3ra-331/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-331/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Octavian

Misic împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Plai Gură de Rai” și Ludmila Cuzneț,

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați

de avocatul Natalia Covaliov și a fost casată parțial hotărârea din 03 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 02 octombrie 2015, Octavian Misic a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu SA „Plai Gură de Rai” cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul apartamentului

XXXXX, care se află la parterul blocului de locuit.

A susținut că în nemijlocita apropriere a apartamentului său, SA „Plai Gură de

Rai” a început edificarea unei anexe la blocul locativ, cu care nu este de acord,

deoarece în cadrul obținerii documentației ce ar permite construcția anexei și

organizarea lucrărilor, de către autoritatea publică locală și respectiv, SA „Plai Gură

de Rai”, au fost comise mai multe încălcări.

Astfel, la data de 11 octombrie 2013 SA „Plai Gură de Rai” a obținut

certificatul de urbanism nr. 623/13, eliberat de Primăria mun. Chișinău. Contrar

prevederilor art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție

nr. 163 din 09 iulie 2010, la cererea de eliberare a certificatului de urbanism nu au

fost anexate următoarele documente obligatorii: actele de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil ale

căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție

și în perioada exploatării obiectului construit. La fel, conform pct. 17 din

1

Regulamentul privind construcția locuințelor proprietate privată, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 623 din 02 iulie 1999, documentația de releveu, studiul de

fundamentare, expertiza tehnică și acordul favorabil al vecinilor, întocmite în două

exemplare, vor însoți cererea beneficiarului pentru eliberarea certificatului de

urbanism către primăriile localităților urbane și rurale, care vor examina și include în

certificatul de urbanism propunerile și condițiile obligatorii, de care se va ține cont la

elaborarea documentației de proiect.

Octavian Misic a invocat că la emiterea certificatului de urbanism a fost

încălcat art. 6 alin. (1) lit. a) și d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție, care stipulează că certificatul de urbanism pentru proiectare va

cuprinde prescripții și elemente privind regimul juridic al imobilului/terenului și

regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la situarea terenului în intravilan sau în

extravilan; dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului, servituțile care îl

grevează, procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului,

ceea ce la cazul prezenței spețe este lipsă.

De asemenea, a afirmat că la certificatul de urbanism pentru proiectare nu au

fost anexate planul de amplasare a imobilului, cu indicarea dimensiunilor/hotarelor

acestuia, avizul sanitar, avizul ecologic și avizul serviciului pompieri și salvatori.

Acest fapt se confirmă prin răspunsurile organelor de resort și anume, răspunsul

Centrului de Sănătate Publică nr. 04/4.1-5362 din 30 septembrie 2014, răspunsul

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/5-1845 din 03

noiembrie 2014 și răspunsul Agenției Ecologice Chișinău nr. 01-06/1977 din 13

octombrie 2014, potrivit cărora nu au fost eliberate avize pentru construcție SA „Plai

Gură de Rai”.

Reclamantul a menționat că la data de 12 mai 2015 s-a adresat cu cerere

prealabilă către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, înregistrată cu nr.

M-4347/15, solicitând anularea certificatului de urbanism și autorizației de

construcție care au permis SA „Plai Gură de Rai” edificarea anexei la imobilul

existent din XXXXX, ca fiind emise ilegal. Răspunsul l-a primit la data de 24

septembrie 2015.

A solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 623/13 din

11 octombrie 2013 și a autorizației de construcție nr. 165-c/14 din 30 iulie 2014,

emise pe numele SA „Plai Gură de Rai” din XXXXX, ca fiind ilegale.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Ludmila Cuzneț,

coproprietarul apartamentului XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Octavian Misic a fost respinsă ca tardivă și nefondată.

Pentru a concluziona astfel, prima instanță a constatat că cererea prealabilă a

fost depusă de către Octavian Misic în interiorul termenului prevăzut de art. 14 alin.

(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Însă,

acțiunea a fost înaintată în instanța de judecată cu omiterea termenului stabilit de art.

17 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, așa cum cererea prealabilă a

fost depusă la data de 12 mai 2015, termenul limită de adresare în instanța de

judecată fiind 13 iulie 2015 – 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut de

lege pentru soluționarea cererii, reclamantul nesolicitând repunerea în termen.

2

Totodată, instanța de judecată a apreciat că, de către emitentul actelor

administrative contestate în speță, au fost respectate prevederile legale care

reglementează competența acestora de eliberare, procedura și conținutul lor, la fel de

către beneficiarul SA „Plai Gură de Rai”, lucrările autorizate prin certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 623/13 din 11 octombrie 2013 și autorizația de

construcție nr. 165-c/14 din 30 iulie 2014, au fost executate cu respectarea

normativelor în construcții.

Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul

Natalia Covaliov și a fost casată hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea respingerii acțiunii ca fiind nefondată, în rest

hotărârea primei instanțe fiind menținută.

Instanța de apel a conchis că este întemeiată concluzia Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru privind depunerea acțiunii tardiv, cu încălcarea evidentă a termenului

prevăzut de lege în acest sens, însă, prima instanța nu era în drept, în condițiile

respingerii acțiunii ca fiind tardive, să se expună și asupra fondului cauzei, depășind

astfel limitele instituite de art. 271 din Codul civil.

La data de 29 ianuarie 2019, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de

avocatul Natalia Covaliov, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că la caz, termenul de depunere a acțiunii în

instanța de judecată a fost respectat, întrucât la data de 24 septembrie 2015 Octavian

Misic a primit răspuns la cererea sa, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă

la 02 octombrie 2015, încadrându-se astfel în termenul de 30 de zile chiar din data

întocmirii răspunsului. Faptul că Octavian Misic a primit copiile solicitate la data de

24 septembrie 2015 se confirmă prin copia autentificată de autoritatea publică locală,

eliberată din arhiva Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, pe care

este aplicată semnătura reclamantului și data recepționării.

Consideră că este eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că

acțiunea urma să fie depusă neapărat după expirarea termenului de 30 de zile de la

depunerii cererii prealabile, or, la înaintarea acțiunii se indică obligatoriu temeiurile

de anulare a actului administrativ contestat, Octavian Misic fiind în imposibilitate de

a motiva ilegalitatea actelor fără a cunoaște conținutul acestora.

A menționat că autoritatea publică locală, la emiterea autorizației de

construcție, urma să verifice extrasul din documentația de proiect în volum de:

memoriu explicativ, plan general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții

cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție, avizate de către

arhitectorul-șef, avizele de verificare a documentației de proiect sau raportul unic de

verificare a documentației de proiect, dacă acestea corespund legislației, după care să

emită autorizație.

Reprezentantul recurenților a invocat că, luând în considerație că nici la

momentul eliberării certificatului de urbanism, precum nici la momentul eliberării

autorizației de construcție, codul urbanistic nu a fost modificat, adică terenul avea

zona urbanistică C2, este evidentă încălcarea comisă de intimații-pârâți, ceea ce duce

3

la ilegalitatea actelor administrative, documentația de proiect fiind întocmită cu

încălcarea prevederilor Planului General Urbanistic.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila

Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de avocatul Natalia Covaliov,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de

avocatul Natalia Covaliov, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Octavian Misic și Ludmila Cuzneț, reprezentați de

avocatul Natalia Covaliov, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5