser,

reprezentat de către avocatul Alexandru Tănase și Ala Aydov, reprezentată de către

avocatul Elena Munteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe cînd în

15

recursurile declarate de către Thomas Moser, reprezentat de către avocatul

Alexandru Tănase și Ala Aydov, reprezentată de către avocatul Elena Munteanu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Thomas Moser, reprezentat de către avocatul

Alexandru Tănase și Ala Aydov, reprezentată de către avocatul Elena Munteanu, ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Thomas Moser, reprezentat de către avocatul

Alexandru Tănase și Ala Aydov, reprezentată de către avocatul Elena Munteanu, se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

16