2ac-111/19 — recalcularea si achitarea pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recalcularea si achitarea pensiei
- Temei legal
- stramutarea pricinii în alta instanta egal in grad
2ac-111/19 — recalcularea si achitarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 2ac-111/19
Î N C H E I E R E
29 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Minciuna Anatolie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechimea în muncă,
c o n s t a t ă:
La 25.01.2019, Minciuna Anatolie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat obligarea
recalculării și achitării pensiei pentru vechimea în muncă, începînd cu 01.04.2015, în
corespundere cu prevederile art. 32 din Legea nr. 544 din 20.07.1995, ținîndu-se cont
de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.
Prin hotărârea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)
acțiunea a fost admisă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze
și să achite în beneficiul lui Minciuna Anatolie, pensia pentru vechimea în muncă,
începând cu perioada 01 aprilie 2015, în corespundere cu articolul 32 din Legea
nr.544 din 20 iulie 1995, ținîndu-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului
în exercițiu.
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 19.03.2019, Casa
Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 07 martie 2019
a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), solicitând admiterea apelului, casarea
hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare
în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a transmis Curții
Supreme de Justiție a RM pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de
Minciuna Anatolie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea
recalculării și achitării pensiei pentru vechimea în muncă, începînd cu 01 aprilie
2015, în corespundere cu prevederile art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995,
ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, întru
determinarea competenței unei alte instanțe de același nivel pentru examinarea cererii
1
de apel declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 07
martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a strămuta cauza la o
altă instanță de același grad din următoarele considerente.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,
prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În corespundere cu art. 192 Cod administrativ, pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie
complete și/sau colegii specializate de judecători.
În temeiul art. 193 alin. (1) și (2) Codul administrativ, în judecătorii acțiunile în
contencios administrativ se soluționează de un singur judecător. Curțile de apel, atât
ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în
contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că în conformitate cu art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, instanța
ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea
acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța
competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii
unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea
judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale,
nu poate funcționa o perioadă îndelungată.
La caz s-a stabilit că Minciuna Anatolie a sesizat Judecătoria Chișinău (sediul
Rîșcani) cu o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale prin care a solicitat obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechimea
în muncă, începînd cu 01 aprilie 2015, în corespundere cu prevederile art. 32 din
Legea nr. 544 din 20 iulie 1995, ținîndu-se cont de mărimea salariului lunar al
judecătorului în exercițiu.
Prin decretul Președintelui Republicii Moldova, privind numirea în funcție a
unor judecători, nr. 1534-IV din 28.02.2008, Minciuna Anatolie a fost numit, prin
transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
În debut, pentru a se pronunța asupra temeiniciei încheierii de strămutare a
cauzei la o altă instanță egală în grad, Colegiul consideră necesar a reitera că drept
temei a servit faptul că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, ar putea fi
știrbită de calitatea participanților la proces, și anume a reclamantului Minciuna
Anatolie, care deține funcția de judecător la această instanță judecătorească.
În această ordine de idei, Colegiul conchide că, în condițiile din speță, nu au fost
oferite garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința
imparțialității judecătorilor Curții de Apel Chișinău, la soluționarea litigiului dedus
judecății în care unul din justițiabili este coleg de breaslă de al lor. Acest fapt face
incidentă aplicabilitatea prevederilor articolul 198 alin. (3) lit. a) din Codul
administrativ și necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, dacă
2
există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele
cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Respectiv, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma
jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 200 5), Înalta
Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea
instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în primul rând, că într-o
societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să
inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale
(a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20,
). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie
imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,
existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.
Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata
convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare
obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude
orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie
1982 și Grieves v. the United Kingdom).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care
pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această
privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și
Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).
Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui
că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu
este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această
bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și
Wettstein v. Switzerland).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie
evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și
comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau
prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă
instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude
orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Sub acest aspect urmează a fi remarcat că, potrivit articolului 2.5 din Principiile
de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată
că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator
rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre
astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul
în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una
dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces;
cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca
3
martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un
interes economic în rezultatul procesului.
Din considerentele relevate supra, Colegiul ajunge la concluzia că încheierea
instanței de apel privind strămutarea examinării cauzei este întemeiat și urmează a fi
admisă, iar cauza de contencios administrativ sus-indicată urmează a fi strămutată
pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, ca fiind instanță de judecată egală în grad
și care este situată în imediata apropiere a razei de activitate a Curții de Apel
Chișinău.
În conformitate cu art. 198 alin. (3) lit.a) din Codul administrativ, art. 270 din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată depusă de Minciuna Anatolie împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechimea în
muncă, la Curtea de Apel Bălți.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
4