3ra-244/19 — constatarea ilegalitatii refuzului si incalcarii obligatiei de aplicare a sanctiunii

Dosar nr. 3ra-244/19 prima instanță, Judecătoria Soroca, sediul Central (O. Jamba) instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (A. Albu, Eu. Bejenaru, A. Toderaș) D E C I Z I E 20 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Nicolae Craiu Victor Burduh Nina Vascan examinând recursurile declarate de Victor Vasilos și Victor Felișcan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Felișcan împotriva Inspectoratului General al Poliției și Sergiu Boroda, intervenient accesoriu Victor Vasilos cu privire la constatarea ilegalității refuzului și constatarea încălcării obligației de aplicare a sancțiunii, împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care s-a admis apelul declarat de Victor Felișcan, s-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și în această parte s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a încetat procesul în cauza civilă, în rest, hotărârea s-a menținut fără modificări, c o n s t a t ă: La 21 martie 2018, Victor Felișcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Sergiu Boroda, intervenient accesoriu Victor Vasilos cu privire la constatarea ilegalității refuzului și constatarea încălcării obligației de aplicare a sancțiunii.

În motivarea acțiunii, reclamantul Victor Felișcan a indicat că la data de 25 ianuarie 2018 a expediat în adresa pîrîtului Inspectoratul General al Poliției o cerere, prin care a solicitat tragerea la răspundere contravențională a lui Victor Vasilos, angajatul Regimentului de patrulare Nord al INP, care folosindu-se de situația de serviciu, a încălcat prevederile Codului contravențional, și anume a condus mijlocul de transport cu ambele plăcute de înmatriculare acoperite cu noroi. Astfel, reclamantul a menționat în cererea adresată pîrîtului că la data de 15 ianuarie 2018, ora 12.15 conducătorul auto Victor Vasilos, a condus mijlocul de transport cu număr de înmatriculare XXXXX, pe care la parcat lângă Judecătoria Soroca, str. Independenței 62, cu ambele plăcute de înmatriculare acoperite cu noroi, fapt care a făcut imposibilă citirea informației de pe plăcuțele de înmatriculare.

1 Reclamantul a invocat că despre acest caz a anunțat colaboratorii Inspectoratului General al Poliției, la numărul de telefon +373 68999902, care i-au comunicat că va fi contactat suplimentar pentru anumite detalii, eventual pentru a prezenta înregistrarea video. Însă, pînă în prezent, nu a fost contactat. Reclamantul Victor Felișcan a specificat că despre cazul relatat supra, a înregistrat un mesaj pe pagina oficială: http://politia.md/ro/content/ideea-ta- conteaza. Reclamantul a menționat că cererea a fost recepționată de Inspectoratul General al Poliției la 29 ianuarie 2018, conform trimiterii poștale DS3006032263AR, iar la 17 februarie 2018 a primit scrisoarea nr.F-63/18, prin care i s-a răspuns la cererea din 25 ianuarie 2018. Respectiv, reclamantul a invocat că răspunsul INP este contrar legii și principiului egalității în fața legii, pîrîtul își protejează angajații săi, care sînt obligații să respecte exigențele Regulamentului circulației rutiere.

La fel, pîrîtul a indicat 2 temeiuri contradictorii de absolvire a răspunderii contravenționale si anume, faptul că plăcuțele de înmatriculare XXXXX erau parțial acoperite de material antiderapant, dar lizibile, iar traseele naționale au fost presurate cu material antiderapant. Reclamantul Victor Felișcan a indicat că Inspectoratul General al Poliției nu a invocat temeiul legal prevăzut în art. 19 Cod contravențional, or acesta nu prevede ca temei acoperirea plăcuțelor de înmatriculare parțial sau total. De asemenea, reclamantul a precizat că vizionînd înregistrările video executate de Victor Felișcan la fața locului și prezentate pîrîtului, este cert că plăcuțele de înmatriculare din față și din spate nu erau lizibile la cel puțin 10 metri.

Reclamantul Victor Felișcan a specificat că Inspectoratul General al Poliției eronat a identificat obiectul litigiului, ori petiția a fost depusă în baza acțiunilor cetățeanului Republicii Moldova, Victor Vasilos, indiferent de profesia pe care o exercită, însă pîrîtul a examinat posibilitatea tragerii la răspundere contravențională a angajatul Regimentului de patrulare Nord al INP, fapt care contravine prevederilor art.16 Cod Contravențional.

Reclamantul a invocat că pîrîtul nu a indicat temeiurile de drept cu privire la refuzul de tragere la răspundere disciplinară a angajatul Regimentului de patrulare Nord al INP, fapt ce contravine art. 1 alin.(l) din Legea contenciosului administrativ nr. 783 din 10 februarie 2000. Cu referire la pretenția cu privire la încasarea din contul pîrîților în mod solidar în beneficiul lui Victor Felișcan a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul ilegal de a soluționa petiția, reclamantul a menționat că Inspectoratul General al Poliției a ignorat cerințele legale a reclamantului de a pretinde tragerea la răspundere contravențională și nu a invocat temeiul legal de absolvire a răspunderii contravenționale a lui Victor Vasilos, manifestînd în mod discriminatoriu un tratament favorizat acestuia, deoarece este angajatul Inspectoratului General al Poliției.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza art. 20, 26 ale Constituției Republicii Moldova; art. 3 alin.(2); 16, 25 alin.(l) lit.b) și alin.(4) ale Legii contenciosului administrativ nr. 783 din 10 februarie 2000. 2 Prin urmare, reclamantul Victor Felișcan a solicitat admiterea acțiunii, constatarea ilegalității refuzului pîrîtului din scrisoarea nr.F-63/18 din data de 17 februarie 2018 cu privire la tragerea la răspundere contravențională și/sau disciplinară a ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. l Bălți a Regimentului de patrulare Nord al INP al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior, Victor Vasilos; constatarea încălcării de către pîrîtul Inspectoratul General al Poliției a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale pentru fapta comisă și a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii disciplinare față de angajatul său pentru fapta comisă, obligarea pîrîtului Inspectoratului General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința lui Victor Vasilos pentru fapta comisă și decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior Victor Vasilos, încasarea de la pârâți în mod solidar,

în beneficiul reclamantului a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul ilegal de a satisface cerințele din petiție și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Felișcan Victor împotriva Inspectoratului General al Poliției și Sergiu Boroda, intervenient accesoriu de partea pîrîtului Victor Vasilos privind constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din scrisoarea nr. F-63/18 din 17 februarie 2018 de tragere al răspundere contravențională și/sau disciplinară al ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Victor Vasilos, constatarea încălcării de către Inspectoratul General de Poliție a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale și disciplinare și încasarea în mod solidar a prejudiciului moral în valoare de 10 000 lei.

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Victor Felișcan.

S-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în partea ce ține de constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din scrisoarea nr. F-63/18 din data de 17 februarie 2018 de tragere la răspundere contravențională al ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Victor Vasilos, constatarea încălcării de către Inspectoratul General de Poliție a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale, obligarea Inspectoratului General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior Vasilos Victor, și în această parte s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a încetat procesul în cauza civilă.

În rest, hotărârea s-a menținut fără modificări. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3 După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces, la data de 29 noiembrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.181), fiind recepționată de Victor Vasilos la 03 decembrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118092222AS (f.d.182) și de către Victor Felișcan la data de 04 decembrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118092217AS (f.d.185) . Totodată, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată la 28 noiembrie 2018. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de Victor Vasilos, prin intermediul oficiului poștal, la 15 ianuarie 2019 și de către Victor Felișcan, prin intermediul oficiului poștal, la 04 februarie 2019, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La data de 15 ianuarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Victor Vasilos a declarat recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. În motivarea cererii de recurs, recurentul Victor Vasilos a indicat că instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă situației de fapt și de drept Recurentul a reiterat că a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu neîntemeiat, fapt ce contravine prevederilor art.67 alin.(l) Cod de procedură civilă. Ori, la 15 ianuarie 2018 nu s-a aflat în misiune de serviciu și nu a reprezentat subdiviziunea Ministerului Afacerilor Interne.

Recurentul a menționat că soluția instanței de apel este neclară și contradictorie, bazată pe lipsă de fundament temeinic și material probator, ori instanța de apel s-a limitat doar, la transcrierea unor extrase din Codul contravențional, fără a da o apreciere motivată per ansamblu a normelor citate. Recurentul Victor Vasilos a precizat că în urma anchetei efectuate, ca rezultat a plîngerii depuse de către Victor Felișcan, s-a stabilit că Victor Vasilos la data de 15 ianuarie 2018, deplasîndu-se spre orașul Soroca, nu a fost posibil de a evita murdărirea vehiculului și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, datorită condițiilor climaterice și intervenției pe drumurile naționale a angajaților SA „Drumuri-Bălți”.

Respectiv, recurentul a invocat că atragerea la răspunderea contravențională a lui, ar fi contradictorie cu principiile legalității și dreptății, care stau la baza aplicării Codului contavențional. Un alt aspect al ilegalității deciziei instanței de apel, indicat de recurent este faptul că Inspectoratul General al Poliției fiind obligat de a-l atrage la răspundere contravențională pe Victor Vasilos, i-a fost atribuit statutul de agent constatator. Ori, instanța de apel î-i asumă calitatea de agent constatator, însă evită să indice care anume contravenție a fost comisă și care sancțiune contravențională este obligat Inspectoratul General al Poliției să aplice recurentului, deși, atît Inspectoratul General al Poliției cît și instanța de judecată nu au calitatea de agent constatator.

Iar, instanța de judecată nu este organ de urmărire administrativă ori penală, fiind împuternicită doar să soluționeze cauzele contravenționale. 4 Recurentul a specificat că prevederile art.25 al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, stabilște că nu ține de competența instanței de contencios administrativ obligarea autorității administrative de a sancționa contravențional angajatul său. Ori, însăși refuzul Inspectoratului General al Poliției nu poate fi calificat ca obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, dat fiind faptul că nu este un act administrativ, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț.

Recurentul Victor Vasilos a menționat că caracterul superficial al examinării cauzei de către instanța de apel, este relevat și prin conținutul expus în p.40 al deciziei recurate, în care se indică că Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți va admite apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, ori a examinat totuși apelul declarat de către Victor Felișcan, dar nu apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat. La data de 04 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Victor Felișcan a declarat recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată de Victor Felișcan și încasate de la pîrîți în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor menționate în cererea de chemare în judecată, recurentul Victor Felișcan a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Recurentul a specificat că obiect de examinare în contecios administrativ este dezacordul lui cu răspunsul primit, și anume scrisoarea nr.F-63/18 din data de 17 februarie 2018, semnată de Sergiu Boroda, șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției. Astfel, Victor Felișcan a invocat că răspunsul este contrar legii și principiului egalității în fața legii și justiției, poziția pîrîtului este neclară și nu indică temeiurile de drept pentru o eventuală absolvire de răspundere disciplinară.

Ori, răspunsul primit nu conține o poziție clară, și anume dacă Victor Vasilos a fost absolvit de răspundere pe motiv că plăcuțele erau numai parțial mudare, or datorită faptului că în acea zi au fost presurate traseele cu material antiderapant. La fel, recurentul a menționat că Inspectoratul General al Poliției nu a examinat posibilitatea tragerii la răspundere disciplinară pentru lipsa de diligență a lui Victor Vasilos.

Cu referire la argumentul expus în scrisoarea nr.F-63/18 din 17 februarie 2018 a Inspectoratului General al Poliției precum că, la data de 14 ianuarie 2015, ora 02:00 - 06:30 pe traseele naționale a fost presurat material antiderapant, recurentul Victor Felișcan a invocat că faptele s-au petrecut în luna ianuarie 2018, dar nu în ianuarie 2015. La fel, recurentul a precizat că Inspectoratul General al Poliției nu a probat că plăcuțele lui Victor Vasilos au fost acoperite anume cu moluză și că acesta nu a avut posibilitatea să șteargă plăcuțele de înmatruculare, or din înregistrările video se observă că conducătorul auto a început deplasarea fără a verifica starea mijlocului de transport. 5 Recurentul Victor Felișcan a specificat că soluția instanței de apel este contrară art. 1 alin.(2), art. 3 alin.(l); art. 20 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 783 din 10 februarie 2000, art. 1404 alin.(l) Cod civil.

La data de 01 februarie 2019, în adresa intimaților Inspectoratului General al Poliției, Sergiu Boroda și Victor Felișcan a fost expediată copia recursului declarat de către Victor Vasilos, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Victor Vasilos (f.d.200). La data de 06 februarie 2019, în adresa intimaților Inspectoratului General al Poliției, Sergiu Boroda și Victor Vasilos a fost expediată copia recursului declarat de către Victor Felișcan, însă intimații Sergiu Boroda și Victor Vasilos nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Victor Felișcan (f.d.213).

Totodată, la 20 februarie 2019, intimatul Inspectoratul General al Poliției a depus referință la cererea de recurs declarată de Victor Felișcan, prin care a solicitat declararea inadmisibilității recursului declarat de Victor Felișcan sau respingerea acestuia ca neîntemeiat (f.d.216-220). Prin încheierea din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de Victor Vasilos și Victor Felișcan împotriva deciziei din data de 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost considerate admisibile. Verificând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune respingerea recursului și menținerea deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din materialele cauzei reiese că la 21 martie 2018, Victor Felișcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Sergiu Boroda, intervenient accesoriu Victor Vasilos prin care a solicitat admiterea acțiunii, constatarea ilegalității refuzului pîrîtului din scrisoarea nr.F-63/18 din data de 17 februarie 2018 cu privire la tragerea la răspundere contravențională și/sau disciplinară a ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. l Bălți a Regimentului de patrulare Nord al INP al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior, Victor Vasilos; constatarea încălcării de către pîrîtul Inspectoratul General al Poliției a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale pentru fapta comisă și a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii disciplinare față de angajatul său pentru fapta comisă, 6 obligarea pîrîtului Inspectoratul General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința lui Victor Vasilos pentru fapta comisă și decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior Victor Vasilos, încasarea de la pârâți în mod solidar, în beneficiul reclamantului a sumei de 10 000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul ilegal de a satisface cerințele din petiție și a cheltuielilor de judecată (f.d.2- 10). Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Felișcan Victor împotriva Inspectoratului General al Poliției și Sergiu Boroda, intervenient accesoriu de partea pîrîtului Victor Vasilos privind constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din scrisoarea nr. F-63/18 din 17 februarie 2018 de tragere al răspundere contravențională și/sau disciplinară al ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Victor Vasilos, constatarea încălcării de către Inspectoratul General de Poliție a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale și disciplinare și încasarea în mod solidar a prejudiciului moral în valoare de 10 000 lei (f.d.124-126).

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Victor Felișcan.

S-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în partea ce ține de constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din scrisoarea nr. F-63/18 din data de 17 februarie 2018 de tragere la răspundere contravențională al ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Victor Vasilos, constatarea încălcării de către Inspectoratul General de Poliție a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale, obligarea IGP să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al IGP, inspector superior Vasilos Victor, și în această parte s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a încetat procesul în cauza civilă.

În rest, hotărârea s-a menținut fără modificări (f.d.170-180). Instanța de recurs menționează că pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că la 25 ianuarie 2018 Victor Felișcan a înaintat o cerere către Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat atragerea la răspundere contravențională a lui Victor Vasilos, să fie informat în scris despre decizia adoptată pe caz și prezentarea copiei autentificate a procesului-verbal cu privire la contravenție, în cazul în care acesta va fi întocmit, pentru faptul că la 15 ianuarie 2018 conducătorul auto Victor Vasilos, a condus mijlocul de transport cu n/î XXXXX, cu ambele plăcuțe de înmatriculare acoperite cu noroi (f.d.11-12). Iar, ulterior o cerere similară a fost depusă în format electronic (f.d.69).

Prin răspunsul nr. F-63/18 din 17 februarie 2018, Inspectoratul General al Poliției i-a comunicat lui Victor Felișcan că cererile înaintate au fost conexate într-un singur material, iar drept urmare al examinării acestuia, nu au fost stabilite 7 elemente constitutive ale contravenției, pentru care ar fi pasibil de răspundere contravențională cît și disciplinară inspectorul superior Victor Vasilos, angajatul Regimentului Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției (f.d.14).

În motivarea răspunsului sus indicat, Inspectoratul Național de Patrulare a invocat informațiile oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat și SA ”Drumuri-Bălți”, conform cărora la 15 ianuarie 2018, în zona Briceni-Soroca-Bălți au fost prezente precipitații în formă de zăpadă și pe traseele naționale, și anume M2 km 115-135, R6 km 125-137, R13 km+450-km14+750, R15 km 0-7 a fost presărat material antiderapant cu compoziția 30% sare și 70% nisip (f.d.81, 83). Cu referire la pretenția lui Victor Felișcan cu privire la atragerea lui Victor Vasilos la răspundere disciplinară, Colegiul menționează că instanțele ierarhic inferioare corect au respins pretenția respectivă, ori la caz nu au fost constatate temeiuri de atragere la răspundere disciplinară a intervenientului accesoriu Victor Vasilos.

Instanța de recurs reține că prin Legea nr.94 din 02 iunie 2017, în vigoare din 07 iulie 2017 a fost abrogat capitolul V din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, care reglementa disciplina muncii polițistului.

Astfel, din 07 iulie 2017 disciplina muncii polițistului este reglementată de Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, în vigoare din 16 iunie 2017. Punctul 39 al Statului menționat supra prevede că se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvîrșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrîngerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Conform punctului 47 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea funcționarilor în spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

Punctul 65 al Statutului nominalizat stipulează că desfășurarea anchetei de serviciu presupune: 1) examinarea sesizării; 2) audierea funcționarului sau funcționarilor a căror faptă constituie obiectul sesizării; 3) audierea persoanei care a formulat sesizarea sau a celei care a raportat despre abaterea disciplinară comisă; 4) culegerea informațiilor considerate necesare pentru soluționarea cazului, inclusiv date cu caracter personal, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror altor persoane ale căror declarații pot contribui la soluționarea justă a 8 cazului; 5) administrarea probelor, precum și verificarea documentelor, a declarațiilor prezentate. Instanța de recurs relevă că temei pentru inițierea anchetei de serviciu cu privire la acțiunile polițistului Victor Vasilos a constituit petiția lui Victor Felișcan.

Iar, în cadrul desfășurării anchetei de serviciu a fost examinată această petiție, a fost audiat funcționarului a cărui fapte constituie obiectul sesizării, Victor Vasilos (f.d.84-88). Ori, conform punctului 68, subpunctul 1 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, persoana căreia i-a fost încredințată efectuarea anchetei de serviciu este obligată să solicite explicații scrise de la funcționarul în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu. La fel, au fost întreprinse măsuri pentru audierea persoanei care a formulat petiția, Victor Felișcan, care a fost citat pentru a fi audiat în legătură cu petiția depusă și pentru a prezenta probele acumulate de acesta (f.d.77).

În cadrul desfășurării anchetei de serviciu au fost culese informații considerate necesare pentru soluționarea cazului, administrate probele, precum și verificate documentele și declarațiile prezentate. Conform punctului 68, subpunctul 7 al Statutului indicat mai sus, persoana căreia i-a fost încredințată efectuarea anchetei de serviciu este obligată în baza rezultatelor anchetei de serviciu să formuleze concluzii cu propunerile de rigoare, după caz, să întocmească proiectul ordinului cu privire la sancționare pe care să-l prezinte spre coordonare conducătorului care a dispus efectuarea anchetei de serviciu, iar angajatorului sau persoanei care îl înlocuiește spre aprobare.

Instanța de recurs reține că în urma desfășurării anchetei de serviciu a fost emisă încheierea emisă de către comandatul Companiei de patrulare nr. 1 Bălți, comisarul principal Veaceslav Pleșco, aprobată de șeful adjunct al INP al Inspectoratului General al Poliției, comisarul-șef, Sergiu Boroda (f.d.65-67). Astfel, prin încheierea din 17 februarie 2018 privind rezultatul examinării petiției lui Victor Felișcan, referitor la acțiunile pretins ilegale admise de către angajatul Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare Nord din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare Nord din cadrul Inspectoratului General al poliției, Victor Vasilos, a fost finalizată examinarea petiției și propus de a fi informat petiționarul despre rezultatul examinării petiției.

Colegiul reiterează că prin răspunsul nr. F-63/18 din 17 februarie 2018, Inspectoratul General al Poliției i-a comunicat lui Victor Felișcan că cererile înaintate au fost conexate într-un singur material, iar drept urmare al examinării acestuia, nu au fost stabilite elemente constitutive ale contravenției, pentru care ar fi pasibil de răspundere contravențională cît și disciplinară inspectorul superior Victor Vasilos, angajatul Regimentului Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției (f.d.14). Subsecvent, instanța de recurs relevă că punctul 70 al Statutului nominalizat prevede că la finalizarea anchetei de serviciu, persoana sancționată disciplinar, în baza unei cereri scrise înaintate pe numele persoanei care a dispus desfășurarea anchetei de serviciu, este în drept să ia cunoștință de ordinul și materialele anchetei, 9 cu respectarea legislației privind secretul de stat și protecția datelor cu caracter personal.

Respectiv, prin expedierea răspunsului nr. F-63/18 din 17 februarie 2018 în adresa lui Victor Felișcan, Inspectoratul General al Poliției și-a exercitat obligația de a informa petiționarul despre rezultatul examinării petiției. Ori, petiționarul nu are acces la materialele anchetei de serviciu și Victor Felișcan și nici nu a depus o cerere pentru a face cunoștiință cu aceste materiale. Astfel, instanța de recurs indică că pretinsa abatere disciplinară sesizată de Victor Felișcan a fost examinată cu respectarea legislației în vigoare și corect a fost constată lipsa acesteia.

Ori, fapta invocată de Victor Felișcan nu constituie abatere disciplinară prevăzute de Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017. Mai mult, la data la care a fost comisă fapta invocată de Victor Felișcan ca fiind abatere disciplinară comisă de Victor Vasilos, acesta se afla în afara exercitării atribuțiilor de serviciu și nu era îmbrăcat în uniforma de serviciu.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au respins ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Victor Felișcan cu privire la constatarea ilegalității refuzului pîrîtului din scrisoarea nr.F-63/18 din data de 17 februarie 2018 cu privire la tragerea la răspundere disciplinară a ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. l Bălți a Regimentului de patrulare Nord al INP al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior, Victor Vasilos; constatarea încălcării de către pîrîtul Inspectoratul General al Poliției a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii disciplinare față de angajatul său pentru fapta comisă, obligarea pîrîtului Inspectoratului General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior Victor Vasilos.

De asemenea, Colegiul relevă că instanța de apel corect a conchis că procesul civil la cererea lui Victor Felișcan cu privire la constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din scrisoarea nr. F-63/18 din 17 februarie 2018, de tragere la răspundere contravențională al ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Victor Vasilos, constatarea încălcării de către Inspectoratul General de Poliție a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale, obligarea Inspectoratului General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința angajatului Regiment de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior Victor Vasilos, urmează a fi încetat.

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile 10 autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Art. 4 lit. f) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, stipulează actele exceptate de la controlul judecătoresc și prevede că nu pot fi atacate în instanțele de contencios administrativ, actele administrativ-jurisdicționale de sancționare contravențională și alte acte administrative pentru a căror desființare sau modificare legea prevede o altă procedură judiciară.

Instanța de recurs menționează că prin cerere de chemare în judecată Victor Felișcan a solicitat și constatarea ilegalității refuzului pîrîtului din scrisoarea nr. F-63/18 din 17 februarie 2018 cu privire la tragerea la răspundere contravențională a ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. l Bălți a Regimentului de patrulare Nord al INP al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior, Victor Vasilos; constatarea încălcării de către pîrîtul Inspectoratul General al Poliției a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale pentru fapta comisă, obligarea pîrîtului Inspectoratul General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința lui Victor Vasilos pentru fapta comisă (f.d.2-10).

Conform art. 1 Cod contravențional, prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile și dispozițiile generale și speciale în materie contravențională, determină faptele ce constituie contravenții și prevede procesul contravențional și sancțiunile contravenționale. Respectiv, cu referire la pretențiile enumerate supra, instanța de recurs relevă că este prevăzută o altă procedură judiciară pentru soluționarea acestora, și anume procesul contravențional. Instanța de recurs precizează că dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalității pe calea contenciosului administrativ, instanța refuză primirea cererii de chemare în judecată în temeiul art.169 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, iar dacă cererea a fost primită -încetează procesul în temeiul art.265 lit. a) Cod de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel corect a încetat procesul civil în partea ce ține de constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din scrisoarea nr. F-63/18 din 17 februarie 2018 de tragere la răspundere contravențională al ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, inspector superior Victor Vasilos, constatarea încălcării de către Inspectoratul General de Poliție a obligației de aplicare față de persoana vinovată a sancțiunii contravenționale, obligarea Inspectoratul General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratul General al Poliției, inspector superior Vasilos Victor, în temeiul art. 265 lit. a) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 265 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă. 11 Astfel, cererea de chemare în judecată de Victor Felișcan în partea pretențiilor indicate mai sus, nu urmează a fi judecată în instanță judecătorească în procedură civilă, în sens că cererea nu poate fi judecată în procedură civilă, aceasta urmând a fi judecată în procedură contravențională. Art. 13 din CEDO indică faptul că orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de Convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instituții naționale. Termenul „recurs efectiv”, în sensul acestui articol, urmează a fi privit nu ca o cale de atac instituită prin lege, ci ca un remediu real instituit la nivel național.

Adică, în cazul în care legea națională nu prevede dreptul la recurs efectiv în privința încălcării unui anumit drept prevăzut de Convenția Europeană, instanța de judecată urmează să primească cererea respectivă și să o soluționeze conform procedurii civile, aplicînd direct prevederile acesteia. La caz, prin încetarea procesului civil nu i-a fost încălcat dreptul lui Victor Felișcan la un recurs efectiv, ori acesta nu este lipsit de posibilitatea de a înainta pretențiile respective într-un proces contravențional, conform rigorilor Codului contravențional. Cu referire la pretenția înaintată de Victor Felișcan cu privire la repararea prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit că aceasta reprezintă o pretenție complementară, direct dependentă de admiterea pretențiilor de bază și întemeiat au respins această pretenție.

Instanța de recurs respinge argumentul recurentului Victor Vasilos, precum că neîntemeiat a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, fapt ce contravine prevederilor art.67 alin.(l) Cod de procedură civilă. Ori, la data de 15 ianuarie 2018 nu s-a aflat în misiune de serviciu și nu a reprezentat subdiviziunea Ministerului Afacerilor Interne. În conformitate cu art. 67 alin. (3) Cod de procedură civilă, intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre părți sau din oficiul instanței.

În litigiul dedus judecății, reclamantul Victor Felișcan a solicitat inclusiv obligarea pîrîtului Inspectoratului General al Poliției să emită decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința lui Victor Vasilos pentru fapta comisă și decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința angajatului Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector superior Victor Vasilos. Astfel, hotărârea pronunțată în această cauză civilă ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui Victor Vasilos, și anume acesta ar putea fi sancționat contravențional sau disciplinar. Respectiv, corect i-a fost atribuită calitatea de intervenient accesoriu lui Victor Vasilos.

Colegiul respinge argumentul recurentului Victor Vasilos precum că instanța de apel a examinat superficial cauza din motiv că în conținutul expus în p.40 al deciziei recurate se indică că Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți va admite apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, deși a examinat apelul declarat de către Victor Felișcan, dar nu apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat. 12 Ori, acest argument al recursului nu constituie temei de admitere a recursului și casare a deciziei recurate, fiind un motiv formal invocat de recurentul Victor Vasilos.

Totodată, Colegiul relevă că din actele cauzei rezultă cu certitudine că instanța de apel a examinat apelul declarat de Victor Felișcan, fapt indicat expres în partea introductivă, în motivarea și în dispozitivul deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, precum și în încheierea din 31 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, în încheierea din 21 august 2018 a Curții de Apel Bălți și în procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d.132-133, 146, 161, 168-180). Prin urmare, Colegiul conchide că decizia instanței de apel conține o apreciere, ce determină definitiv și incontestabil corectitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns.

Subsecvent, instanța de recurs indică că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva hotărîri pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60). La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO 13 a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei). Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la probarea concluziilor unei părți. Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Victor Vasilos și Victor Felișcan și de a menține decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se resping recursurile declarate de Victor Vasilos și Victor Felișcan.

Se menține decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Felișcan împotriva Inspectoratului General al Poliției și Sergiu Boroda, intervenient accesoriu Victor Vasilos cu privire la constatarea ilegalității refuzului și constatarea încălcării obligației de aplicare a sancțiunii. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Nicolae Craiu Victor Burduh Nina Vascan 14