2ac-38/19 — recunoasterea ilegalitatii raspunsului, incasarea diferentei de pensie neachitate, obligarea recalcularii si achitarii pensiei

Dosar nr. 2ac-38/19

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând chestiunea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de

judecată, egală în grad,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nelea Budăi

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului, încasarea diferenței de pensie neachitate și obligarea

recalculării și achitării pensiei,

c o n s t a t ă:

La 15 ianuarie 2019, Nelea Budăi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-3858/18 din data de

26 decembrie 2018, încasarea diferenței de pensie neachitate și obligarea recalculării

și achitării pensiei (f.d.2-6).

Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a admis integral acțiunea înaintată de Nelea Budăi împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la obligarea recalculării pensiei.

S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.B-2858/18 din 26 decembrie 2018, prin care s-a refuzat efectuarea recalculării

pensiei pentru vechime în muncă Nelei Budăi. S-a anulat răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.B-2858/18 din 26 decembrie 2018

privind refuzul în recalcularea pensiei Nelei Budăi, ca fiind neîntemeiat. S-a încasat

de la Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova în beneficiul Nelei

Budăi diferența de pensie pentru perioada 01 aprilie 2016 – 01 aprilie 2017, în sumă

de 15 861,60 lei; pentru perioada 01 aprilie 2017 – 01 aprilie 2018, în sumă de

17 488,80 lei și pentru perioada 01 aprilie 2018 – 30 noiembrie 2018, în sumă de

19 598,40 lei. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

de a recalcula și achita pensia Nelei Budăi, începând cu 01 decembrie 2018 pe viitor,

în corespundere cu prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995

cu privire la statutul judecătorului, în cuantum de 80% din salariul mediu lunar

achitat efectiv (f.d.30).

1

La 06 martie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel

nemotivată, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii înaintate de Nelea Budăi

(f.d.32).

Conform fișei de repartizare, prezenta cauză civilă a fost repartizată

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Viorica Mihaila (f.d.44).

Prin încheierea din 18 martie 2019 Curții de Apel Chișinău s-a ridicat de la

examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nelea Budăi

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului, încasarea diferenței de pensie neachitate și obligarea

recalculării și achitării pensiei și a fost remisă Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, din motiv

că Nelea Budăi activează în cadrul Curții de Apel Chișinău, în calitate de

vicepreședinte (f.d.47-48).

Examinând temeiurile invocate în încheierea Curții de Apel Chișinău privind

strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră ca fiind

întemeiată propunerea de strămutare, cu strămutarea cauzei spre judecare în ordine

de apel la Curtea de Apel Bălți, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor

ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Conform art. 43 alin. (4) Cod de procedură civilă, strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Colegiul reține că, în litigiul dedus judecății, drept temei pentru înaintarea

propunerii de strămutare a cauzei a servit faptul că nepărtinirea judecătorilor Curții

de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces, și anume

a reclamantei-intimat Nelea Budăi, care deține funcția de vicepreședinte la această

instanță judecătorească.

Respectiv, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în hotărârea

Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a rezumat

principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței

judecătorești după cum urmează: într-o societate democratică este de o importanță

fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul

rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre

din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27).

În acest sens, articolul 6 CEDO cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie

imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,

existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

2

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (cauza Tocono și Profesorii

Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v. 3France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a

bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo

v. Italy și Wettstein v. Switzerland).În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a

constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-

se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă

acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers

obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa,

suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la

imparțialitatea sa.

Respectiv, Colegiul indică că în litigiul dedus judecății se profilează

temeinicia aserțiunilor precum că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău

ar putea fi știrbită de calitatea intimatei Nelea Budăi, deoarece acesta deține funcția

de vicepreședinte la această instanță judecătorească, iar acest fapt ar putea să nu

inspire încredere în imparțialitatea și absența prejudecății sau părtinirii Curții de

Apel Chișinău la judecarea prezentei cauze.

În acest sens, Colegiul consideră oportun de a învedera că potrivit art. 2.5 din

Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe

care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui

observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece

imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără

următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă

cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante

pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost

audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei

sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Din aceste considerente, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a strămuta cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Nelea Budăi împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, încasarea

diferenței de pensie neachitate și obligarea recalculării și achitării pensiei la Curtea

de Apel Bălți, ca fiind instanța de judecată egală în grad și situată în nemijlocita

apropriere a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), 269-270 din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

3

d i s p u n e:

Se strămută cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nelea

Budăi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului, încasarea diferenței de pensie neachitate și obligarea

recalculării și achitării pensiei de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

4