2ra-1146/20 — repararea prejudiciului cauzat prin infractiune

Dosarul nr. 2ra-1146/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Gîrleanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 26 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Minin Inga din numele Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău - Gaz”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” împotriva Laurei Iovcev și Elenei Bejenar cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 11 aprilie 2017 SRL „Chișinău-Gaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Laurei Iovcev și Elenei Bejenar cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că Iovcev Laura și Bejenar Elena prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, cu scopul delapidării averii străine în proporții deosebit de mari, în perioada anilor 2004 – 2011, Bejenaru Elena, activând în funcția de contabil șef-adjunct la SC „Chișinău-Gaz” SRL, urmărind scopul însușirii ilegale a bunurilor SRL „Chișinău-Gaz”, încredințate în administrarea ei conform funcției deținute, a condus activitatea unui grup de persoane în vederea sustragerii mijloacelor bănești, știind cu certitudine că acestea sunt destinate pentru achitarea serviciilor prestate de SRL „Chișinău-Gaz”.

Pentru atingerea scopului criminal, Elena Bejenar, în înțelegere prealabilă cu alți angajați ai SRL „Chișinău-Gaz”, printre care Iovcev Laura, precum și cu membrii grupului criminal organizat Sopivnic Anatolie, Macari Elena și alte persoane neidentificate de către 1 organul de urmărire penală, cunoscând care este modalitatea achitării în numerar „Banca 10” pentru gazele naturale consumate, prestate consumatorilor de către SRL „Chișinău-Gaz”, furniza consumatorilor informația potrivit căreia aceștia puteau să achite serviciile cu reducere de la 20% - până la 50%, după care introducea date denaturate în evidența contabilă conform cărora consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat, însă de fapt consumatorii achitau serviciile incomplet, mijloacele financiare achitate fiind însușite de către pârâte.

Urmărind atingerea scopului criminal organizat al cărui membru era Iovcev Laura, în perioada 2004 – 2011, prin intermediul și de comun acord cu Scripnic Anatolie, Macari Elena, a primit de la persoane fizice 70% din banii necesari pentru achitarea facturii pentru gazele naturale consumate de aceștia, după care a transmis banii primiți organizatorului grupului criminal Elena Bejenar în schimbul radierii datoriei pentru gazele naturale consumate. Membrii grupului criminal organizat pe parcursul anilor 2004 – 2011 au delapidat mijloace bănești în sumă totală de 21.477.682 de lei destinate SRL „Chișinău-Gaz” parvenite de la 2547 de consumatori.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Iovcev Laura împreună cu Bejenar Elena, în participație, au săvârșit delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 42 alin. (5), art. 46 și art. 191 alin. (5) din Codul de procedură penală. În urma acțiunilor ilegale comise de Iovcev Laura și Bejenar Elena, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 381.296,08 lei.

Consideră reclamanta că, având în vedere că Iovcev Laura și Bejenar Elena prin acțiunile infracționale au introdus date eronate în sistemul de evidență a achitărilor a SRL „Chișinău-Gaz”, pentru gazul natural consumat de către consumatori, creându-le ultimilor o înțelegere falsă referitor la achitare și lipsa datoriilor lor la consumul de gaze naturale, pe când de fapt aceste mijloace financiare niciodată nu au ajuns în conturile sale, dar au fost însușite de către pârâte prin schemă frauduloasă constatată de către organul de urmărire penală, respectiv din contul ultimelor urmează să fie încasat prejudiciul material cauzat, format din următoarele sume: 1) Consumatorul Ursu Mihail, domiciliat în XXXXXX - 1256,18 lei cu titlu de datorie și taxa de stat în sumă de 270 de lei, achitată pentru înaintarea acțiunii civile împotriva acestuia privind încasarea datoriei, care a fost respinsă prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013, precum și suma de 552,50 de lei, încasată din contul acestuia cu titlu de taxă de stat pentru examinarea litigiului respectiv în prima instanță, apel și 135 de lei taxa de stat pentru instanța de recurs, în total 2213,68 de lei; 2) Consumatorul Grinfelid Gheorghe, XXXXX – 36612,48 de lei, precum și taxa de stat în sumă de 1098 de lei, achitată pentru înaintarea acțiunii civile împotriva persoanei respective cu privire la încasarea datoriei,

care a fost respinsă prin hotărârea din 29 martie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 08 mai 2 2013 a Curții Supreme de Justiție, taxele la depunerea apelului și recursului fiind de 823,77 de lei și 549 de lei, în total 39083,25 de lei; 3) Consumatorul Țușca Tudor, domiciliat în XXXXX – 26020,60 de lei, precum și taxa de stat în sumă de 1171,50 de lei, achitată cu titlu de taxă de stat pentru examinarea litigiului dat în prima instanță, apel și recurs, în total 27192,10 lei; 4) Consumatorul Raneta Elena, domiciliată în XXXXX –cu suma de 60610,81 de lei, precum și taxa de stat în sumă de 2118,32 de lei, achitată la depunerea acțiunii civile împotriva persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, care a fost respinsă prin hotărârea din 11 iulie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, menținută prin decizia din 17 octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 11 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție, precum și suma de 1059,16 lei, achitată cu titlu de taxă de stat pentru examinarea acestui litigiu în prima instanță, apel și recurs, în total 63788,29 de lei; 5) Consumatorul Tofilat Constantin, domiciliat în XXXXX– cu suma de 13379,69 de lei, locul de consum: XXXXX; cu suma de 9482,99 de lei, locul de consum XXXXX; cu suma de 24661,62 de lei, locul de consum XXXXX; cu suma de 10864,43 de lei, locul de consum XXXXX, în total 58388,73 de lei, precum și taxele de stat suportate pentru inițierea litigiului de anulare a datoriei de către consumatorul respectiv, plăți care au fost anulate prin hotărârea din 06 august 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, menținută prin încheierea din 20 martie 2013 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 19 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție; hotărârea din 06 august 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 28 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, hotărârea din 06 august 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, menținută prin încheierea din 14 martie 2013 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 14 august 2013 a Curții Supreme de Justiție, hotărârea din 06 august 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, menținută prin încheierea din 12 martie 2013 a Curții de Apel Chișinău; 6) Consumatorul Gîrneț Vasile, domiciliat în XXXXX – cu suma de 9832,14 lei, precum și taxa de stat 582 de lei achitată la depunerea acțiunii împotriva persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, care a fost parțial admisă prin decizia din 30 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și taxa de stat pentru depunerea recursului în sumă de 218,25 de lei, inclusiv alte taxe achitate la inițierea litigiului, în total 10632,39 de lei; 7) Consumatorul Gîrneț Axenia, domiciliată în XXXXX– cu suma de 33233 de lei, precum și taxa de stat în sumă de 1713 lei, achitată la depunerea acțiunii împotriva persoanei respective, care a fost parțial admisă prin decizia din 30 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și taxa de stat la depunerea recursului în sumă de 275,74 de lei, 365,51 de lei și 202,50 de lei, inclusiv și alte taxe achitate la inițierea litigiului dat, în total 35789,75 de lei; 8) Consumatorul Cravcenco Tamara, domiciliată în XXXXX – cu suma de 7721,04 lei și taxa de stat 270 de lei, achitată la depunerea acțiunii împotriva persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, în total 7991,04 lei; 3 9) Consumatorul Miroșnicenco (Leasenco) Tamara, domiciliată în XXXXX – cu suma de 7782,44 de lei și taxa de stat 270 de lei,

achitată la depunerea acțiunii împotriva persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, în total 8052,44 de lei; 10) Consumatorul Cebotari (Rîmbu) Nadejda, domiciliată în XXXXX– cu suma de 8010,33 de lei, precum și taxele de stat în mărime de 270 de lei, 247,73 de lei și 165,16 lei, achitate pentru înaintarea acțiunii cu privire la încasarea datoriei în prima instanță, apel și recurs, la fel cheltuielile de judecată în mărime de 3000 de lei încasate din contul său prin hotărârea din 04 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și 500 de lei la depunerea cauțiunii la executorul judecătoresc, în total 12193,22 de lei; 11) Consumatorul Lungu Valentina, domiciliată în XXXXX – cu suma de 6166,05 lei, precum și taxa de stat în sumă de 270 de lei, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată privind încasarea datoriei, respinsă prin hotărârea din 23 iulie 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, și cheltuielile de judecată în sumă de 2533,50 de lei încasate din contul său prin decizia din 17 septembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, la fel și suma de 130 de lei achitată pentru citarea persoanei respective și 1183 de lei achitată ca cheltuieli pentru retragerea titlului executoriu, în total 10282,56 de lei; 12) Consumatorul Sajin Corneliu, domiciliat în XXXXX – cu suma de 4182,90 de lei și 270 de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii respective privind încasarea datoriei, în total 4452,90 de lei; 13) Consumatorul Belibov Nina, domiciliată în XXXXX – cu suma de 36802,49 de lei, debitorul a decedat din care motive nu a fost posibil de încasat datoria; 14) Consumatorul Șecșibaev Serghei, domiciliat în XXXXX – 3334,65 de lei și 540 de lei taxa de stat achitată la inițierea acțiunii respective cu privire la încasarea datoriei, în total 3874,65 de lei; 15) Consumatorul Plămădeala Ion, domiciliat XXXXX– cu suma de 54355,76 de lei și taxele de stat în mărime de 3506,53 de lei achitate la depunerea apelurilor și recursurilor în instanțele de judecată, precum și sumele achitate ca cheltuieli executorii în mărime de 2696,30 de lei, în total 60558,59 de lei.

A reținut reclamanta că instanțele de judecată în cauzele civile sus-nominalizate în motivarea soluțiilor sale au stabilit că consumatorii menționați au achitat facturile de plată pentru consumul de gaze naturale integral, fapt ce rezultă din facturile eliberate de către SRL „Chișinău-Gaz” în care se atestă lipsa a cărorva datorii pentru consumul acestor gaze, precum și faptul că prin acțiuni criminale prejudiciul material a fost cauzat de către colaboratorii săi și nu de către consumatorii finali, care au fost instigați să le achite acestora mijloace bănești prin „Banca 10”, existentă în sediul întreprinderii și că ultimii nu poartă nicio vină pentru faptul că lucrătorii angajați de SRL „Chișinău-Gaz”, și anume pârâtele Iovcev Laura și Bejenar Elena, care după încasarea plăților în numerar, nu depuneau aceste sume la conturile întreprinderii, dar însușeau aceste mijloace bănești, cauzându-i astfel un prejudiciu material enorm, din care motiv acești consumatori nu pot fi impuși de către instanțele de judecată să achite repetat sumele deja plătite odată, iar pretențiile furnizorului urmează să fie formulate în procedură civilă, unde instanța de judecată să se expună asupra cuantumului despăgubirii cuvenite și asigurării acțiunii.

4 De asemenea, din raportul financiar pentru anii 2004 – 2011, anexat la dosarul penal, la compartimentul nr. 24 (mijloace bănești, casa 241, codul 400), rezultă că pentru ultimii ani nu au fost reflectate sumele încasate în numerar prin aparatul de casă, fapt ce demonstrează că suma prejudiciului material revendicată, nu a parvenit la contul său, fapt ce se confirmă și prin certificatul eliberat de Inspectoratul Fiscal sect. Rîșcani, mun. Chișinău, care confirmă că în perioada de referință SRL „Chișinău-Gaz” nu dispunea de aparat de casă.

Datoriile enunțate rezultă și din contractele încheiate între consumatorii specificați supra și anume, contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. XXXXX din 27 aprilie 2004 încheiat cu Ursu Mihail; contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. XXXXX din 17 iunie 2008 încheiat cu Tofilat Constantin; contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. XXXXX din 29 noiembrie 2011 încheiat cu Grinfelid; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 13 martie 2003 încheiat cu Țușca Tudor; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 14 februarie 2011 încheiat cu Raneta Elena; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Gîrneț Vasile; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Gîrneț Axenia; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Cravcenco Tamara; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Miroșnicenco Tamara; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 26 august 2009 încheiat cu Cebotari (Rîmbu) Nadejda;

contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 04 noiembrie 2002 încheiat cu Lungu Valentina; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Sajin Corneliu; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Belibov Nina; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 21 decembrie 2007 încheiat cu Șecșibaev Serghei și contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 08 octombrie 2002 încheiat cu Plămădeală Ion. A reținut reclamanta că prin sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, a fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către ea în calitate de parte vătămată cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite ei, precum și asupra asigurării acțiunii în cauză să hotărască instanța civilă. Prin decizia din 28 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de avocatul Boris Druță în interesele inculpatei Bejenar Elena și inculpata Iovcev Laura împotriva sentinței din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. S-a admis apelul declarat de procurorul în Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău, Casir Alexandru, s- a casat sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău în partea corpurilor delicte-mijloace bănești în sumă de 71.098 lei și 1420 de Euro, și s-a pronunțat în această parte o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În rest, sentința primei instanțe a fost menținută. 5 În contextul expus, a solicitat SRL „Chișinău-Gaz” admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar din contul Laurei Iovcev și Elenei Bejenar în beneficiul său a sumei de 381.296,08 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de SRL „Chișinău-Gaz” a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 03 ianuarie 2020 SRL „Chișinău-Gaz” reprezentată de Minin Inga, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 14 februarie 2020 a fost prezentată partea motivată a cererii de apel, solicitând admiterea acesteia, casare hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de SRL „Chișinău-Gaz” și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat soluțiile prin faptul că prin prezenta acțiune SRL ,,Chișinău-Gaz” a solicitat repararea prejudiciul material în mărime de 381.296,08 lei cauzat în urma acțiunilor ilegale comise de către Bejenar Elena și Iovcev Laura, format din suma datoriilor consumatorilor, din taxele de stat achitate pentru instanța de fond, apel și recurs, înaintate de către reclamantă în acțiunile civile împotriva consumatorilor cu privire la încasarea datoriei, însă au fost respinse (f.d. 3-6, vol. I). Au reținut instanțele de judecată că prin sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, Bejenar Elena a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 46, 196 alin. (4), și art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar conform art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită pedeapsă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei; iar Laura Iovcev a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, 196 alin. (4), și art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar conform art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită pedeapsă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei.

S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată SRL „Chișinău-Gaz”, urmând ca asupra cuantumului despăgubirii cuvenite acesteia să hotărască instanța civilă (f.d. 9-12, vol. I). Prin decizia din 28 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de procuror a fost admis, casată parțial sentința primei instanțe în partea corpurilor delicte și în această parte a fost pronunțată o hotărâre nouă. În rest, sentința primei instanțe a fost menținută (f.d. 9-76, vol. I). La 11 aprilie 2017, SRL „Chișinău-Gaz” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Laurei Iovcev și Elenei Bejenar cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune (f.d.

2-7, vol. I). Prin decizia din 21 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile ordinare declarate de inculpate și avocați, casată decizia din 28 noiembrie 2016 a Curții de 6 Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată (f.d.191-216, vol. I). Prin decizia din 25 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelurile declarate de procuror și avocați în interesele inculpatelor au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o hotărâre nouă, prin care Bejenar Elena și Iovcev Laura învinuite în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, 196 alin. (4) din Codul penal, au fost achitate, pe motiv că fapta inculpatelor nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă a SRL „Chișinău-Gaz” privind repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, s-a lăsat fără examinare. În rest, sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost menținută (f.d. 10-74, vol. II). Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost declarate inadmisibile recursurile declarate de procuror și avocați în interesele inculpatelor, cu menținerea deciziei instanței de apel. S-a reținut că în cadrul ședinței de judecată avocatul Moraru Daniela reprezentantul pârâtei Iovcev Laura a invocat tardivitatea acțiunii. Au reținut instanțele de judecată că în conformitate cu art. 220 alin. (6) din Codul de procedură penală, în cazul în care instanța de judecată a admis în principiu acțiunea civilă sau a lăsat-o fără soluționare, din data când această sentința devine irevocabilă începe să curgă un nou termen de prescripție extinctivă a acțiunii civile.

În acest sens, au notat instanțele de judecată că la 30 iunie 2015 Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, a pronunțat sentință de condamnare în privința pârâtelor, precum și s-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de SRL „Chișinău-Gaz”. La 28 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat asupra apelurilor declarate împotriva sentinței de condamnare, iar la 11 aprilie 2017, SRL „Chișinău-Gaz” s-a adresat cu acțiune civilă în judecată, adică în termenul prevăzut de lege.

Totodată, au stabilit instanțele de judecată că conform raportului de expertiză judiciară din 17 ianuarie 2019, întocmit în baza încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2018 în cadrul dosarului penal, s-a concluzionat că: expertul nu poate confirma careva prejudicii real cauzate SRL „Chișinău-Gaz” în perioada de învinuire a inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura – 2006-2011, din cauza neprezentării documentelor contabile primare (care au fost nimicite) și a lipsei inventarierii debitorilor (persoanele rău-platnice de gaze naturale) pe perioada respectivă, iar suma de 6.862.435 de lei este o datorie înregistrată în contabilitatea entității. Astfel, prejudiciul real cauzat SRL „Chișinău-Gaz”, în perioada 2006-2011, nu a fost posibil de confirmat din cauza neprezentării documentelor contabile primare (care au fost nimicite) (f.d.

2-7, vol. II). Au remarcat instanțele de judecată că în susținerea pretențiilor înaintate, SRL ,,Chișinău-Gaz” a invocat că s-a adresat cu acțiuni în instanța de judecată față de 15 consumatori, acțiuni care au fost respinse, suportând în acest sens cheltuieli ce țin de achitarea taxelor de stat pentru instanța de fond, apel, recurs, cheltuieli executorii și alte cheltuieli, astfel, considerând că suma nominalizată urmează a fi încasate de la pârâtele Bejenar Elena și Iovcev Laura care au fost condamnate, fiind anexat ca probă doar actul de verificare.

7 S-a accentuat că deși SRL ,,Chișinău-Gaz” a indicat că s-a adresat cu acțiuni de încasare a datoriei față de consumatori, care au fost respinse, totuși nu a fost prezentată nicio copie a acțiunii față de consumatori respectivi, pentru a putea fi determinat obiectul litigiului cu care s-a adresat sau sumele de bani care au solicitat să fie încasate de la consumatori, precum și nu a fost prezentată nici o hotărâre judecătorească în acest sens. Nu a fost reținut argumentul reprezentantului reclamantei precum că nu a fost prezentată nicio copie a acțiunilor înaintate împotriva consumatorilor din motiv că la această informație poate fi accesată de orice persoană interesată, având în vedere că este publicată pe portalul instanțelor de judecată.

Or, reieșind din prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Mai mult ca atât, deși reprezentantul reclamantului a invocat că a achitat taxe de stat pentru instanța de fond, apel, recurs sau a suportat careva cheltuieli de executare, totuși nu a fost prezentată nici o copie a bonurilor de plată ce ar atesta suportarea cheltuielilor respective. La 10 iunie 2020 Minin Inga din numele SRL „Chișinău-Gaz” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului avocatul Minin Inga a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. A indicat că instanțele de judecată au motivat soluțiile de respingere a acțiunii depusă de SRL „Chișinău-Gaz” prin faptul că în calitate de probă întru susținerea acțiunii a fost prezentat doar actul de verificare privind decontările reciproce în care a fost indicată datoria la gazele naturale, suma cheltuielilor pentru taxa de stat în prima instanță, apel și recurs, cât și cheltuielile suportate, fără însă a ține cont de faptul că înscrisurile respective nu s-au păstrat în întreprindere, deoarece conform nomenclatorului de păstrare a actelor, acestea au fost nimicite, dovada acestora a fost prezentată în cadrul examinării cauzei penale.

Mai mult ca atît, prezentarea copiilor acestor înscrisuri nu ar face o claritate suplimentară celor invocate în instanța de judecată. Cu atât că, bonurile de plată au fost emise doar într-un singur exemplar, care au fost anexate la cererile de chemare în judecată împotriva celor 15 consumatori menționați în acțiune. Instanța de apel a ignorat faptul că în decizia din 25 februarie 2019 a Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, s-a menționat că acțiunea civilă depusă de SRL „Chișinău-Gaz”, recunoscută ca partea vătămată, privind repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, se lasă fără examinare. Având în vedere că suma prejudiciului este excesiv de mare de 21.477.682 de lei, SRL „Chișinău-Gaz” a decis de a înainta acțiune pe fiecare consumator în parte, reieșind din 8 condițiile contractelor de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici încheiate cu aceștia.

Prin decizia din 25 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost dovedită vinovăția inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura prin organizarea grupului criminal și delapidarea mijloacelor bănești de la consumatorii SRL „Chișinău-Gaz”. Instanța de apel nu a luat în considerație că prin acțiunile intenționate ilegale, Iovcev Laura și Bejenar Elena (foste angajate a SRL „Chișinău-Gaz”), în participație, au săvârșit delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altor persoane, încredințate în administrarea vinovatului, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 42 alin. (5), art. 46 și art. 191 alin. (5) din Codul penal.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Conform art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs părțile și alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Totodată, în conformitate cu art. 436 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se depune de persoanele menționate în art. 430, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 437. Conform art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire. Potrivit art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3), (4) și (6) din Codul de procedură civilă, împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Procurile eliberate în numele persoanei juridice conform actelor de constituire se semnează de către administrator sau de către altă persoană împuternicită. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil. Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile sale.

Conform art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a 9 intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 252 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii până la 01 martie 2019), procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți. Potrivit art. 255 alin. (1) lit. a) și (3) din Codul civil, (până la modificări), valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului. Odată cu încetarea valabilității procurii, încetează valabilitatea procurii de substituire. Prevederi similare se conțin și în art. 377 alin. (1) lit. a) și (3) din Codul civil, în redacția Legii din 01 martie 2019, care stipulează că valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului sau îndeplinirii condiției extinctive. Odată cu încetarea valabilității procurii, încetează valabilitatea procurii ulterioare.

Din actele cauzei rezultă că prezenta cerere de recurs a fost depusă și semnată de Minin Inga din numele SRL „Chișinău-Gaz”, menționând că este reprezentantul întreprinderii respective, fără însă a anexa la recursul respectiv documentul (procura), valabil și legalizat în modul stabilit de lege, care confirmă împuternicirile acesteia de reprezentare a SRL „Chișinău-Gaz” în instanță de judecată ierarhic superioară.

Se reține că la actele cauzei se atestă procura nr. 2503 din 26 decembrie 2017 eliberată de către SRL „Chișinău-Gaz” în persoana directorului Ruslan Garbalî, prin care Ingăi Minin s-a oferit împuterniciri de reprezentare a intereselor întreprinderii respective în toate instanțele de judecată ale Republicii Moldova, organele procuraturii și de anchetă, organele administrației de stat și autoadministrării publice locale, precum și alte întreprinderi, instituții și organizații (cu dreptul de a încheia/contrasemna tranzacții în numele mandantului și perfecta înscrisuri de natură juridică în executarea acestora); de a înfăptui toate acțiunile necesare în interesele SRL „Chișinău-Gaz”, prevăzute de legislația în vigoare în cadrul exercițiului condiției juridice de reprezentant, de a beneficia în reprezentarea SRL „Chișinău- Gaz” de toate drepturile prevăzute pentru reclamant, pârât și persoană terță, inclusiv, împuternicind de a săvârși toate actele de procedură, evocate cu titlu de excepție în cuprinsul art. 81 din Codul de procedură civilă și anume: dreptul de a semna cererea și de a depune în judecată; dreptul de a autentifica înscrisuri în vederea înaintării acțiunii; dreptul de a strămuta procesul la arbitrii aleși; dreptul de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune; dreptul de a majora sau reduce cuantumul pretențiilor din acțiuni;

dreptul de a modifica temeiul și obiectul acțiunii; dreptul de a recunoaște acțiunea, dreptul de a încheia tranzacții de împăcare; dreptul a intenta acțiuni reconvenționale; dreptul de a atac hotărârile instanței judecătorești; dreptul de a schimba modul de executare/de a amâna sau eșalona executarea hotărârii; dreptul de a prezenta titlu executoriu spre urmărire; dreptul de a participa pe cauze contravenționale, exceptând dreptul de a primi bunuri sau bani în baza hotărârii instanței de judecată (f.d.

79, 234, vol. I). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că procura menționată supra nu poate fi acceptată drept dovadă a 10 împuternicirilor a Ingăi Minin acordate acesteia de către SRL „Chișinău-Gaz”, or, din textul actului respectiv cert rezultă că acesta este valabil până la data de 31 decembrie 2019. Prin urmare, procura nr. 2503 din 26 decembrie 2017 eliberată de SRL „Chișinău-Gaz” pe numele reprezentantului său Minin Inga, nu este valabilă, or, valabilitatea documentului respectiv a încetat odată cu expirarea termenului indicat în acesta, adică la 31 decembrie 2019. Alte documente, valabile, legalizate în modul stabilit de lege, care atestă împuternicirile Ingăi Minin de reprezentare a intereselor SRL „Chișinău-Gaz” în toate instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cu dreptul de a săvârși toate actele de procedură prevăzute la art. 81 din Codul de procedură civilă, la actele cauzei nu se atestă.

Date fiind cele relatate, se constată că Minin Inga nu era în drept să declare prezentul recurs din numele SRL „Chișinău-Gaz”, deoarece nu dispune de astfel de împuterniciri. Or, culpa pentru nedepunerea la cererea de recurs a unei procuri valabile, legalizate în modul stabilit de lege de către SRL „Chișinău-Gaz”, îi revine nemijlocit reprezentantului Inga Minin, care nu s-a conformat prevederilor legale citate supra, omisiune ce servește drept temei de a considera recursul inadmisibil. În circumstanțele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Minin Inga din numele SRL „Chișinău-Gaz” ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. c) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Minin Inga din numele Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 11