2rh-129/19 — partajarea proprietătii comune în devalmasie, incasarea compensatieii si atribuirea bunului in intregime

Dosarul nr.2rh-129/19 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) D. Șușchevici Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc Instanța de recurs: T. Vieru, M. Ghervas, N. Vascan, V. Burduh, D. Mardari ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Slonovschi Cristina, reprezentată de avocatul Bordei Teodor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Benzar Viorel împotriva Cristinei Benzar cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie cu încasarea compensației și atribuirea bunului în întregime, împotriva deciziei din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul declarat de către Benzar Viorel, reprezentat de avocatul Donică Andrei, s-a casat decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 01 iulie 2015, Benzar Viorel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Benzar cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie cu încasarea compensației și atribuirea bunului în întregime.

În motivarea acțiunii, reclamantul Benzar Viorel a menționat că la 01 august 2014 a încheiat căsătoria cu Benzar (Slonovschi) Cristina, iar la 28 august 2015, căsătoria a fost desfăcută. A solicitat reclamantul Benzar Viorel, inclusiv prin cererea de modificare a cerințelor, partajarea proprietății comune în devălmășie și anume a apartamentului nr. 39 din str. Testemițeanu 19/4 municipiul Chișinău, prin încasarea de la Benzar Cristina a compensației egale cu 80 900 lei sau a sumei de 4 500 euro, ceea ce constituie 1/8 cotă-parte ideală din apartamentul proprietate comună în devălmășie, cu atribuirea în întregime a acestuia Cristinei Benzar (f.d. 136 Vol. I). Prin hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-au partajat bunurile proprietate în devălmășie a foștilor soți Benzar Viorel și Benzar 1 (Slonovschi) Cristina și anume suma de 270 785,80 de lei investită în apartamentul nr. 39 din str. Testemițeanu 19/4 municipiul Chișinău.

S-a determinat lui Benzar Viorel 1/3 cotă-parte ce constituie suma de 80 900 lei din suma investită de 270 785,80 de lei în apartamentul nr. 39 din str. Testemițeanu 19/4 municipiul Chișinău. S-a încasat din contul lui Benzar (Slonovschi) Cristina în beneficiul lui Benzar Viorel suma de 80 900 lei. S-a determinat lui Benzar (Slonovschi) Cristina 2/3 cotă-parte, ceea ce constituie suma de 190 785 de lei din suma investită de 270 785,80 de lei în apartamentul nr. 39 din str. Testemițeanu 19/4 municipiul Chișinău, cu atribuirea în întregime a bunului imobil Cristinei Benzar (Slonovschi). S-a încasat de la Benzar Viorel în beneficiul statului suma de 2 427 de lei cu titlu de taxă de stat. S-a încasat de la Benzar (Slonovschi) Cristina în beneficiul statului suma de 5 723,55 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Slonovschi (Benzar) Cristina, s-a casat integral hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Benzar Viorel. La 15 aprilie 2019, Benzar Viorel, reprezentat de avocatul Donică Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Benzar Viorel, reprezentat de avocatul Donică Andrei, s-a casat decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Benzar Viorel împotriva Cristinei Benzar cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie cu încasarea compensației și atribuirea bunului în întregime. S-a determinat lui Benzar Viorel și Benzar (Slonovschi) Cristina câte ½ cotă- parte din suma de 161 888,30 (una sută șaizeci și unu mii opt sute optzeci și opt lei, treizeci bani), investită în construcția apartamentului nr. 39 situat pe str. N. Testemițeanu 19/4, municipiul Chișinău.

S-a încasat de la Benzar (Slonovschi) Cristina în beneficiul lui Benzar Viorel suma de 80 900 lei cu titlu de compensație, investită în apartamentul nr. 39 situat pe str. N. Testemițeanu 19/4, municipiul Chișinău. S-a atribuit în proprietatea exclusivă a Cristinei Benzar apartamentul nr. 39 situat pe str. N. Testemițeanu 19/4, municipiul Chișinău. S-a încasat de la Benzar (Slonovschi) Cristina în beneficiul statului suma de 2 427 de lei cu titlu de taxă de stat. La 01 octombrie 2019, Slonovschi Cristina, reprezentată de avocatul Bordei Teodor, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs, cu dispunerea rejudecării recursului.

2 În motivarea cererii de revizuire, Slonovschi Cristina a menționat că după emiterea deciziei instanței de recurs, au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei și anume faptul că la 18 iulie 2019, a restituit suma de 9 000 euro Elizavetei Țopa, care a fost împrumutată de la ultima pe data de 20 iulie 2014 (până la căsătoria cu Benzar Viorel) pentru procurarea apartamentului în litigiu, fapt ce se confirmă prin declarația notarială a acesteia din 20 august 2019. Astfel a invocat că circumstanța în cauză nu era cunoscută la momentul examinării cauzei în instanța de recurs, deoarece împrumutul a fost contractat la 20 iulie 2014 (până la căsătorie), pe când căsătoria a fost încheiată la 01 august 2014 și desfăcută la 28 august 2015. A specificat revizuenta că cele menționate denotă faptul că apartamentul nr. 39 situat pe str. N. Testemițeanu 19/4 municipiul Chișinău a fost procurat din banii proprii, motiv pentru care decizia instanței de recurs urmează a fi revizuită.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La caz, se constată că revizuirea a fost depusă de Slonovschi Cristina, invocând circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere, prezentând în acest sens declarația notarială semnată de Țopa Elizaveta la 20 august 2019, prin care ultima a comunicat că obligațiile asumate de Slonovschi Cristina conform contractului de împrumut din 20 iulie 2014, au fost executate, iar suma de 9 000 euro i-a fost restituită (f.d. 31 Vol. II). Astfel revizuenta a invocat că apartamentul nr. 39 situat pe str. N. Testemițeanu 19/4 municipiul Chișinău a fost procurat din banii proprii.

Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, în speță, argumentele nu se încadrează în rigorile normei de drept enunțate, deoarece revizuenta a anexat declarația notarială invocată drept temei de revizuire, fără a aduce probe care ar indica la circumstanțele noi descoperite, așa după cum prevede dispoziția art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Mai mult, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuenta să probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Totodată, drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi existat obiectiv până la data pronunțării deciziei a cărei 3 revizuire se solicită, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea deciziei. Or, după cum s-a constatat, declarația notarială la care face referire revizuenta este datată cu 20 august 2019, adică după emiterea deciziei din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție și prin urmare, nu poate fi considerată drept circumstanță nouă. Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justițe consideră, că recipisa invocată în cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nu poate fi considerată drept circumstanță nouă, necunoscută anterior și esențială.

Respectiv, nu este posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor juridice, or cirsumstanța invocată de revizuentă nu este de așa natrură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special nu lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs. Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că motivul invocat de revizuentă nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Slonovschi Cristina, reprezentată de avocatul Bordei Teodor ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție 4 d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Slonovschi Cristina, reprezentată de avocatul Bordei Teodor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Benzar Viorel împotriva Cristinei Benzar cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie cu încasarea compensației și atribuirea bunului în întregime. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Dumitru Mardari 5