2ra-1146/20 — repararea prejudiciului cauzat prin infractiune

2ra-1146/20 — repararea prejudiciului cauzat prin infractiune (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1146/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

26 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Minin Inga din

numele Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău - Gaz”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Chișinău-Gaz” împotriva Laurei Iovcev și Elenei Bejenar cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin infracțiune,

împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” și s-a menținut

hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 11 aprilie 2017 SRL „Chișinău-Gaz” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Laurei Iovcev și Elenei Bejenar cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

infracțiune.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că Iovcev Laura și Bejenar Elena prin

înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, cu

scopul delapidării averii străine în proporții deosebit de mari, în perioada anilor 2004 – 2011,

Bejenaru Elena, activând în funcția de contabil șef-adjunct la SC „Chișinău-Gaz” SRL,

urmărind scopul însușirii ilegale a bunurilor SRL „Chișinău-Gaz”, încredințate în

administrarea ei conform funcției deținute, a condus activitatea unui grup de persoane în

vederea sustragerii mijloacelor bănești, știind cu certitudine că acestea sunt destinate pentru

achitarea serviciilor prestate de SRL „Chișinău-Gaz”.

Pentru atingerea scopului criminal, Elena Bejenar, în înțelegere prealabilă cu alți

angajați ai SRL „Chișinău-Gaz”, printre care Iovcev Laura, precum și cu membrii grupului

criminal organizat Sopivnic Anatolie, Macari Elena și alte persoane neidentificate de către

1

organul de urmărire penală, cunoscând care este modalitatea achitării în numerar „Banca 10”

pentru gazele naturale consumate, prestate consumatorilor de către SRL „Chișinău-Gaz”,

furniza consumatorilor informația potrivit căreia aceștia puteau să achite serviciile cu

reducere de la 20% - până la 50%, după care introducea date denaturate în evidența contabilă

conform cărora consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat, însă de fapt

consumatorii achitau serviciile incomplet, mijloacele financiare achitate fiind însușite de

către pârâte.

Urmărind atingerea scopului criminal organizat al cărui membru era Iovcev Laura, în

perioada 2004 – 2011, prin intermediul și de comun acord cu Scripnic Anatolie, Macari

Elena, a primit de la persoane fizice 70% din banii necesari pentru achitarea facturii pentru

gazele naturale consumate de aceștia, după care a transmis banii primiți organizatorului

grupului criminal Elena Bejenar în schimbul radierii datoriei pentru gazele naturale

consumate.

Membrii grupului criminal organizat pe parcursul anilor 2004 – 2011 au delapidat

mijloace bănești în sumă totală de 21.477.682 de lei destinate SRL „Chișinău-Gaz” parvenite

de la 2547 de consumatori.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Iovcev Laura împreună cu Bejenar Elena, în

participație, au săvârșit delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, acțiuni săvârșite de un grup criminal

organizat în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 42 alin. (5), art. 46 și art.

191 alin. (5) din Codul de procedură penală.

În urma acțiunilor ilegale comise de Iovcev Laura și Bejenar Elena, i-a fost cauzat un

prejudiciu material în sumă totală de 381.296,08 lei.

Consideră reclamanta că, având în vedere că Iovcev Laura și Bejenar Elena prin

acțiunile infracționale au introdus date eronate în sistemul de evidență a achitărilor a SRL

„Chișinău-Gaz”, pentru gazul natural consumat de către consumatori, creându-le ultimilor o

înțelegere falsă referitor la achitare și lipsa datoriilor lor la consumul de gaze naturale, pe

când de fapt aceste mijloace financiare niciodată nu au ajuns în conturile sale, dar au fost

însușite de către pârâte prin schemă frauduloasă constatată de către organul de urmărire

penală, respectiv din contul ultimelor urmează să fie încasat prejudiciul material cauzat,

format din următoarele sume:

1) Consumatorul Ursu Mihail, domiciliat în XXXXXX - 1256,18 lei cu titlu de datorie

și taxa de stat în sumă de 270 de lei, achitată pentru înaintarea acțiunii civile

împotriva acestuia privind încasarea datoriei, care a fost respinsă prin decizia Curții

de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013, precum și suma de 552,50 de lei, încasată

din contul acestuia cu titlu de taxă de stat pentru examinarea litigiului respectiv în

prima instanță, apel și 135 de lei taxa de stat pentru instanța de recurs, în total

2213,68 de lei;

2) Consumatorul Grinfelid Gheorghe, XXXXX – 36612,48 de lei, precum și taxa de

stat în sumă de 1098 de lei, achitată pentru înaintarea acțiunii civile împotriva

persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, care a fost respinsă prin

hotărârea din 29 martie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin

decizia din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 08 mai

2

2013 a Curții Supreme de Justiție, taxele la depunerea apelului și recursului fiind de

823,77 de lei și 549 de lei, în total 39083,25 de lei;

3) Consumatorul Țușca Tudor, domiciliat în XXXXX – 26020,60 de lei, precum și taxa

de stat în sumă de 1171,50 de lei, achitată cu titlu de taxă de stat pentru examinarea

litigiului dat în prima instanță, apel și recurs, în total 27192,10 lei;

4) Consumatorul Raneta Elena, domiciliată în XXXXX –cu suma de 60610,81 de lei,

precum și taxa de stat în sumă de 2118,32 de lei, achitată la depunerea acțiunii civile

împotriva persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, care a fost respinsă

prin hotărârea din 11 iulie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, menținută

prin decizia din 17 octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 11

iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție, precum și suma de 1059,16 lei, achitată cu

titlu de taxă de stat pentru examinarea acestui litigiu în prima instanță, apel și recurs,

în total 63788,29 de lei;

5) Consumatorul Tofilat Constantin, domiciliat în XXXXX– cu suma de 13379,69 de

lei, locul de consum: XXXXX; cu suma de 9482,99 de lei, locul de consum

XXXXX; cu suma de 24661,62 de lei, locul de consum XXXXX; cu suma de

10864,43 de lei, locul de consum XXXXX, în total 58388,73 de lei, precum și taxele

de stat suportate pentru inițierea litigiului de anulare a datoriei de către consumatorul

respectiv, plăți care au fost anulate prin hotărârea din 06 august 2012 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, menținută prin încheierea din 20 martie 2013 a Curții de

Apel Chișinău și încheierea din 19 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție; hotărârea

din 06 august 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, menținută prin decizia din

28 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 02 octombrie 2013 a

Curții Supreme de Justiție, hotărârea din 06 august 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, menținută prin încheierea din 14 martie 2013 a Curții de Apel Chișinău și

decizia din 14 august 2013 a Curții Supreme de Justiție, hotărârea din 06 august 2012

a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, menținută prin încheierea din 12 martie 2013

a Curții de Apel Chișinău;

6) Consumatorul Gîrneț Vasile, domiciliat în XXXXX – cu suma de 9832,14 lei,

precum și taxa de stat 582 de lei achitată la depunerea acțiunii împotriva persoanei

respective cu privire la încasarea datoriei, care a fost parțial admisă prin decizia din

30 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, precum și taxa de stat pentru depunerea

recursului în sumă de 218,25 de lei, inclusiv alte taxe achitate la inițierea litigiului, în

total 10632,39 de lei;

7) Consumatorul Gîrneț Axenia, domiciliată în XXXXX– cu suma de 33233 de lei,

precum și taxa de stat în sumă de 1713 lei, achitată la depunerea acțiunii împotriva

persoanei respective, care a fost parțial admisă prin decizia din 30 aprilie 2013 a

Curții de Apel Chișinău, precum și taxa de stat la depunerea recursului în sumă de

275,74 de lei, 365,51 de lei și 202,50 de lei, inclusiv și alte taxe achitate la inițierea

litigiului dat, în total 35789,75 de lei;

8) Consumatorul Cravcenco Tamara, domiciliată în XXXXX – cu suma de 7721,04 lei

și taxa de stat 270 de lei, achitată la depunerea acțiunii împotriva persoanei

respective cu privire la încasarea datoriei, în total 7991,04 lei;

3

9) Consumatorul Miroșnicenco (Leasenco) Tamara, domiciliată în XXXXX – cu suma

de 7782,44 de lei și taxa de stat 270 de lei, achitată la depunerea acțiunii împotriva

persoanei respective cu privire la încasarea datoriei, în total 8052,44 de lei;

10) Consumatorul Cebotari (Rîmbu) Nadejda, domiciliată în XXXXX– cu suma de

8010,33 de lei, precum și taxele de stat în mărime de 270 de lei, 247,73 de lei și 165,16

lei, achitate pentru înaintarea acțiunii cu privire la încasarea datoriei în prima instanță,

apel și recurs, la fel cheltuielile de judecată în mărime de 3000 de lei încasate din contul

său prin hotărârea din 04 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și 500

de lei la depunerea cauțiunii la executorul judecătoresc, în total 12193,22 de lei;

11) Consumatorul Lungu Valentina, domiciliată în XXXXX – cu suma de 6166,05 lei,

precum și taxa de stat în sumă de 270 de lei, achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată privind încasarea datoriei, respinsă prin hotărârea din 23 iulie 2012 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, și cheltuielile de judecată în sumă de 2533,50 de

lei încasate din contul său prin decizia din 17 septembrie 2014 a Curții de Apel

Chișinău, la fel și suma de 130 de lei achitată pentru citarea persoanei respective și 1183

de lei achitată ca cheltuieli pentru retragerea titlului executoriu, în total 10282,56 de lei;

12) Consumatorul Sajin Corneliu, domiciliat în XXXXX – cu suma de 4182,90 de lei și

270 de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii respective privind încasarea

datoriei, în total 4452,90 de lei;

13) Consumatorul Belibov Nina, domiciliată în XXXXX – cu suma de 36802,49 de lei,

debitorul a decedat din care motive nu a fost posibil de încasat datoria;

14) Consumatorul Șecșibaev Serghei, domiciliat în XXXXX – 3334,65 de lei și 540 de

lei taxa de stat achitată la inițierea acțiunii respective cu privire la încasarea datoriei, în

total 3874,65 de lei;

15) Consumatorul Plămădeala Ion, domiciliat XXXXX– cu suma de 54355,76 de lei și

taxele de stat în mărime de 3506,53 de lei achitate la depunerea apelurilor și recursurilor

în instanțele de judecată, precum și sumele achitate ca cheltuieli executorii în mărime de

2696,30 de lei, în total 60558,59 de lei.

A reținut reclamanta că instanțele de judecată în cauzele civile sus-nominalizate în

motivarea soluțiilor sale au stabilit că consumatorii menționați au achitat facturile de plată

pentru consumul de gaze naturale integral, fapt ce rezultă din facturile eliberate de către SRL

„Chișinău-Gaz” în care se atestă lipsa a cărorva datorii pentru consumul acestor gaze,

precum și faptul că prin acțiuni criminale prejudiciul material a fost cauzat de către

colaboratorii săi și nu de către consumatorii finali, care au fost instigați să le achite acestora

mijloace bănești prin „Banca 10”, existentă în sediul întreprinderii și că ultimii nu poartă

nicio vină pentru faptul că lucrătorii angajați de SRL „Chișinău-Gaz”, și anume pârâtele

Iovcev Laura și Bejenar Elena, care după încasarea plăților în numerar, nu depuneau aceste

sume la conturile întreprinderii, dar însușeau aceste mijloace bănești, cauzându-i astfel un

prejudiciu material enorm, din care motiv acești consumatori nu pot fi impuși de către

instanțele de judecată să achite repetat sumele deja plătite odată, iar pretențiile furnizorului

urmează să fie formulate în procedură civilă, unde instanța de judecată să se expună asupra

cuantumului despăgubirii cuvenite și asigurării acțiunii.

4

De asemenea, din raportul financiar pentru anii 2004 – 2011, anexat la dosarul penal, la

compartimentul nr. 24 (mijloace bănești, casa 241, codul 400), rezultă că pentru ultimii ani

nu au fost reflectate sumele încasate în numerar prin aparatul de casă, fapt ce demonstrează

că suma prejudiciului material revendicată, nu a parvenit la contul său, fapt ce se confirmă și

prin certificatul eliberat de Inspectoratul Fiscal sect. Rîșcani, mun. Chișinău, care confirmă

că în perioada de referință SRL „Chișinău-Gaz” nu dispunea de aparat de casă.

Datoriile enunțate rezultă și din contractele încheiate între consumatorii specificați supra

și anume, contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. XXXXX din

27 aprilie 2004 încheiat cu Ursu Mihail; contractul de furnizare a gazelor naturale

consumatorului casnic nr. XXXXX din 17 iunie 2008 încheiat cu Tofilat Constantin;

contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. XXXXX din 29

noiembrie 2011 încheiat cu Grinfelid; contractul de furnizare a gazelor naturale la

consumatorii casnici nr. XXXXX din 13 martie 2003 încheiat cu Țușca Tudor; contractul de

furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 14 februarie 2011

încheiat cu Raneta Elena; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici

nr. XXXXX încheiat cu Gîrneț Vasile; contractul de furnizare a gazelor naturale la

consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Gîrneț Axenia; contractul de furnizare a gazelor

naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Cravcenco Tamara; contractul de

furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu Miroșnicenco

Tamara; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 26

august 2009 încheiat cu Cebotari (Rîmbu) Nadejda; contractul de furnizare a gazelor naturale

la consumatorii casnici nr. XXXXX din 04 noiembrie 2002 încheiat cu Lungu Valentina;

contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX încheiat cu

Sajin Corneliu; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX

încheiat cu Belibov Nina; contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici

nr. XXXXX din 21 decembrie 2007 încheiat cu Șecșibaev Serghei și contractul de furnizare a

gazelor naturale la consumatorii casnici nr. XXXXX din 08 octombrie 2002 încheiat cu

Plămădeală Ion.

A reținut reclamanta că prin sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, a fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către ea în calitate de parte

vătămată cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite ei, precum și asupra asigurării acțiunii în cauză

să hotărască instanța civilă.

Prin decizia din 28 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de avocatul Boris Druță în interesele inculpatei Bejenar Elena și inculpata Iovcev

Laura împotriva sentinței din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. S-a admis

apelul declarat de procurorul în Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău, Casir Alexandru, s-

a casat sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în partea corpurilor

delicte-mijloace bănești în sumă de 71.098 lei și 1420 de Euro, și s-a pronunțat în această

parte o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În rest, sentința primei

instanțe a fost menținută.

5

În contextul expus, a solicitat SRL „Chișinău-Gaz” admiterea acțiunii, încasarea în mod

solidar din contul Laurei Iovcev și Elenei Bejenar în beneficiul său a sumei de 381.296,08 lei

cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de SRL „Chișinău-Gaz” a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 03 ianuarie 2020 SRL „Chișinău-Gaz” reprezentată de Minin Inga, a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 14 februarie 2020 a fost prezentată partea

motivată a cererii de apel, solicitând admiterea acesteia, casare hotărârii din 13 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii în sensul formulat.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de

SRL „Chișinău-Gaz” și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat soluțiile prin

faptul că prin prezenta acțiune SRL ,,Chișinău-Gaz” a solicitat repararea prejudiciul material

în mărime de 381.296,08 lei cauzat în urma acțiunilor ilegale comise de către Bejenar Elena

și Iovcev Laura, format din suma datoriilor consumatorilor, din taxele de stat achitate pentru

instanța de fond, apel și recurs, înaintate de către reclamantă în acțiunile civile împotriva

consumatorilor cu privire la încasarea datoriei, însă au fost respinse (f.d. 3-6, vol. I).

Au reținut instanțele de judecată că prin sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, Bejenar Elena a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 46, 196 alin. (4), și art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar

conform art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită

pedeapsă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de gestionare a

mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis pentru femei; iar Laura Iovcev a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, 196 alin. (4), și art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar

conform art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită

pedeapsă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de gestionare a

mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis pentru femei. S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată SRL

„Chișinău-Gaz”, urmând ca asupra cuantumului despăgubirii cuvenite acesteia să hotărască

instanța civilă (f.d. 9-12, vol. I).

Prin decizia din 28 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

procuror a fost admis, casată parțial sentința primei instanțe în partea corpurilor delicte și în

această parte a fost pronunțată o hotărâre nouă. În rest, sentința primei instanțe a fost

menținută (f.d. 9-76, vol. I).

La 11 aprilie 2017, SRL „Chișinău-Gaz” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Laurei Iovcev și Elenei Bejenar cu privire la repararea prejudiciului material

cauzat prin infracțiune (f.d. 2-7, vol. I).

Prin decizia din 21 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile

ordinare declarate de inculpate și avocați, casată decizia din 28 noiembrie 2016 a Curții de

6

Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată (f.d.191-216, vol. I).

Prin decizia din 25 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelurile declarate de

procuror și avocați în interesele inculpatelor au fost admise, casată parțial sentința și

pronunțată o hotărâre nouă, prin care Bejenar Elena și Iovcev Laura învinuite în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, 196 alin. (4) din Codul penal, au fost

achitate, pe motiv că fapta inculpatelor nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă a SRL „Chișinău-Gaz” privind repararea prejudiciului material cauzat

prin infracțiune, s-a lăsat fără examinare. În rest, sentința din 30 iunie 2015 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău a fost menținută (f.d. 10-74, vol. II).

Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost declarate

inadmisibile recursurile declarate de procuror și avocați în interesele inculpatelor, cu

menținerea deciziei instanței de apel.

S-a reținut că în cadrul ședinței de judecată avocatul Moraru Daniela reprezentantul

pârâtei Iovcev Laura a invocat tardivitatea acțiunii.

Au reținut instanțele de judecată că în conformitate cu art. 220 alin. (6) din Codul de

procedură penală, în cazul în care instanța de judecată a admis în principiu acțiunea civilă sau

a lăsat-o fără soluționare, din data când această sentința devine irevocabilă începe să curgă un

nou termen de prescripție extinctivă a acțiunii civile.

În acest sens, au notat instanțele de judecată că la 30 iunie 2015 Judecătoria Rîșcani,

mun. Chișinău, a pronunțat sentință de condamnare în privința pârâtelor, precum și s-a admis

în principiu acțiunea civilă înaintată de SRL „Chișinău-Gaz”.

La 28 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat asupra apelurilor

declarate împotriva sentinței de condamnare, iar la 11 aprilie 2017, SRL „Chișinău-Gaz” s-a

adresat cu acțiune civilă în judecată, adică în termenul prevăzut de lege.

Totodată, au stabilit instanțele de judecată că conform raportului de expertiză judiciară

din 17 ianuarie 2019, întocmit în baza încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2018

în cadrul dosarului penal, s-a concluzionat că: expertul nu poate confirma careva prejudicii

real cauzate SRL „Chișinău-Gaz” în perioada de învinuire a inculpatelor Bejenar Elena și

Iovcev Laura – 2006-2011, din cauza neprezentării documentelor contabile primare (care au

fost nimicite) și a lipsei inventarierii debitorilor (persoanele rău-platnice de gaze naturale) pe

perioada respectivă, iar suma de 6.862.435 de lei este o datorie înregistrată în contabilitatea

entității.

Astfel, prejudiciul real cauzat SRL „Chișinău-Gaz”, în perioada 2006-2011, nu a fost

posibil de confirmat din cauza neprezentării documentelor contabile primare (care au fost

nimicite) (f.d. 2-7, vol. II).

Au remarcat instanțele de judecată că în susținerea pretențiilor înaintate, SRL

,,Chișinău-Gaz” a invocat că s-a adresat cu acțiuni în instanța de judecată față de 15

consumatori, acțiuni care au fost respinse, suportând în acest sens cheltuieli ce țin de

achitarea taxelor de stat pentru instanța de fond, apel, recurs, cheltuieli executorii și alte

cheltuieli, astfel, considerând că suma nominalizată urmează a fi încasate de la pârâtele

Bejenar Elena și Iovcev Laura care au fost condamnate, fiind anexat ca probă doar actul de

verificare.

7

S-a accentuat că deși SRL ,,Chișinău-Gaz” a indicat că s-a adresat cu acțiuni de încasare

a datoriei față de consumatori, care au fost respinse, totuși nu a fost prezentată nicio copie a

acțiunii față de consumatori respectivi, pentru a putea fi determinat obiectul litigiului cu care

s-a adresat sau sumele de bani care au solicitat să fie încasate de la consumatori, precum și

nu a fost prezentată nici o hotărâre judecătorească în acest sens.

Nu a fost reținut argumentul reprezentantului reclamantei precum că nu a fost

prezentată nicio copie a acțiunilor înaintate împotriva consumatorilor din motiv că la această

informație poate fi accesată de orice persoană interesată, având în vedere că este publicată pe

portalul instanțelor de judecată.

Or, reieșind din prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Mai mult ca atât, deși reprezentantul reclamantului a invocat că a achitat taxe de stat

pentru instanța de fond, apel, recurs sau a suportat careva cheltuieli de executare, totuși nu a

fost prezentată nici o copie a bonurilor de plată ce ar atesta suportarea cheltuielilor

respective.

La 10 iunie 2020 Minin Inga din numele SRL „Chișinău-Gaz” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 19 mai

2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului avocatul Minin Inga a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material.

A indicat că instanțele de judecată au motivat soluțiile de respingere a acțiunii depusă de

SRL „Chișinău-Gaz” prin faptul că în calitate de probă întru susținerea acțiunii a fost

prezentat doar actul de verificare privind decontările reciproce în care a fost indicată datoria

la gazele naturale, suma cheltuielilor pentru taxa de stat în prima instanță, apel și recurs, cât

și cheltuielile suportate, fără însă a ține cont de faptul că înscrisurile respective nu s-au

păstrat în întreprindere, deoarece conform nomenclatorului de păstrare a actelor, acestea au

fost nimicite, dovada acestora a fost prezentată în cadrul examinării cauzei penale.

Mai mult ca atît, prezentarea copiilor acestor înscrisuri nu ar face o claritate

suplimentară celor invocate în instanța de judecată.

Cu atât că, bonurile de plată au fost emise doar într-un singur exemplar, care au fost

anexate la cererile de chemare în judecată împotriva celor 15 consumatori menționați în

acțiune.

Instanța de apel a ignorat faptul că în decizia din 25 februarie 2019 a Colegiul penal al

Curții de Apel Chișinău, s-a menționat că acțiunea civilă depusă de SRL „Chișinău-Gaz”,

recunoscută ca partea vătămată, privind repararea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune, se lasă fără examinare.

Având în vedere că suma prejudiciului este excesiv de mare de 21.477.682 de lei, SRL

„Chișinău-Gaz” a decis de a înainta acțiune pe fiecare consumator în parte, reieșind din

8

condițiile contractelor de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici încheiate cu

aceștia.

Prin decizia din 25 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost dovedită vinovăția

inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura prin organizarea grupului criminal și delapidarea

mijloacelor bănești de la consumatorii SRL „Chișinău-Gaz”.

Instanța de apel nu a luat în considerație că prin acțiunile intenționate ilegale, Iovcev

Laura și Bejenar Elena (foste angajate a SRL „Chișinău-Gaz”), în participație, au săvârșit

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altor persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat în proporții

deosebit de mari, infracțiune prevăzută la art. 42 alin. (5), art. 46 și art. 191 alin. (5) din

Codul penal.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

Conform art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs părțile și

alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu

privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Totodată, în conformitate cu art. 436 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

depune de persoanele menționate în art. 430, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 437.

Conform art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul când recursul este

declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul, legalizat în modul

stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se

susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele

împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire,

precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau

avocați stagiari.

În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3), (4) și (6) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și

legalizată în modul stabilit de lege. Procurile eliberate în numele persoanei juridice conform

actelor de constituire se semnează de către administrator sau de către altă persoană

împuternicită. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță

de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil. Reprezentantul legal depune în

judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile sale.

Conform art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare

în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate

actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a

recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din

acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau

obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

9

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca

hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona

executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în

temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității,

în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 252 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii până la 01 martie 2019),

procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui

sau mai multor reprezentanți.

Potrivit art. 255 alin. (1) lit. a) și (3) din Codul civil, (până la modificări), valabilitatea

procurii încetează în cazul expirării termenului. Odată cu încetarea valabilității procurii,

încetează valabilitatea procurii de substituire.

Prevederi similare se conțin și în art. 377 alin. (1) lit. a) și (3) din Codul civil, în redacția

Legii din 01 martie 2019, care stipulează că valabilitatea procurii încetează în cazul expirării

termenului sau îndeplinirii condiției extinctive. Odată cu încetarea valabilității procurii,

încetează valabilitatea procurii ulterioare.

Din actele cauzei rezultă că prezenta cerere de recurs a fost depusă și semnată de Minin

Inga din numele SRL „Chișinău-Gaz”, menționând că este reprezentantul întreprinderii

respective, fără însă a anexa la recursul respectiv documentul (procura), valabil și legalizat în

modul stabilit de lege, care confirmă împuternicirile acesteia de reprezentare a SRL

„Chișinău-Gaz” în instanță de judecată ierarhic superioară.

Se reține că la actele cauzei se atestă procura nr. 2503 din 26 decembrie 2017 eliberată

de către SRL „Chișinău-Gaz” în persoana directorului Ruslan Garbalî, prin care Ingăi Minin

s-a oferit împuterniciri de reprezentare a intereselor întreprinderii respective în toate

instanțele de judecată ale Republicii Moldova, organele procuraturii și de anchetă, organele

administrației de stat și autoadministrării publice locale, precum și alte întreprinderi, instituții

și organizații (cu dreptul de a încheia/contrasemna tranzacții în numele mandantului și

perfecta înscrisuri de natură juridică în executarea acestora); de a înfăptui toate acțiunile

necesare în interesele SRL „Chișinău-Gaz”, prevăzute de legislația în vigoare în cadrul

exercițiului condiției juridice de reprezentant, de a beneficia în reprezentarea SRL „Chișinău-

Gaz” de toate drepturile prevăzute pentru reclamant, pârât și persoană terță, inclusiv,

împuternicind de a săvârși toate actele de procedură, evocate cu titlu de excepție în cuprinsul

art. 81 din Codul de procedură civilă și anume: dreptul de a semna cererea și de a depune în

judecată; dreptul de a autentifica înscrisuri în vederea înaintării acțiunii; dreptul de a strămuta

procesul la arbitrii aleși; dreptul de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune;

dreptul de a majora sau reduce cuantumul pretențiilor din acțiuni; dreptul de a modifica

temeiul și obiectul acțiunii; dreptul de a recunoaște acțiunea, dreptul de a încheia tranzacții

de împăcare; dreptul a intenta acțiuni reconvenționale; dreptul de a atac hotărârile instanței

judecătorești; dreptul de a schimba modul de executare/de a amâna sau eșalona executarea

hotărârii; dreptul de a prezenta titlu executoriu spre urmărire; dreptul de a participa pe cauze

contravenționale, exceptând dreptul de a primi bunuri sau bani în baza hotărârii instanței de

judecată (f.d. 79, 234, vol. I).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că procura menționată supra nu poate fi acceptată drept dovadă a

10

împuternicirilor a Ingăi Minin acordate acesteia de către SRL „Chișinău-Gaz”, or, din textul

actului respectiv cert rezultă că acesta este valabil până la data de 31 decembrie 2019.

Prin urmare, procura nr. 2503 din 26 decembrie 2017 eliberată de SRL „Chișinău-Gaz”

pe numele reprezentantului său Minin Inga, nu este valabilă, or, valabilitatea documentului

respectiv a încetat odată cu expirarea termenului indicat în acesta, adică la 31 decembrie

2019.

Alte documente, valabile, legalizate în modul stabilit de lege, care atestă împuternicirile

Ingăi Minin de reprezentare a intereselor SRL „Chișinău-Gaz” în toate instanțele de judecată

ale Republicii Moldova, cu dreptul de a săvârși toate actele de procedură prevăzute la art. 81

din Codul de procedură civilă, la actele cauzei nu se atestă.

Date fiind cele relatate, se constată că Minin Inga nu era în drept să declare prezentul

recurs din numele SRL „Chișinău-Gaz”, deoarece nu dispune de astfel de împuterniciri.

Or, culpa pentru nedepunerea la cererea de recurs a unei procuri valabile, legalizate în

modul stabilit de lege de către SRL „Chișinău-Gaz”, îi revine nemijlocit reprezentantului

Inga Minin, care nu s-a conformat prevederilor legale citate supra, omisiune ce servește drept

temei de a considera recursul inadmisibil.

În circumstanțele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Minin Inga din numele SRL „Chișinău-Gaz” ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. c) și art. 440

din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Minin Inga din numele Societății cu Răspundere Limitată

„Chișinău-Gaz”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

11