2r-165/19 — partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilor, incasarea cheltuielilor de judecata

2r-165/19 — partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilor, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-165/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. A. Miron)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton. I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia

Covaliov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Morei

împotriva lui Valeriu Morei cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților, încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în

judecată depusă de intervenientul principal Ion Morei împotriva lui Valeriu Morei

și Cristinei Morei cu privire la încasarea datoriei, a taxei de stat,

împotriva încheierii din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel,

c o n s t a t ă:

La 21 iulie 2017, Cristina Morei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Morei solicitând împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților și anume a mijloacelor financiare în sumă de 35800 de dolari

SUA, 27950 de euro și 81100 de lei și încasarea de la pârât a sumei de 20000 de

dolari SUA, 16000 de euro și 50000 de lei.

La 03 iulie 2018, Cristina Morei, reprezentată de avocatul Sorin Tighinean, a

depus cerere de concretizare a pretențiilor, în temeiul art. 60 alin.(3) Cod de

procedură civilă, solicitând împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie a

Cristinei Morei și Valeriu Morei și anume a banilor de pe contul de depozit deschis

de Valeriu Morei la BC „Moldindconbank” SA cu suma de 1023578, 00 de lei cu

încasarea de la Valeriu Morei în beneficiul Cristinei Morei a sumei de 600000, 00

de lei, încasarea de la Valeriu Morei a cheltuielilor de judecată constituite din taxa

de stat și cheltuielile de asistență juridică.

La 27 noiembrie 2017 Ion Morei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Morei și Cristinei Morei solicitând în temeiul art. 65 Cod de

procedură civilă admiterea intervenirii în proces în calitate de intervenient principal

în procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Morei

împotriva lui Valeriu Morei cu privire la partajul averii, încasarea în mod solidar de

la Valeriu Morei și Cristina Morei a sumei de 71200 de euro, a sumei de 16900 de

dolari SUA, convertiți în lei moldovenești conform cursului Băncii Naționale a

Moldovei la momentul executării și a sumei de 177224 de lei cu titlu de datorie,

1

încasarea cheltuielilor de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 25000 de

lei.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis cererea depusă de Ion Morei privind intervenirea în proces; s-a atras în

calitate de intervenient principal Ion Morei în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Cristina Morei împotriva lui Valeriu Morei cu privire la

partajarea averii comune în devălmășie.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Morei și s-au

partajat bunurile proprietate comună în devălmășie a Cristinei Morei și a lui Valeriu

Morei –mijloacele financiare de pe contul de depozit deschis de Valeriu Morei la

BC „Moldindconbank” SA în sumă de 1023578 de lei, fiindu-le atribuită câte ½

cotă-parte:-Cristinei Morei-suma de 511789 de lei; -lui Valeriu Morei-suma de

511789 de lei; s-a încasat de la Valeriu Morei în beneficiul Cristinei Morei

cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 12500 de lei; în rest

pretențiile din cererea de chemare în judecată a Cristinei Morei au fost respinse ca

fiind neîntemeiate; s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de

intervenientul principal Ion Morei împotriva lui Valeriu Morei și Cristinei Morei cu

privire la încasarea datoriei, a taxei de stat. Totodată, s-a indicat că măsurile de

asigurare a acțiuni își păstrează efectul până la executarea hotărârii judecătorești.

La 16 noiembrie 2018, Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia

Covaliov, a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 19 noiembrie 2018, Ion Morei a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 11 ianuarie 2019, Ion Morei a înregistrat cererea de apel motivată împotriva

hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depus de Ion Morei și de Valeriu Morei, reprezentat de avocatul

Natalia Covaliov împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani; s-a comunicat apelantului Valeriu Morei despre necesitatea

prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii și a dovezii

de plată a taxei de stat în sumă de 30265, 25 de lei, acordându-i un termen de 20 de

zile calendaristice, calculat din momentul comunicării încheierii; s-a comunicat

apelantului Ion Morei despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat

în sumă de 30265, 25 de lei, acordându-i un termen de 20 de zile calendaristice,

calculat din momentul comunicării încheierii.

La 07 februarie 2019, Ion Morei a înregistrat cererea de apel motivată

(modificată și precizată) împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

La 11 februarie 2019, Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia Covaliov,

a înregistrat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit lui

Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia Covaliov, cererea de apel împotriva

hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece

apelantul a înaintat în cererea de apel noi pretenții, neexaminate în prima instanță;

2

s-a remis lui Valeriu Morei, prin intermediul reprezentatului-avocatul Natalia

Covaliov, cererea de apel cu toate documentele anexate; s-a restituit apelantului

Valeriu Morei taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel în sumă de 11515,

25 de lei, prin ordinul nr. QPT3-Q100 din 07 februarie 2019 eliberat de BC

„Moldindconbank” SA.

La 20 februarie 2019, Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia Covaliov,

a declarat recurs împotriva încheierii din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 14 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că în cererea de apel nemotivată a declarat

dezacordul cu hotărârea primei instanțe atât în privința respingerii acțiunii

intervenientului principal, cât și în privința modalității de partajare a bunurilor. Prin

cererea de apel motivată și-a menținut dezacordul doar în partea modalității de

partajare a averii între soți.

Recurentul a opinat că este eronată interpretarea instanței de apel precum că au

fost incluse noi pretenții, deoarece atât prima instanță a examinat partajul averii între

soți, cât și instanța de apel examinează partajul averii între soți. Doar că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au luat în considerare doar lista bunurilor partajabile

prezentate de Cristina Morei, pe când cea prezentată de Valeriu Morei, a fost

ignorată, deoarece nu a înaintat acțiune reconvențională. Pretenția privind partajarea

bunurilor a fost înaintată de Cristina Morei și nu era obligat să depună cerere

reconvențională, ci doar să completeze sau să excludă unele bunuri din lista

bunurilor partajabile. Instanța urma să stabilească o listă definitivă a bunurilor

partajabile, în condițiile în care Cristina Morei nu a negat existența acestora și a

confirmat că se află în posesia ei.

Recurentul a indicat că la depunerea cererii de chemare în judecată a fost

achitată suma maximă de 25000 de lei cu titlu de taxă de stat, conform Legii taxei

de stat. Argumentarea primei instanțe referitor la necesitatea înaintării unei acțiuni

reconvenționale este un argument formal și nu putea fi invocat pentru a nu-i limita

dreptul la o judecată echitabilă și imparțială.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 14 februarie 2019, iar Valeriu

Morei, reprezentat de avocatul Natalia Covaliov, a declarat recurs la 20 februarie

2019, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia

Covaliov ca fiind neîntemeiat și pasibil de a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

3

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

La 16 noiembrie 2018, Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia

Covaliov, a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (Vol.I, f.d.240).

În conformitate cu art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,

dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depus de Ion Morei și de Valeriu Morei, reprezentat de avocatul

Natalia Covaliov împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani; s-a comunicat apelantului Valeriu Morei despre necesitatea

prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii și a dovezii

de plată a taxei de stat în sumă de 30265, 25 de lei, acordându-i un termen de 20 de

zile calendaristice, calculat din momentul comunicării încheierii; s-a comunicat

apelantului Ion Morei despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat

în sumă de 30265, 25 de lei, acordându-i un termen de 20 de zile calendaristice,

calculat din momentul comunicării încheierii (Vol.II, f.d.123-124).

La 11 februarie 2019, Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia Covaliov,

a înregistrat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și dovada plății taxei de stat în sumă de 11515,

25 de lei (Vol.II, f.d.136-142).

Colegiul relevă că instanța de apel a reținut că prin pretențiile formulate în

cererea de apel, apelantul Valeriu Morei a solicitat atribuirea în proprietate exclusivă

intimatei Cristina Morei a bunurilor, după cum urmează: automobilul de model

„Audi Q3” la prețul de 24000 de euro; ceas elvețian la prețul de 9000 de euro;

lănțișor la prețul de 15000 de lei; brățara cu diamant la prețul de 3250 de euro; geantă

în valoare de 1900 de euro; două blănuri în valoare totală de 9600 de euro; un inel

cu diamante în valoare de 2300 de euro; un inel de aur la prețul de 1700 de euro;

atribuirea în proprietate apelantului Valeriu Morei automobilul de model „Șkoda

Superb” la prețul de 14000 de euro; încasarea de la Cristina Morei în beneficiul lui

Valeriu Morei a sultei în mărime de 18875 de euro și 7500 de lei cu titlu de diferență

de cost a bunurilor partajate; partajarea datoriilor acumulate în timpul căsătoriei în

mărime de 71200 de euro, 16900 de dolari SUA și 177224 de lei cu atribuirea

fiecăruia câte de ½ din datorii.

Pornind de la cerințele indicate în cererea de apel de către Valeriu Morei,

instanța de apel a conchis că apelantul a înaintat pretenții care nu au fost formulate

la examinarea cauzei în fond și asupra cărora nu s-au expus nici părțile și nici

instanța de fond, deoarece nu au constituit obiectul litigiului.

În consecință, prin încheierea din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

a fost restituită lui Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia Covaliov, cererea

4

de apel depusă împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, deoarece apelantul a înaintat în cererea de apel noi pretenții,

neexaminate în prima instanță; a fost remisă lui Valeriu Morei, prin intermediul

reprezentatului-avocatul Natalia Covaliov, cererea de apel cu toate documentele

anexate; a fost restituită apelantului Valeriu Morei taxa de stat achitată la depunerea

cererii de apel în sumă de 11515, 25 de lei, prin ordinul nr. QPT3-Q100 din 07

februarie 2019 eliberat de BC „Moldindconbank” SA (Vol.II, f.d.150-153).

Or, în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul a înaintat o nouă pretenție,

neexaminată în primă instanță.

Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind

restituirea cererii de apel având în vedere înaintarea unor noi pretenții de către

Valeriu Morei în cererea de apel care nu au fost înaintate și examinate în prima

instanță.

Inițial Colegiul consideră necesar de a reitera pretențiile formulate în prezenta

cauză civilă și anume conform cererii de chemare în judecată depusă de Cristina

Morei împotriva lui Valeriu Morei, s-a solicitat împărțirea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților, mijloacele financiare în sumă de 35800 de dolari

SUA, 27950 de euro și 81100 de lei și încasarea de la pârât a sumei de 20000 de

dolari SUA, 16000 de euro și 50000 de lei (Vol.I, f.d.2-5).

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, depusă în temeiul art. 60 alin.(3) Cod

de procedură civilă, la 03 iulie 2018, Cristina Morei, reprezentată de avocatul Sorin

Tighinean, a solicitat împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie a

Cristinei Morei și Valeriu Morei și anume a banilor de pe contul de depozit deschis

de Valeriu Morei la BC „Moldindconbank” SA cu suma de 1023578, 00 de lei cu

încasarea de la Valeriu Morei în beneficiul Cristinei Morei a sumei de 600000, 00

de lei, încasarea de la Valeriu Morei a cheltuielilor de judecată constituite din taxa

de stat și cheltuielile de asistență juridică (Vol.I, f.d.192).

Iar prin cererea de chemare în judecată depusă de Ion Morei împotriva lui

Valeriu Morei, Cristina Morei, s-a solicitat încasarea în mod solidar de la Valeriu

Morei și Cristina Morei a sumei de 71200 de euro, a sumei de 16900 de dolari SUA,

convertiți în lei moldovenești conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la

momentul executării și a sumei de 177224 de lei cu titlu de datorie, încasarea

cheltuielilor de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 25000 de lei (Vol.I,

f.d.80-84).

Prin prisma alegației recurentului precum că instanța de apel ar fi interpretat

eronat faptul că ar fi fost incluse pretenții noi, deoarece în prima instanță s-ar fi

examinat partajul averii între soți, Colegiul reține la acest aspect ca fiind relevant

raționamentul instanței de apel precum că nici una din părți nu au înaintat pretenții

privind partajul bunurilor și a datoriilor și respectiv astfel de cerințe nu au fost

examinate în prima instanță, ceea ce denotă că nu au constituit obiectul litigiului.

Colegiul precizează că în speță Valeriu Morei la exercitarea apelului a formulat

noi pretenții, or, această restricție este expres stipulată în art. 372 alin. (3) Cod de

procedură civilă, conform căruia în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a

părților, temeiul sau obiectul acțiunii și nici nu pot fi înaintate noi pretenții.

5

După cum se observă, textul de lege vizează elementele esențiale ale acțiunii

civile și ale judecății în primă instanță, fiind inadmisibilă modificarea elementelor

menționate.

În această ordine de idei, Colegiul învederează că la exercitarea căii de atac este

aplicabilă regula restrictivă tantum devolutum quantum iudicatum, care exprimă

ideea că efectele apelului nu se pot răsfrânge decât numai asupra a ceea ce s-a judecat

de către prima instanță, ceea ce denotă că prin intermediul apelului nu se poate lărgi

cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe. Or, instanța de apel realizează un

control judiciar asupra hotărârii atacate, iar acest control nu poate avea în vedere alte

pretenții care nu au format obiectul primei judecăți. În caz contrar, s-ar încălca în

mod grav principiul dublului grad de jurisdicție.

Dealtfel, dispoziția restrictivă a art. 372 alin.(3) Cod de procedură civilă

interzice înaintarea noilor pretenții în apel, în sensul că nu pot fi formulate în apel

pretenții care nu au fost supuse judecății primei instanțe. În această categorie nu intră

excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare, adică nu este limitată

posibilitatea folosirii mijloacelor de apărare în fața instanței de apel, numai la cele

invocate la prima instanță, ci se poate uza de mijloace de apărare și dovezi arătate în

motivarea apelului.

Concomitent este de remarcat că legiuitorul a acordat efect devolutiv apelului,

din mai multe considerente, dintre care: necesitatea unei reeditări a judecății de

teama parțialității primei jurisdicții; speranța că a doua jurisdicție, ierarhic

superioară și în principiu colegială calificată în exercitarea unui control asupra

legalității hotărârii atacate; uniformizarea jurisprudențială urmărită a fi realizată de

o curte supremă nu se poate concepe decât dacă calea ordinară de atac a apelului are

un caracter devolutiv.

Prin critica expusă în recurs referitor la prezentarea unei liste cu bunuri și

obligații pretinse spre partajare de către Valeriul Morei și respectiv formularea unor

noi pretenții în apel în baza acestor bunuri pretinse a fi supuse partajării, Colegiul

accentuează că chiar și în condițiile în care litigiul vizează partajul averii, nu poate

servi ca temei de examinare a acestora în instanța de apel. Or, instanța de apel nu

poate admite derogări de la lege în favoarea unei părți prin acordarea unor facilități

în detrimentul altei părți, în condițiile în care preeminența dreptului prevalează.

Mai mult decât atât, în temeiul art. 373 Cod de procedură civilă instanța de apel

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, însă instanța de apel nu poate fi pusă în situația

de a soluționa cereri care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică cereri

absolut noi prin care să se invoce pretenții noi.

Cu referire la argumentul recurentului precum că nu era obligat de a înainta o

acțiune reconvențională în condițiile în care partajarea a fost solicitată de către

Cristina Morei și era în drept să completeze sau să excludă din lista bunurilor

partajabile, Colegiul reiterează că pretențiile formulate de către Cristina Morei vizau

doar sume bănești pretinse a fi deținute de ambii soți, fapt detaliat anterior, însă nu

se refereau la alte bunuri mobile sau datorii, iar Valeriu Morei nu a înaintat anumite

cerințe privind partajul bunurilor, lista cărora a prezentat-o instanței.

Colegiul menționează că pentru a se pronunța asupra unor cerințe, acestea

urmează a fi înaintate instanței și formulate expres în așa fel ca voința părții să fie

certă și posibilă de a fi apreciată de instanța de judecată.

6

Colegiul relevă că la caz, deși, Valeriu Morei nu a înaintat instanței de judecată

anumite cerințe privind partajul bunurilor proprietate comună a soților, însă Valeriu

Morei nu este privat de o astfel de posibilitate în continuare, fiind necesar doar de a

respecta rigorile legii procesuale în acest sens.

Alte argumente invocate de recurent nu constituie decât niște critice aduse

actului de dispoziție judecătoresc emis de prima instanță și dezacordul cu ipotezele

acesteia expuse în hotărâre, însă acestea prezintă relevanță doar la verificarea

legalității și temeiniciei hotărârii primei instanțe prin rejudecarea în fapt și în drept

pornind de la regula tantum devolutum quantum apellatum.

La caz instanța de recurs este limitată doar la verificarea dacă instanța de apel

nu a admis anumite încălcări și dacă s-a conformat prevederilor legale la restituirea

cererii de apel, iar Colegiul a răspuns criticilor formulate de recurent și nu poate fi

invocată încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate

de către recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Valeriu Morei, reprezentat de avocatul Natalia

Covaliov.

Se menține încheierea din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Morei împotriva lui

Valeriu Morei cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a

soților, încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată depusă

de intervenientul principal Ion Morei împotriva lui Valeriu Morei și Cristinei Morei

cu privire la încasarea datoriei, a taxei de stat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

7