3ra-299/19 — Cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechimea în muncă

3ra-299/19 — Cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechimea în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-299/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: T. Sîrcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Mihaila, V. Sîrbu, A. Minciuna)

ÎNCHEIERE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Primac

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru

vechimea în muncă,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și a fost menținută hotărârea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 04 iunie 2018 reclamantul Alexandr Primac a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și

achitării pensiei pentru vechimea în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada 1977-1990 a activat

în organele Procuraturii Republicii Moldova, deținând funcția de anchetator superior a

Procuraturii or. Chișinău a Republicii Moldova. În anul 2007, în baza Legii cu privire

la Procuratură nr. 118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la acel moment, i-a fost

stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariu mediu lunar

potrivit funcției deținute, cu respectarea principiului recalculării pensiei, la fiecare

majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu și a durat până la

sfârșitul anului 2011.

A susținut că, începând cu data de 01 iulie 2011, contrar principiilor generale de

drept și în temeiul Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 privind modificarea și completarea

1

unor acte legislative, Casa Națională de Asigurări Sociale l-a lipsit de dreptul dobândit

în mod legal de recalculare a pensiei, fiindu-i aplicat mecanismul general de indexare

la 01 aprilie a fiecărui an.

A specificat că, în legătură cu acest fapt, la data de 17 aprilie 2018 a expediat în

adresa pîrîtului cerere prealabilă, prin care a invocat că organul de asigurări sociale i-a

încălcat dreptul de proprietate dobândit anterior pe cale legală, prin aplicarea

obligatorie pentru procurorii pensionați a principiului recalculării pensiei la majorarea

pensiei, având în vedere majorarea salariului procurorului, în temeiul Legii nr. 37 din

07 martie 2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003

cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, Legii nr 3 din 25 ianuarie 2016

cu privire la procuratură, art. XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2017 privind

modificarea și completarea unor acte legislative.

A afirmat că, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-861/18

din 15 mai 2018, i-a fost refuzat în admiterea cerințelor, refuzul fiind argumentat prin

faptul că, începând cu 01 iulie 2011, ca urmare a modificării art. 73 din Legea cu privire

la procuratură, prin Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie

conform Legii privind pensiile de asigurărilor sociale de stat nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998 și potrivit art. 13 din aceasta lege, pensiile se indexează anual la 1

aprilie, în așa mod, temei legal de a recalcula pensia, ca procuror din salariul majorat

al procurorilor în exercițiu, nu este.

A precizat că, cuantumul pensiei i-a fost calculat și ulterior recalculat în mărime

de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcției deținute, cu recalcularea acesteia la

fiecare majorare a salariului mediu lunar a procurorului în funcție, (01 ianuarie 2016 –

01 ianuarie 2018) în baza Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la salarizare

în sectorul bugetar.

A punctat că, conform prevederilor art. I alin. 2 din Legea nr. 37 din 07 martie

2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2013 cu privire

la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, salariul procurorului, cu vechimea în

muncă până la 15 ani, a fost majorat cu 30 %, începând cu 01 aprilie 2013.

A notat că, conform art. XXIX din Legea nr.152 din 01 iulie 2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 01 august 2016, salariul

de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii

nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, și Legii

nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, luând în considerație nivelul

procuraturii în care procurorul își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în

funcția de procuror.

A relevat că, în temeiul art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 328 din 23 decembrie

2013, procurorul care are o vechime în muncă, în funcția de procuror de peste 12 ani,

i se stabilește salariul de funcție în cuantum de 3,15 salarii medii pe economie, iar

potrivit informației prezentate Casei Naționale de Asigurări Sociale de către

Procuratura Generală, reieșind din cuantumul salariului mediu pe economie realizat în

anul 2015, care constituie 4610 de lei 90 bani, mărimea salariului lunar al procurorului

din Procuratura Teritorială, care are o vechime de peste 12 ani, se prezintă în felul

2

următor: 3,15 x 4610 de lei 90 bani = 14524 de lei 33 bani.

A relatat că, ulterior, în temeiul art. XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016,

reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului din Procuratura Teritorială în

exercițiu, care are o vechime în muncă de peste 12 ani, are dreptul sa primească pensia

în mărime de 80 % din suma de 14524 de lei 33 bani, care constituie suma de 11619

de lei 46 bani.

A elucidat că, cele relatate atestă despre caracterul ilegal al răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, precum că la momentul actual, temei legitim de a

recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, nu există,

or, Casa Națională de Asigurări Sociale, la examinarea cererii prealabile, nu a

determinat corect raportul juridic în cauză, a interpretat eronat prevederile legale,

circumstanțele care, în esență, au și generat aplicarea incorectă a prevederilor legale,

ce reglementează raporturile juridice legate de stabilirea și recalcularea pensiei reieșind

din salariul mediu lunar achitat procurorilor în exercițiu, ținîndu-se cont de majorarea

generală a salariului procurorului în funcție, în așa fel, fiindu-i încălcat grav dreptul de

proprietate (pensie), dobândit anterior licit, prin aplicarea obligatorie pentru procurori

a principiului recalculării pensiei la majorarea ordinară a salariului lunar al

procurorului în funcție.

A solicitat recunoașterea ilegalității răspunsului nr. P-861/18 din 15 mai 2018,

obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechimea în muncă, conform

prevederilor Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar,

potrivit cărora, salariul procurorului, cu vechimea în muncă de până la 15 ani, a fost

majorat cu 30 %, începând cu 01 aprilie 2013 până la 31 iulie 2016, obligarea restituirii

și achitării pensiei pentru vechimea în muncă, în temeiul art. XXIX din Legea nr. 152

din 01 iulie 2016, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului din Procuratura

Teritorială în exercițiu, care are o vechime în muncă de peste 12 ani, cu recalcularea

acesteia, începând cu 01 august 2016, în mărime de 80 % din suma de 14524 de lei 33

bani, care constituie suma de 11619 de lei 46 bani, obligarea recalculării pensiei, de la

01 aprilie 2017, având în vedere majorarea salariului de la 01 aprilie 2017, ținîndu-se

ulterior cont de modificările posterioare ale legislației în cazul majorării generale a

salariului procurorului în funcțiune.

La data de 05 septembrie 2018 reclamantul Alexandr Primac a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, în care a indicat că în procesul întocmirii cererii de chemare

în judecată a comis o greșeală tehnică și aritmetică și anume: la pct. 3 din solicitări,

perioada din care este necesar de efectuat recalcularea pensie în legătură cu majorarea

cu 30 %, este 01 aprilie 2013 - 01 februarie 2014; la pct. 4 perioada recalculării în

legătură cu majorarea cu 80 %, este 30 noiembrie 2016 - 01 aprilie 2017; la pct. 4 unde

se vorbește despre salariul mediu pe economie a fost greșit luat în calcul salariul mediu

pe economie pentru anul 2015 care constituie suma de 4610 de lei 90 bani. De fapt,

trebuie de luat în calcul salariu mediu pe economie pentru anul 2017, care constituie

5600 de lei. Așadar, calculul va fi efectuat în modul următor 3,15 x 5600 de lei =

17640 de lei x 80 % = 14112 de lei.

Prin hotărârea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a

3

fost admisă parțial acțiunea depusă de Alexandr Primac, a fost recunoscut ca fiind

neîntemeiat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.

P-861/18 din 15 mai 2018, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova să recalculeze și să-i achite lui Alexandr Primac pensia pentru

vechime în muncă reieșind din salariul procurorului, în exercițiul funcției, începând cu

data de 05 aprilie 2013 - până la data de 01 februarie 2014, după creșterea salariului cu

30%, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Socială a Republicii Moldova să

recalculeze și să-i achite lui Alexandr Primac pensia pentru vechime în muncă începând

cu 01 decembrie 2016, în temeiul art. 51 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013

privind salarizarea judecătorilor și procurorilor (Legea nr. 152 din 30 iulie 2016, în

vigoare din 01 august 2016) și în temeiul art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr.

3 din 25 februarie 2016 (în vigoare de la 01 august 2016), după creșterea salariului cu

35%, reieșind din funcția deținută și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Socială

a Republicii Moldova să-i achite lui Alexandr Primac pensia pentru vechime în muncă,

în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținîndu-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a ajuns la

o concluzie justă și întemeiată privind admiterea cerințelor reclamantului, or, dreptul

la pensie a fost dobândit de reclamant odată cu acordarea pensiei pentru vechime în

muncă la 02 august 2007, iar drepturile diminuate prin normele Legii nr. 56 din 09

iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nu-i sunt aplicabile.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a învederat că, reclamantul beneficiază de dreptul la recalcularea și

achitarea pensiei pentru vechime în muncă reieșind din salariul procurorului, în

exercițiul funcției, conform prevederilor Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul

de salarizare în sistemul bugetar, începând cu data de 05 aprilie 2013 (data intrării în

vigoare a Legii nr. 37 din 07 martie 2013) - până la data de 01 februarie 2014 (data

când a fost suspendată plata pensiei), după creșterea salariului cu 30%.

De asemenea, instanța de apel a invocat că, prima instanță corect a conchis și

asupra faptului că, cerința reclamantului privind recalcularea și achitarea pensiei în

contextul Legii nr. 37 din 07 martie 2013 poate fi dispusă din data intrării în vigoare a

acesteia, adică de la data de 05 aprilie 2013 și până la data sistării achitării acesteia 01

februarie 2014, dat fiind faptul, că legea produce efectele juridice și este generatoare

de drepturi și obligații de la data intrării în vigoare a acestea. Astfel, cerința

reclamantului privind recalcularea pensiei începând cu 01 aprilie 2013, corect nu a fost

admisă, fiind dispusă recalcularea începând cu 05 aprilie 2013 (data intrării în vigoare

a legii).

La fel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a relevat că, instanța de fond întemeiat a constatat că reclamantul beneficiază

de dreptul la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din

4

salariul procurorului, în exercițiul funcției, în baza art. XXIX din Legea 152 din 01

iulie 2016, în vigoare din data de 01 august 2016, privind modificarea și completarea

Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor,

ținând cont de prevederile art. 60 al Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la

procuratură.

Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a

menționat că reclamantul beneficiază de dreptul la recalcularea și achitarea pensiei

pentru vechime în muncă, în temeiul art. XXIX din Legea 152 din 01 iulie 2016, în

vigoare din data de 01 august 2016, și ținând cont de prevederile art. 60 alin. (2) al

Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la procuratură, nu de la data de 01 august

2016, ci de la data la care achitarea pensiei pentru vechime în muncă a fost reluată de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, și anume din 01 decembrie 2016, ori temei

de a dispune recalcularea și achitarea pensiei pentru perioada sistării acesteia instanța

de judecată nu a stabilit, iar reclamantul nu neagă și nu înaintează careva pretenții

privind sistarea achitării pensiei pentru vechime în muncă în perioada 01 februarie

2014 - 30 noiembrie 2016.

În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a statuat că, argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova precum că începând cu data de 01 iulie 2011 pensia procurorilor

nu se mai recalculează, dar se indexează anual la 01 aprilie conform art. 13 din Legea

nr. 156 din 14 octombrie 1998, nu pot fi reținute, or acesta contravin cadrului normativ

național.

La data de 03 ianuarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a reiterat aceleași argumente care au fost

susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că conținutul art.

462 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare până la 01 ianuarie 2017) nu

prevede faptul că pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul

majorării generale a salariului procurorilor. De altfel, începând cu data de 01 iulie 2011

pensia procurorilor nu se mai recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform

art. 13 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998.

La data de 25 februarie 2019 Alexandr Primac a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea

deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 noiembrie

2018, iar recurentul a declarat recurs la data de 03 ianuarie 2019.

Astfel, recursul, declarat la data de 03 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

6

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

7