3ra-331/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-331/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi) ÎNCHEIERE 27 martie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Octavian Misic împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Plai Gură de Rai” și Ludmila Cuzneț, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov și a fost casată parțial hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 02 octombrie 2015, Octavian Misic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu SA „Plai Gură de Rai” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul apartamentului XXXXX, care se află la parterul blocului de locuit. A susținut că în nemijlocita apropriere a apartamentului său, SA „Plai Gură de Rai” a început edificarea unei anexe la blocul locativ, cu care nu este de acord, deoarece în cadrul obținerii documentației ce ar permite construcția anexei și organizarea lucrărilor, de către autoritatea publică locală și respectiv, SA „Plai Gură de Rai”, au fost comise mai multe încălcări. Astfel, la data de 11 octombrie 2013 SA „Plai Gură de Rai” a obținut certificatul de urbanism nr. 623/13, eliberat de Primăria mun. Chișinău.

Contrar prevederilor art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, la cererea de eliberare a certificatului de urbanism nu au fost anexate următoarele documente obligatorii: actele de autentificare a dreptului deținătorului de teren și acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

La fel, conform pct. 17 din 1 Regulamentul privind construcția locuințelor proprietate privată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 623 din 02 iulie 1999, documentația de releveu, studiul de fundamentare, expertiza tehnică și acordul favorabil al vecinilor, întocmite în două exemplare, vor însoți cererea beneficiarului pentru eliberarea certificatului de urbanism către primăriile localităților urbane și rurale, care vor examina și include în certificatul de urbanism propunerile și condițiile obligatorii, de care se va ține cont la elaborarea documentației de proiect.

Octavian Misic a invocat că la emiterea certificatului de urbanism a fost încălcat art. 6 alin. (1) lit. a) și d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, care stipulează că certificatul de urbanism pentru proiectare va cuprinde prescripții și elemente privind regimul juridic al imobilului/terenului și regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la situarea terenului în intravilan sau în extravilan; dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului, servituțile care îl grevează, procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului, ceea ce la cazul prezenței spețe este lipsă. De asemenea, a afirmat că la certificatul de urbanism pentru proiectare nu au fost anexate planul de amplasare a imobilului, cu indicarea dimensiunilor/hotarelor acestuia, avizul sanitar, avizul ecologic și avizul serviciului pompieri și salvatori.

Acest fapt se confirmă prin răspunsurile organelor de resort și anume, răspunsul Centrului de Sănătate Publică nr. 04/4.1-5362 din 30 septembrie 2014, răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/5-1845 din 03 noiembrie 2014 și răspunsul Agenției Ecologice Chișinău nr. 01-06/1977 din 13 octombrie 2014, potrivit cărora nu au fost eliberate avize pentru construcție SA „Plai Gură de Rai”. Reclamantul a menționat că la data de 12 mai 2015 s-a adresat cu cerere prealabilă către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, înregistrată cu nr. M-4347/15, solicitând anularea certificatului de urbanism și autorizației de construcție care au permis SA „Plai Gură de Rai” edificarea anexei la imobilul existent din XXXXX, ca fiind emise ilegal.

Răspunsul l-a primit la data de 24 septembrie 2015. A solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 623/13 din 11 octombrie 2013 și a autorizației de construcție nr. 165-c/14 din 30 iulie 2014, emise pe numele SA „Plai Gură de Rai” din XXXXX, ca fiind ilegale. Prin încheierea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Ludmila Cuzneț, coproprietarul apartamentului XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX. Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Octavian Misic a fost respinsă ca tardivă și nefondată.

Pentru a concluziona astfel, prima instanță a constatat că cererea prealabilă a fost depusă de către Octavian Misic în interiorul termenului prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Însă, acțiunea a fost înaintată în instanța de judecată cu omiterea termenului stabilit de art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, așa cum cererea prealabilă a fost depusă la data de 12 mai 2015, termenul limită de adresare în instanța de judecată fiind 13 iulie 2015 – 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii, reclamantul nesolicitând repunerea în termen.

2 Totodată, instanța de judecată a apreciat că, de către emitentul actelor administrative contestate în speță, au fost respectate prevederile legale care reglementează competența acestora de eliberare, procedura și conținutul lor, la fel de către beneficiarul SA „Plai Gură de Rai”, lucrările autorizate prin certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 623/13 din 11 octombrie 2013 și autorizația de construcție nr. 165-c/14 din 30 iulie 2014, au fost executate cu respectarea normativelor în construcții. Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov și a fost casată hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii acțiunii ca fiind nefondată, în rest hotărârea primei instanțe fiind menținută.

Instanța de apel a conchis că este întemeiată concluzia Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind depunerea acțiunii tardiv, cu încălcarea evidentă a termenului prevăzut de lege în acest sens, însă, prima instanța nu era în drept, în condițiile respingerii acțiunii ca fiind tardive, să se expună și asupra fondului cauzei, depășind astfel limitele instituite de art. 271 din Codul civil. La data de 29 ianuarie 2019, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că la caz, termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată a fost respectat, întrucât la data de 24 septembrie 2015 Octavian Misic a primit răspuns la cererea sa, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 02 octombrie 2015, încadrându-se astfel în termenul de 30 de zile chiar din data întocmirii răspunsului. Faptul că Octavian Misic a primit copiile solicitate la data de 24 septembrie 2015 se confirmă prin copia autentificată de autoritatea publică locală, eliberată din arhiva Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, pe care este aplicată semnătura reclamantului și data recepționării.

Consideră că este eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că acțiunea urma să fie depusă neapărat după expirarea termenului de 30 de zile de la depunerii cererii prealabile, or, la înaintarea acțiunii se indică obligatoriu temeiurile de anulare a actului administrativ contestat, Octavian Misic fiind în imposibilitate de a motiva ilegalitatea actelor fără a cunoaște conținutul acestora. A menționat că autoritatea publică locală, la emiterea autorizației de construcție, urma să verifice extrasul din documentația de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție, avizate de către arhitectorul-șef, avizele de verificare a documentației de proiect sau raportul unic de verificare a documentației de proiect, dacă acestea corespund legislației, după care să emită autorizație.

Reprezentantul recurenților a invocat că, luând în considerație că nici la momentul eliberării certificatului de urbanism, precum nici la momentul eliberării autorizației de construcție, codul urbanistic nu a fost modificat, adică terenul avea zona urbanistică C2, este evidentă încălcarea comisă de intimații-pârâți, ceea ce duce 3 la ilegalitatea actelor administrative, documentația de proiect fiind întocmită cu încălcarea prevederilor Planului General Urbanistic. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 5