3ra-324/19 — cu privire la anularea proceselor- verbale

Dosarul nr. 3ra-324/19 Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central – Gh. Bîrsan Instanța de apel: CA Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza ÎNCHEIERE 20 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Grinco, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Grinco împotriva Consiliului sătesc Lopatnic, intervenienți accesorii Primăria satului Lopatnic, Tatiana Crețu și Comisia de Licențiere a Primăriei satului Lopatnic cu privire la anularea procesului - verbal nr. 2 din data de 21 martie 2017 și procesului - verbal nr. 1 din data de 18 aprilie 2017 privind desfășurarea licitației, împotriva deciziei din data 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de către Vasile Grinco, s-a menținut hotărârea și încheierea Judecătoriei Edineț, sediul Central din data de 30 mai 2018, constată: La 02 octombrie 2017 Vasile Grinco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Lopatnic, prin care a solicitat obligarea Consiliului sătesc Lopatnic să anuleze parțial procesul - verbal nr. 2 din data de 21 martie 2017 a Consiliului sătesc Lopatnic în privința dării în arendă a bazinului acvatic cu suprafața de 6,1339 ha, cu numărul cadastral xxxxx,

situat în s. Lopatnic și procesul - verbal nr. 1 din data de 18 aprilie 2017 privind desfășurarea licitației. În motivarea cererii Vasile Grinco a indicat că este consilier al Consiliului sătesc Lopatnic, iar consilierul în exercitarea mandatului trebuie să fie demn de încrederea alegătorilor, să asigure ordinea publică și respectarea legislației. Reclamantul a menționat că la 21 martie 2017 Consiliul sătesc Lopatnic a adoptat decizia nr. 8/2 din 21 martie 2017 a Consiliului sătesc Lopatnic, prin care s-a permis arendarea bazinului acvatic cu suprafața de 6,1339 ha, cu numărul cadastral 1 xxxxx, situat în extravilanul satului Lopatnic. Chestiunea cu privire la darea în arendă a bazinului acvatic nu a fost inclusă în ordinea de zi și nu a fost discutată la ședința Consiliului.

Totodată, în procesul-verbal nr. 2 din 21 martie 2017 a fost înserat faptul includerii în ordinea de zi și chipurile s-ar fi discutat întrebarea cu privire la darea în arendă a bazinului acvatic, cu numărul cadastral xxxxx, situat în extravilanul satului Lopatnic. Însă, reclamantul susține că această întrebare n-a fost discutată la ședința consiliului local și astfel, consideră că a fost vădit falsificat procesul - verbal nr. 2 din 21 martie 2017. În opinia reclamantului după falsificarea deciziei la această întrebare, a avut loc încălcarea altor legi și anume a menționat că formarea comisiei de licitație a avut loc cu încălcarea legislației, ori consilierii Consiliului sătesc Lopatnic obligatoriu urmau să fie incluși ca membri ai comisiei, însă care nu au fost înștiințați cu aviz, despre faptul când va avea loc licitația.

Mai mult, licitația a avut loc cu un singur candidat și la primul concurs s-a decis darea în arendă a bazinului acvatic, ceea ce este vădit nelegitim. În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă s-a adresat de mai multe ori cu cereri către Consiliul și Primăria s. Lopatnic pentru a i se prezenta documentele corespunzătoare, deoarece au apărut cereri de la locuitorii satului în privința dării în arendă a bazinului acvatic cu suprafața de 6,1339 ha, cu numărul cadastral xxxxx, situat în extravilanul satului, iar reclamantul, ca consilier, trebuie să i-а măsurile necesare în vederea respectării legislației, însă nu i-a fost asigurat acest drept.

Prin decizia Consiliului sătesc Lopatnic nr.5/8 din data de 15 septembrie 2017 s-a respins cererea prealabilă depusă de către Vasile Grinco privind anularea deciziei nr. 8/2 din 21 martie 2017. Judecătoria Edineț, sediul Central prin încheierea din data de 15 martie 2018 a atras în calitate de intervenient accesoriu Primăria s. Lopatnic, iar prin încheierea din data de 14 mai 2018 au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Tatiana Crețu și Comisia de licitație a Primăriei Lopatnic. (f.d.49, 88) Prin încheierea din data de 30 mai 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central procesul civil pe capătul de cerere depus de Vasile Grinco împotriva Consiliului sătesc Lopatnic privind anularea parțială a procesului- verbal nr. 2 din data de 21 martie 2017 în privința dării în arendă a bazinului acvatic cu S-6,1339 ha, cu numărul cadastral xxxxx s-a încetat deoarece chestiunea nu urmează a fi judecată în procedura civilă.

(f.d. 97-98) Prin hotărârea din data de 30 mai 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a respins integral cererea depusă de către Vasile Grinco împotriva Consiliului sătesc Lopatnic, intervenienți accesorii Primăria satului Lopatnic, Tatiana Crețu și Comisia de Licențiere a Primăriei satului Lopatnic privind anularea procesului - verbal nr. 1 din data de 18 aprilie 2017 privind desfășurarea licitației cu privire la darea în arendă a bazinului acvatic cu S-6,1339 ha, cu numărul cadastral xxxxx pe motiv că, cerință s-a înaintat față de pârâtul necorespunzător. (f.d.99, 109-111) 2 Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 13 noiembrie 2018 a respins apelul declarat de către Vasile Grinco, a menținut hotărârea și încheierea Judecătoriei Edineț, sediul Central din data de 30 mai 2018. ( f.d.

147, 148-151) Instanțele de judecată au concluzionat că procesul- verbal nr. 2 din data de 21 martie 2017 al ședinței Consiliului sătesc Lopatnic la care s-a discutat darea în arendă a bazinului acvatic cu S-6,1339 ha, cu numărul cadastral xxxxx prin prisma Legii nr. 793 din 10 februarie 2000 nu constituie act administrativ, dispunând încetarea procesului pe acest capăt de cerere. Cu referire la pretenția lui Vasile Grinco îndreptată împotriva Consiliului sătesc Lopatnic privind anularea procesului – verbal a Comisiei de licitație a Primăriei Lopatnic nr. 1 din data de 18 aprilie 2017 privind desfășurarea licitației, instanțele de judecată au reținut că această pretenție nu a fost îndreptată către pârâtul corespunzător.

Comisia de licitație a Primăriei Lopatnic, fiind un organ administrativ ca factor de decizie, a fost atrasă în proces de către instanța de judecată în calitate de intervenient accesoriu, în privința căruia nu pot fi emise acte judecătorești de dispoziție. Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 21 ianuarie 2019 Vasile Grinco a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii, menținându-și poziția vizavi de circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, indicând dezacordul cu soluțiile adoptate de instanțele de judecată. (f.d.162-164) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la data de 13 noiembrie 2018, a publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 03 ianuarie 2019, a expediat-o participanților la proces la data de 04 ianuarie 2019. ( f.d. 152) Recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 14 ianuarie 2019. ( f.d. 158) În aceste circumstanțe, recursul depus la data de 21 ianuarie 2019, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Vasile Grinco este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către 3 instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Vasile Grinco asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Grinco inadmisibil.

4 Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Vasile Grinco, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5