3ra-550/19 — Contestarea actului administrativ

3ra-550/19 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-550/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci și L. Pruteanu)

DECIZIE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Oleg Sternioală

judecătorii Ion Druță

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Valentina Butnaru, reprezentată de către

avocatul Dumitru Pavel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Chișinău, intervenient accesoriu Valentina Butnaru și Agenția Proprietăți

Publice cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererile de apel depuse de către Consiliul municipal Chișinău și

Valentina Butnaru, reprezentată de către avocatul Dumitru Pavel, fiind menținută

hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în

judecată la 5 iulie 2017 împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient

accesoriu Valentina Butnaru și Agenția Proprietăți Publice cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea pretențiilor reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 3/18-8 din 11 aprilie 2017 „Cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată asupra terenului din str. Valea Dicescu, nr. 7” s-a

decis atribuirea în proprietate Valentinei Butnaru a unui lot de pământ cu suprafața de

466 m2 din str. Valea Dicescu, nr. 7.

După efectuarea unui control a constatat că decizia Consiliului Municipal

Chișinău nr. 3/18-8 din 11 aprilie 2017 a fost adoptată contrar prevederilor legale.

S-a specificat că în aceste condiții, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, s-a adresat cu notificarea nr. 1304/OT4 - 958 către Consiliul municipal Chișinău

1

și a solicitat abrogarea deciziei respective, iar până la depunerea cererii de chemare în

judecată, Consiliul municipal Chișinău nu a reacționat sub nici o formă.

Reclamantul a menționat că decizia nr. 3/18-8 din 11 aprilie 2017 a Consiliului

Municipal Chișinău contravine prevederilor legale deoarece conform datelor din

Registrul bunurilor imobile proprietarul terenului vizat în decizia respectivă este

Republica Moldova, iar legea oferă doar proprietarului dreptul de posesiune,

dispoziție și folosință asupra bunului,

Astfel administrația publică locală nu putea decide referitor la privatizarea unui

bun ce nu îi aparține cu drept de proprietate. De asemenea organul abilitat cu

deetatizarea proprietății publice este Agenția Proprietății Publice subordonată

Ministerului Economiei.

A solicitat Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 3/18-8 din 11 aprilie 2017.

Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de

chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Valentina Butnaru și

Agenția Proprietăți Publice cu privire la contestarea actului administrativ a fost

admisă.

S-a dispus anularea Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/18-8 din 11

aprilie 2017 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra

terenului din str. Valea Dicescu, nr. 7, d-nei Valentina Butnaru” (f.d. 55, 61-65).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a concluzionat că statul Republica Moldova

deține dreptul de proprietate asupra terenului din mun. Chișinău str. Valea Dicescu,

nr. 7 număr cadastral 0100210164. Dreptul de proprietate al statului este protejat în

egală măsură ca și dreptul de proprietate al persoanelor fizice și juridice. Astfel

proprietarul deține dreptul de posesiune, folosință și dispoziție asupra bunului, dreptul

de dispoziție constă în dispoziție materială - dreptul de a hotărî asupra existenței

materiale a bunului său și dreptul de dispoziție juridică -adică dreptul titularului de a

hotărî cu privire la soarta juridică a bunului său, proprietarul putând să înstrăineze sau

să constituie asupra bunului alte drepturi reale. Astfel statul prin autoritățile sale

competente deține și oferă dreptul de dispoziție asupra terenului, din mun. Chișinău

str. Valea Dicescu, nr. 7, număr cadastral 0100210164, prin acte de dispoziție exprese,

emise în baza legii. Prezumția deținerii de alte autorități a dreptului de dispoziție

asupra proprietății statului nu există, astfel nici o entitate publică sau privată nu își

poate atribui arbitrar dreptul de dispoziție asupra proprietății statului.

Manifestând dezacord față de hotărârea primei instanțe, la 5 iunie 2018,

Valentina Butnaru, reprezentată de către avocatul Dumitru Pavel și respectiv, la 21

iunie 2018 Consiliul municipal Chișinău au declarat apel, solicitând admiterea

acestuia și casarea integrală a hotărârii din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de către Consiliul municipal Chișinău și Valentina Butnaru,

reprezentată de către avocatul Dumitru Pavel, fiind menținută hotărârea din 5 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 128, 129-136).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a elucidat

toate circumstanțele pricinii, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele

administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție corectă.

2

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, Valentina Butnaru, reprezentată

de către avocatul Dumitru Pavel, fiind împuternicit prin mandatul nr. 0951299 din 26

octombrie 2017 (f.d. 23), la 14 ianuarie 2019, a contestat-o cu recurs solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei, fiind încălcate

normele de drept procedural și aplicate eronat normele de drept material.

Totodată, recurenta a accentuat că instanțele de judecată a încălcat normele de

drept procedural, deoarece nu a fost antrenat în proces coproprietarul construcțiilor –

Valentin Buntaru.

S-a mai precizat că la moment suntem în situația când terenul aferent casei de

locuit al recurentei, prin lege, este recunoscut ca fiind proprietate a acesteia și doar ea

poate pretinde la aceste teren, iar pe de altă parte, terenul dat, chipurile, prin efectul

înregistrării cadastrale se află în gestiunea Agenției Proprietății Publice, doar că prin

efectul aceleiași Legi și propriului Regulament, această Agenție nu este competentă să

gestioneze terenurile aferente caselor de locuit.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 4 februarie 2019, prin care a fost expediată în adresa părților copia

deciziei instanței de apel (f.d. 137), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar

certifica data recepționării de către recurentă a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost depus în termen.

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 2 aprilie 2019, iar la 3

mai 2019, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care Agenția

Proprietății Publice a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Suăpremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de către

Valentina Butnaru, reprezentată de către avocatul Dumitru Pavel întemeiat și care

urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunțate, se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă al

RM, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

3

integral decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițînd cauza spre

rejudecare în prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea

eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f). La

solicitarea participanților la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre

rejudecare în prima instanță o singură dată în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. d) Cod de procedură civilă, se consideră că normele

de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Actele administrate la dosar certifică faptul că Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată la 5 iulie 2017 împotriva

Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Valentina Butnaru și Agenția

Proprietăți Publice, prin care a solicitat anularea decizie Consiliului municipal

Chișinău nr. 3/18-8 din 11 aprilie 2017.

Ulterior, prima instanță prin hotărârea din 5 iunie 2018 a dispus anularea

Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/18-8 din 11 aprilie 2017 „Cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată asupra terenului din str. Valea Dicescu,

nr. 7, d-nei Valentina Butnaru”, iar instanța de apel prin decizia din 22 ianuarie 2019 a

respins cererile de apel depuse de către Consiliul municipal Chișinău și Valentina

Butnaru, reprezentată de către avocatul Dumitru Pavel, menținând hotărârea din 5

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând situația de fapt din prezenta speță, în coroborate cu probele

atașate la dosar, menționează că este prematură concluzia primei instanțe, menținută

prin decizia instanței de apel, deoarece soluția în speță este eronată, adoptată cu

încălcarea normelor de drept procedural, care afectează legalitatea deciziei contestate

și însuși conținutul unui proces echitabil.

Prin prisma art. 6 CEDO și art. 241 Cod de procedură civilă, întru asigurarea

legalității și temeiniciei hotărârii, instanțele de judecată au obligația de a-și motiva

hotărîrile, care trebuie să cuprindă circumstanțele cauzei, constatate de instanță,

probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, răspunsuri la argumentele

părților și legile de care s-a călăuzit instanța.

Instanța de recurs menționează că potrivit probelor atașate la dosar, actul

administrativ contestat vizează soții Valentina Butnaru și Valentin Butnaru, însă

instanța de judecată a omis antrenarea în proces a lui Valentin Butnaru.

În acest sens, instanța de recurs consideră oportun de a reliefa prevederile art.

183 alin. alin. (1) și (2) lit. lit. b) și c) Cod de procedură civilă, care statuează

exhaustiv că după ce primește cererea de chemare în judecată, judecătorul pregătește

pricina pentru dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei justă și promptă.

Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice pricină civilă și are

ca scop constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a

pricinii, stabilirea componenței participanților la proces și implicarea în proces a altor

persoane.

Prin urmare, legiuitorul în norma de drept procedural citată a lăsat prerogativa

judecătorului, în procesul de pregătire a pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare,

reieșind din materialele administrate, să decidă asupra necesității antrenării în proces

și a altor persoane.

4

Astfel, instanța de recurs reține argumentul recurentei precum că instanțele de

judecată, la judecarea pricinii au soluționat problema drepturilor unor persoane care

nu au fost implicate în proces, și anume a coproprietarului construcțiilor Valentin

Butnaru.

În consecință, întrucât soluționarea problemei drepturilor unor persoane

neantrenate în proces se poate manifesta prin afectarea de fapt a acestor persoane,

anume prin punerea în executare a hotărârii, instanța de recurs remarcă că instanțele

de judecată ierarhic inferioare au soluționat problema drepturilor lui Valentin Butnaru

care nu a fost implicat în proces.

Nu în ultimul rînd, Colegiul consideră necesar de a reliefa prevederile art. 62

alin. alin. (1), (2) și (5) Cod de procedură civilă, care statuează expres că

coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică

soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți

și/sau pîrîți atunci cînd obiectul litigiului îl constituie drepturile și obligațiile comune

ale mai multor reclamanți sau pîrîți și cînd drepturile și obligațiile reclamanților sau

pîrîților decurg din aceleași temeiuri de fapt sau de drept. Ca urmare a constatării

temeiurilor coparticipării procesuale obligatorii, instanța judecătorească va înștiința,

din oficiu sau la cererea participanților la proces, pe toți coreclamanții și copîrîții

despre posibilitatea de a interveni în proces. Încheierea judecătorească prin care este

respinsă cererea participantului la proces privind înștiințarea coparticipantului poate fi

atacată cu recurs. Intervenirea în proces se dispune, printr-o încheiere, pînă la

închiderea dezbaterilor judiciare înaintea primei instanțe.

De menționat că circumstanțele relatate atestă încălcarea dreptului persoanelor

neantrenate în proces la apărare și totodată încălcarea principiului contradictorialității

și egalității părților în drepturile procedurale, care potrivit art. 26 alin. alin. (1) și (2)

CPC, presupune că, procesele civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și

egalității părților în drepturile procedurale. Contradictorialitatea presupune

organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți participanți la proces să aibă

posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege

modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de

alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de

drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere

asupra inițiativelor instanței.

Astfel, Colegiul punctează faptul că instanțele de judecată, nu au cercetat sub

toate aspectele circumstanțele cauzei și au încălcat normele legii procesuale stabilite

în acest sens, în consecință adoptând o soluție neîntemeiată.

Colegiul precizează că circumstanțele relatate supra atrag încălcarea dreptului

recurentului la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată și în

jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă, în motivare

se indică circumstanțele pricinii constatate de instanță, probele care se întemeiază

concluziile ei privitor la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

În sprijinul normelor naționale vin și reglementările Curții Europene pentru

Drepturile Omului, jurisprudența căreia își are izvorul în dreptul oricărei părți în

5

cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază

ai dreptului la un proces echitabil.

La rejudecarea cauzei, se va ține cont de criticile invocate în textul deciziei și se

va înlătura omisiunile admise, pentru asigurarea unei judecări corecte și legale a

pretențiilor înaintate.

Prin urmare, ținând cont de faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

soluționat problema drepturilor lui Valentin Butnaru care nu a fost implicat în proces,

iar potrivit normelor de drept procedural, chestiunea privind antrenarea în proces a

persoanei se soluționează de către prima instanță, Colegiul urmează să caseze decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în

Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Din considerentele menționate, avînd în vedere faptul că instanțele de judecată a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Valentina Butnaru,

reprezentată de către avocatul Dumitru Pavel, a casa decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în Judecătoria

Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 445 alin. (1) lit.

c1) Cod de procedură civilă al RM Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Valentina Butnaru, reprezentată de către

avocatul Dumitru Pavel.

Se casează integral decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu Valentina Butnaru și Agenția Proprietăți Publice cu privire la

contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în prima

instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală

judecătorii Ion Druță

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca Doneva

Nicolae Craiu

6