3ra-371/19 — anularea prescriției

3ra-371/19 — anularea prescriției (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-371/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani jud: (D. Tricolici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat

„Expediția Hidro-Geologică din Moldova”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Întreprinderea de Stat

„Expediția Hidro-Geologică din Moldova” împotriva Inspecției Financiare cu

privire la anularea prescripției,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel declarată de Întreprinderea de Stat „Expediția Hidro-

Geologică din Moldova” și s-a menținut hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2017, ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției Financiare cu privire la anularea

prescripției.

În motivarea acțiunii reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din

Moldova” a indicat că la data de 18 septembrie 2017, Inspecția Financiară a emis în

adresa sa prescripția nr. 27-06-03/1175 cu privire la rezultatele inspectării financiare

tematice. În vederea înlăturării neajunsurilor indicate în prescripție, a întocmit un

plan de măsuri.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a invocat că la

19 octombrie 2017 a depus în adresa Inspecției Financiare cerere prealabilă, iar la

data de 03 noiembrie 2017 a recepționat un răspuns evaziv la cererea depusă fără o

argumentare întemeiată.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a indicat cu privire

la încălcarea art. 7 lit. j) și art. 8 lit. i1) din Legea nr. 146 din 16 iunie 1994 cu privire

la întreprinderea de stat, că fondatorul prin intermediul reprezentanților săi în

Consiliului de administrație nu a asigurat adoptarea deciziei privind asigurarea

1

transparentei procedurilor de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor necesare

întreprinderii pentru anii corespunzători 2015-2017.

Reclamanta a menționat că aprobarea Regulamentului menționat de

inspectori, subliniază că a fost inițiată elaborarea unui asemenea Regulament, însă

reieșind din specificul de activitate legat de producere, au întâmpinat careva

dificultăți. Momentele imprevizibile pentru perfectarea unui plan de achiziții, poate

duce la nulitatea acestuia. La fel, o altă problemă ce se datorează specificului

activității, este că din cauza imprevizibilității poate varia numărul de obiecte, care ar

putea sau nu fi contractat.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a indicat referitor

la încălcarea pct. 9 din Hotărârea de Guvern nr. 743 din 11 iunie 2002 cu privire la

salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară și Notei la Anexa nr. 6,

că la momentul inspectării, întreprinderea nu mai admitea cumularea de funcții

pentru șefii de subdiviziuni. Emiterea ordinelor a fost dictată de necesitatea achitării

remunerării angajaților întreprinderii, pentru activități suplimentare în folosul

întreprinderii. Mai indică că prevederile art. 9 al Legii nr. 48 din 22 martie 2012 cu

privire la sistemul de salarizare a funcționarilor publici, au fost supuse unor

modificări admițând și chiar stabilind suplimente de plată pentru cumulare și munca

suplimentară. Modificările au fost aprobate la 22 decembrie 2016, iar anexa nr.6 cu

nota sa, au fost revizuite ultima dată la data de 18 octombrie 2004. Susține că

aspectele invocate în raportul de inspectare nu vor mai fi admise în activitatea

întreprinderii, iar cele expuse se datorează neconcordanțelor dintre Codul muncii și

celelalte acte normative.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a precizat că

întrebarea privind recuperarea plăților salariale de cumul în sumă de 58,1 mii lei

achitate persoanelor cu funcții de răspundere și plăților aferente salariului contribuții

sociale, prime obligatorii de asistență medicală în sumă de 15 900 lei, urmează a fi

pusă în discuție la Consiliul de Administrare, în vederea solicitării aprobării acestor

cheltuieli ca fiind efectuate în condiții de extremă necesitate, cu ocazia executării

unor obligațiuni legale, conform prevederilor art. 334, 335 Codul muncii, cu condiția

ca încălcarea normelor legale să nu fie admise pe viitor.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a indicat referitor

la încălcarea depistată, precum că în perioada 01 ianuarie 2015-21 august 2017

întreprinderea a perfectat întocmirea documentelor contabile primare - foi de parcurs

cu date incomplete si admiterea corectărilor pe acestea, că într-adevăr au fost admise

omisiuni la completarea rubricii foilor de parcurs dar si corectări. Angajații

responsabili au fost atenționați să nu mai admită asemenea încălcări.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a relatat că privind

cheltuielile pentru lucrările cadastrale pentru perfectarea titlului de proprietate al

terenului, încălcarea a fost remediată, iar cheltuielile au fost indicate la costurile de

intrare al terenului. La reflectarea nejustificată a cheltuielilor pentru 906, 80 litri de

combustibil A-92, în sumă de 11 788, 63 lei susține că la momentul inspectării,

vitezometrul era ieșit din funcțiune, dar ulterior a fost reparat, iar persoanele

responsabile atenționate în acest sens. Respectiv, a menționat că întrebarea privind

recuperarea sumei urmează a fi discutată la Consiliul de Administrare.

2

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a menționat

referitor la încălcarea prevederilor art. 17 alin. (6) din Legea privind administrarea

si deetatizarea proprietății publice, nr. 121 din 04 iulie 2007, că s-a decis trecerea în

contul achitării chiriei a mijloacelor bănești folosite de către agenții economici

pentru repararea încăperilor închiriate care erau într-o stare deplorabilă.

Reclamanta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a solicitat

admiterea acțiunii, anularea prescripției Inspecției Financiare cu privire la rezultatele

inspectării financiare tematice la ÎS „Expediția Hidro - Geologică din Moldova” nr.

27-06-03/1175 din 19 septembrie 2017.

Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de ÎS „Expediția Hidro-

Geologică din Moldova” împotriva Inspecției Financiare cu privire la anularea

prescripției.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” și s-a

menținut hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎS „Expediția Hidro-

Geologică din Moldova” împotriva Inspecției Financiare cu privire la anularea

prescripției.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că la

18 septembrie 2017, Inspecția Financiară a efectuat inspectarea financiară tematică

la ÎS „Expediția Hidro - Geologică din Moldova” în scopul verificării operațiunii

cheltuielilor suportate și corectitudinea gestionării patrimoniului pentru perioada de

activitate 01 februarie 2015-31 iulie 2017.

Instanța de apel a reținut că în urma inspectării efectuate, a fost întocmită

prescripția nr. 27-06-03/1175 18 septembrie 2017, potrivit căreia au fost înaintate

următoarele prescripții: înaintarea spre examinare consiliului de administrație

rezultatele inspectării și de întreprins măsuri eficiente întru înlăturarea încălcărilor

depistate și neadmiterii acestora pe viitor; întreprinderea măsurilor ce se impun

privind recuperarea plăților salariale achitate neregulamentar persoanelor cu funcții

de conducere, în sumă totală de 58 100 lei și a cheltuielilor de combustibil în sumă

de 11 800 lei; efectuarea corectărilor corespunzătoare în evidența contabilă la plățile

privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat obligatorii și primele obligatorii de

asistență medicală aferente plăților salariale achitate nelegitim în sumă totală de

15 900 lei; încasarea plăților de chirie aferente activelor neutilizate exclusiv în

mijloace bănești în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (6) din Legea nr. 121-

XVI din 04 iulie 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice;

asigurarea ținerii corecte a evidenței contabile, studierea și cunoașterea de către

persoanele implicate în managementul financiar a prevederilor Legii nr. 146-XIII

din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, a Legii nr. 113-XVI din

27 aprilie 2007contabilității, Standardelor Naționale de Contabilitate, aprobate prin

ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06 august 2013; îmbunătățirea

procedurilor de control intern ce țin de organizarea managementului financiar, în

conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007.

3

La fel, instanța de apel a reținut că în prescripție s-a indicat că neexecutarea

acesteia va atrage aplicarea sancțiunilor conform prevederilor art. 349 alin. (1) din

Codul contravențional.

Instanța de apel a mai reținut că la data de 19 octombrie 2017, apelanta ÎS

„Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a înaintat cerere prealabilă în adresa

Inspecției Financiare, prin care a solicitat anularea prescripției nr. 27-06-03/1175 din

18 septembrie 2017. Examinând cererea ÎS „Expediția Hidro-Geologică din

Moldova”, Inspecția Financiară prin răspunsul nr. 27-12-10/1387 din 27-12-10/1387

nu a satisfăcut solicitarea acestuia, considerând cererea lipsită de suport juridic.

Instanța de apel a observat că prin prescripția contestată, autoritatea publică

Inspecția Financiară a constatat careva încălcări și a stabilit prescripții, care urmau

a fi executate de către ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, iar despre

măsurile întreprinse urma să informeze intimata în termen de 30 de zile, cu anexarea

documentelor corespunzătoare. Totodată, chiar în textul prescripției, intimata a

avertizat apelanta că în cazul neexecutării prescripției, va fi pasibilă atragerea la

răspundere contravențională conform art. 349 alin. (l) Cod contravențional.

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond, prin care

au fost considerate neîntemeiate argumentele Inspecției Financiare precum că, prin

prescripția emisă Întreprinderii de Stat „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”s-

a propus să execute „benevol” prescripția, deoarece nu poate fi vorba de executarea

benevolă a prescripției atunci când, în cazul neexecutării acesteia, persoana este

avertizată că va fi sancționată contravențional. Mai mult ca atât, reieșind din

componența contravenției prevăzute de art. 349 alin.(1) Cod contravențional,

răspunderea contravențională apare doar ca rezultat al neexecutării prescripției, prin

urmare, unica modalitate de a contesta încălcările imputate prin prescripție, este de

a o contesta în instanța de contencios administrativ.

Instanța de apel a reținut că Întreprinderea de Stat „Expediția Hidro-Geologică

din Moldova” pretinde anularea prescripției Inspecției Financiare cu nr. 27-06-

03/1175 din 18 septembrie 2018 cu privire la rezultatele inspectării financiare

tematice, justificând acțiunea depusă prin faptul că presupusele încălcări au fost

lichidate sau motivate cu lux de amănunte.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea finanțelor publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, activitățile efectuate în

cadrul procesului bugetar și operațiunile legate de gestionarea finanțelor publice de

către autoritățile/instituțiile bugetare sunt obiect al controlului financiar public

intern.

Iar, în corespundere cu prevederile art. 78 alin. (1) din Legea finanțelor

publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, inspectarea

financiară se efectuează de către autoritatea administrativă responsabilă din

subordinea Ministerului Finanțelor, în baza regulamentului aprobat de către Guvern.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în cadrul inspectării financiare se verifică

activitatea economico-financiară, inclusiv prin investigări operative și analize

documentare efectuate în baza informațiilor privind eventuale încălcări ale legislației

sau fraude în gestionarea și utilizarea resurselor bugetare, în administrarea

patrimoniului public, raportarea datoriei sectorului public, în calcularea profitului

net al întreprinderilor de stat/municipale și al societăților comerciale cu cota de

4

participare a statului, precum și a dividendelor și a defalcărilor la buget ale unei părți

a profitului net al acestora. Aliniatul (3) al aceluiași articol, prevede că inspectării

financiare pot fi supuse: autoritățile/instituțiile bugetare, autoritățile/instituțiile

publice la autogestiune și autoritățile bugetare independente pe aspecte ale

corectitudinii în utilizarea alocațiilor financiare obținute din bugetul public național,

în gestionarea/utilizarea patrimoniului public, precum și pe cele privind conformarea

la regulile aplicabile achizițiilor publice prevăzute de Legea nr. 131/2015 privind

achizițiile publice, întreprinderile de stat/municipale, societățile comerciale în al

căror capital social statul deține o cotă-parte de cel puțin 25 la sută, precum și

persoanele afiliate acestora pe aspecte ale gestionării/utilizării resurselor financiare

și/sau patrimoniului public ale entităților specificate la lit. a); d) alte persoane fizice

și juridice pe aspecte ale gestionării și utilizării resurselor financiare și ale

administrării patrimoniului public al entităților specificate la lit. a) si c).

Instanța de apel a menționat că potrivit pct. 2 subpct. (1) din Regulamentul

privind organizarea și funcționarea Inspecției Financiare din subordinea

Ministerului Finanțelor, aprobat prin hotărârea de Guvern privind organizarea

activității de inspectare financiară nr. 1026 din 02 noiembrie 2010, Inspecția

Financiară este autoritate administrativă de specialitate din subordinea Ministerului

Finanțelor și efectuează inspectări (controale) financiare. Conform pct. 7 subpct. (1)

lit. j) din același Regulament, în cadrul exercitării funcțiilor sale, Inspecția financiară

înaintează conducătorilor și executorilor de buget ale entităților supuse inspectării

(controlului) financiare prescripții executorii privind lichidarea iregularităților

constatate în cadrul inspectării controlului financiare și monitorizează executarea

acestora.

Instanța de apel a constatat că din analiza actului contestat raportat la normele

de drept citate mai sus, este certă legalitatea prescripției nr. 27-06-03/1175 din

18 septembrie 2018 cu privire la rezultatele inspectării financiare tematice la ÎS

„Expediția Hidro - Geologică din Moldova”, fiind emis de autoritatea investită cu

competență de control, și prin urmare, se constată că a fost emisă cu respectarea

competenței, prin urmare instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței

de fond privind respingerea acțiunii depuse de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din

Moldova” împotriva Inspecției Financiare cu privire la anularea prescripției.

Instanța de apel a apreciat critic alegațiile apelantei ÎS „Expediția Hidro-

Geologică din Moldova” precum că presupusele încălcări au fost lichidate sau

motivate cu lux de amănunte, în condițiile în care faptul lichidării neajunsurilor sau

motivarea încălcărilor admise și expuse în prescripție, nu constituie temei în virtutea

legii de anulare a unui act administrativ, or, constituie unele acțiuni ulterioare

întreprinse în sensul executării actului emis.

Instanța de apel a menționat că apelanta, utilizând calea de atac nu a prezentat

în instanța de apel probe, pe care nu a avut posibilitatea să le prezinte instanței de

fond și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată,

iar esența alegațiilor din apel sunt neîntemeiate, similare celor expuse la judecarea

fondului cauzei, urmând a fi respinse.

Instanța de apel consideră că hotărârea primei instanțe este întemeiată și

legală, iar argumentele invocate de către apelantă sânt neîntemeiate, instanța de apel

5

ajungând la concluzia de a respinge cererea de apel și de a menține hotărârea primei

instanțe.

La 04 februarie 2019, ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii, de admitere a acțiunii depuse

de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”.

În motivarea cererii de recurs, recurenta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din

Moldova”, a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate, din

motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a apreciat eronat probele din dosar.

Recurenta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a indicat că pe

parcursul efectuării controlului specialiștii întreprinderii au probat că majoritatea

presupuselor încălcări, indicate ulterior în Raport, au fost lichidate sau motivată

admiterea lor în contextul specificului întreprinderii sau imperfecțiunii legislației.

Recurenta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a menționat că

cumularea funcțiilor în sumă de 58 100 lei (15 900 lei contribuții sociale) a fost

aplicată de către administrație în condiții de extremă necesitate, având în vedere

domeniul specific al activității și este argumentată prin acte contabile. Iar suma de

11 800 lei pentru combustibil a fost rebutată motivat, reieșind din motivul, că

vitezometrul era defect, iar actele contabile demonstrează implicarea unității de

transport în activități de producere. Argumentarea că plățile de chirie aferente

activelor neutilizate, reducerea acestora din contul reparației petrecute de către

întreprinderile locatare, a fost aprobată la ședința Consiliului de Administrație din

24 aprilie 2015, anterior inspecției efectuate, dat fiind faptul că starea tehnică a

acestor obiecte era nesatisfacătoare și starea lor nu permiteau darea în locațiune.

Recurenta consideră că angajații Inspecției Financiare nefondat au considerat

aceste fapte drept încălcări ale legislației, notându-le atât în Raport, cât și în

Prescripția cu privire la rezultatele inspectării financiare tematice nr.27-06-03/1175

din 18 septembrie 2017.

De asemenea, recurenta a indicat că în conformitate cu prevederile Legii

nr.146 din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, cu modificările și

completările ulterioare, chestiunea privind presupusele încălcări au constituit obiect

al examinării la ședința Consiliului de Administrație al ÎS „EHGeoM” din

05 octombrie 2017.

Recurenta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a invocat că la

materialele cauzei au fost anexate si alte hotărâri ale Consiliului de Administrație

adoptate anterior, reieșind din specificul întreprinderii, care sunt executorii pentru

administrator. Astfel, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din

05 octombrie 2017, membrii Consiliului au luat act despre rezultatele inspectării și

măsurile întreprinse, iar Consiliul a hotărât că: cumularea funcțiilor în sumă de

58 100 lei (15 900 lei contribuții sociale) a fost aplicată de către administrație în

condiții de extremă necesitate, având în vedere domeniul specific al activității și este

argumentată prin acte contabile. În ce privește suma de 11 800 lei pentru

6

combustibil, membrii consiliului au hotărât că ea a fost rebutată motivat, reieșind

din faptul că vitezometrul era defect, iar actele contabile demonstrează implicarea

unității de transport în activități de producere. În ce privește plățile de chirie aferente

activelor neutilizate, reducerea acestora din contul reparației petrecute de către

întreprinderile locatare, a fost aprobată la ședința Consiliului de Administrație din

24 aprilie 2015, dat fiind faptul că starea tehnică a acestor obiecte era

nesatisfăcătoare și starea lor nu permiteau darea în locațiune.

Recurenta a menționat că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 55 din

14 octombrie 1999 privind interpretarea unor prevederi ale art. 4 din Constituția

Republicii Moldova, s-a explicat că dacă există neconcordanțe între pactele și

tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale omului și legile interne

ale Republicii Moldova, conform dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Constituție,

organele de drept sunt obligate să aplice reglementările internaționale. Astfel, pentru

a putea face distincție între un act premergător și un act administrativ urmează a fi

verificat dacă acest act, prin el însăși, produce efecte juridice, iar, în speță, ambele

acte emise de Inspecția Financiară, atât Raportul, cât și Prescripția, conțin constatări

și concluzii care, prin natura lor, aduc atingere drepturilor și intereselor

întreprinderii, pe motiv, că în situația în care nu vor fi îndeplinite indicațiile

Inspecției Financiare rezultate din actul de control, Prescripția conține expres

somația privind aplicarea în privința administratorului a sancțiunilor prevăzute de

art. 349 alin. (1) Cod contravențional.

Recurenta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a mai menționat că

presupusele încălcări indicate de Inspecția Financiară în Raport și Prescripție, au fost

anterior analizate în cadrul Consiliului de Administrație, asupra acestor presupuse

iregularități au fost adoptate hotărâri, care sunt obligatorii pentru administrator.

Consideră că angajații Inspecției Financiare au admis derogări de la procedura de

efectuare a inspectării financiare a activității întreprinderii și întocmire a actului

administrativ, iar această încălcare constituie temei de anulare a prescripției.

Recurenta ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” a stipulat că art. 6

CEDO garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii, de a motiva coerent și

unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fară a exista contradicții între

motivare și dispozitiv, fapt ce ar constitui o garanție pentru justițiabil, fiind singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar,

or, hotărîrile motivate urmăresc scopul de a demonstra părților că acestea au fost

auzite și astfel, să contribuie la o acceptare mai ușoară de către aceștia a deciziei.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei ÎS

„Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, la 06 decembrie 2018, prin intemediul

poștei electronice „valentin.vatavu@justice.md” (f.d. 219), însă dovada

recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. Totodată, instanța de recurs

7

relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești

www.instante.justice.md la data de 05 decembrie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, la 04 februarie 2019, cu

respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 15 februarie 2019, în adresa intimatei Inspecției Financiare a fost expediată

copia recursului declarat de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

La 14 martie 2019 Inspecția Financiară a depus referință la cererea de recurs

declarată de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova”, prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎS „Expediția Hidro-Geologică

din Moldova”, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Expediția Hidro-Geologică

din Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de ÎS „Expediția Hidro-

Geologică din Moldova” se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

8

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din

recursul declarat de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” nu rezultă că

instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎS „Expediția Hidro-Geologică din

Moldova”.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Expediția

Hidro-Geologică din Moldova” împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

Întreprinderea de Stat „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” împotriva

Inspecției Financiare cu privire la anularea prescripției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

9